28 decembrie 2024, ora 20:59

Fără îndoială, anul 2024 va rămâne în istorie datorită scrutinelor care au schimbat configurația viitorului politic și european al țării: alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la blocul comunitar. Și dacă plebiscitul a trecut la limită, diferența fiind de aproape 12 mii de voturi, pentru alegerea președintelui a fost nevoie de două tururi. În cele din urmă, Maia Sandu a ieșit învingătoare, fiind votată de aproape un milion de cetățeni. În felul acesta, a devenit primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat.

„Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum”, spunea Maia Sandu.

Pentru a afla opinia partidelor despre organizarea referendumului european, odată cu alegerile prezidențiale, în luna februarie, șefa statului s-a întâlnit cu liderii a 14 formațiuni politice.

Iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a sesizat Curtea Constituțională, invocând că intenția guvernării este una ilegală. Magistrații au respins-o, motivând că nu văd o problemă în organizarea unui referendum într-o zi cu alegerile prezidențiale. În aprilie, Curtea Constituțională a dat undă verde inițiativei guvernării de a desfășura referendumul simultan cu alegerile prezidențiale. 

După avizul pozitiv al Curții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, într-un briefing, că inițiază procedurile tehnice privind organizarea referendumului de aderare la spațiul european odată cu alegerile prezidențiale. Șeful Legislativului a mai precizat că proiectul de lege care prevede modificarea Constituției după plebiscit a fost înregistrat deja în Legislativ.

Votarea proiectului privind referendumul de pe 20 octombrie s-a lăsat cu scandal în Parlament. Opoziția s-a arătat indignată, iar unii dintre deputați au blocat și tribuna Parlamentului, însă, într-un final cu votul a 56 de aleși din majoritate, s-a stabilit că vom face două alegeri într-o zi: pentru prezidențiale, dar și dacă ne dorim aderarea la UE.

Rezultatele scrutinului însă au arătat că moldovenii au spus un „da” șovăit aderării la Uniunea Europeană. Aproape 50,5 la sută dintre alegători au optat pentru integrarea țării, în timp ce 49,6 împotrivă. Diferența dintre cele două tabere este mai mică de 14 mii de voturi. Balanța a fost înclinată de diaspora din vest.

„Ca și reușite, desigur, referendumul a trecut la limită, referendumul, practic, a dus la polarizarea societății, cu toate că, trebuie să spunem că, totuși, numărul cei care susțin integrarea europeană este mai mare decât am avut-o la referendum. În general, dacă să facem în paranteză, electoratul la noi, cred că este, în Republica Moldova, dacă să ne uităm la criteriile geopolitice, este de trei tipuri, avem pro-europeni convinși, avem anti-europeni și avem un electorat mai decent, un fel de pro-european moderat. 

Și acest electorat proeuropean moderat pot să voteze în context de situația politică internă din Republica Moldova. Și faptul că pro-europenii moderați din Republica Moldova au votat mulți din ei contra la referendum, cred că este o nereușită actualei conducerii politice sau actualului partid de guvernământ, care nu neapărat a știut cel mai bine să comunice cu cetățenii și poate nu a fost suficient de convingător în a organiza o campanie pro-europeană de informare din timp ca să reușească să combată dezinformarea”, crede analistul politic, Ion Tabîrță.

Și alegerile prezidențiale au dat emoții tuturor celor implicați în acest proces. A fost nevoie de turul doi pentru a putea desemna președintele. Oamenii au avut de ales între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor voturilor, Maia Sandu a câștigat cu 55,33 la sută, devenind primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat. 

Săptămâna aceasta, Maia Sandu a fost învestită oficial în funcția de președinte al Republicii Moldova. 

„Alegerile prezidențiale, dacă să ne uităm. În primul tur mai degrabă s-au vândut așa iluzii. Mesajele au fost abstracte către electorat. Mai degrabă niște concepte, niște idealuri. Nu au sensibilizat, nu au avut emoții. Deja în turul 2, când am avut, s-au învăț tot această situație, am avut acea campanie emoțională că salvăm țara, salvăm democrația, salvăm pacursul european și am văzut rezultatele. Populația s-au, electoratul pro-european s-a mobilizat și până la urmă am avut un vot clar net în favoarea doamnei președinte în defavoarea lui Alexandru Stoianoglo, contra candidatul ei”, a declarat Ion Tabîrță.

„În principiu alegerile prezidențiale nu provoacă sau economia nu este atât de sensibilă la alegerile prezidențiale, cât la alegerile parlamentare, pentru că atunci când au loc alegeri parlamentare avem o schimbare de guvern, deci lucrurile se schimbă mult mai în profunzime și cu potențial impact mult mai mare pentru mediul economic, de asta nu putem spune că a influențat cumva în mare parte alegerile prezidențiale. 

Deci rezultatele economice, evident că, mult mai mare impact ar fi avut și ar fi fost am fost la limită de dezastru în ceea ce privește rezultatele referendumului, pentru că în eventualitatea în care nu ar fi trecut am fi avut un val de depresie socială și rezultatul ar fi fost, că pur și simplu am mai fi pierdut o parte din populația economică activă și atunci asta ar fi avut implicații economice mult mai mare asupra economiei noastre”, a menționat expertul economic, Stas Madan.

De rând cu referendumul de aderare la Uniunea Europeană, Moldova a bifat și alte evenimente importante în calea sa de integrare. 

La finalul lunii iunie, a avut loc Prima Conferință Interguvernamentală pentru începerea negocierilor între Uniunea Europeană și Republica Moldova, unde statele membre și-au prezentat cadrul de negocieri pentru următorii ani. Republica Moldova urmează să fie monitorizată mai intens pe toate domeniile, inclusiv pe justiție, unde reforma e mai anevoioasă. 

Pe parcursul anului, țara noastră a primit vizitele mai multor lideri europeni importanți. Iar în preajma alegerilor prezidențiale și pentru referendum, la Chișinău a sosit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficialul a anunțat că oferă un ajutor financiar fără precedent de 1,8 miliarde de euro, ce ar putea fi debursat în primele lui ale anului ce vine. 

„Totuși a fost un an, dacă să facem o balanță, totuși cred că din punct de vedere a rezultatelor pozitiv a prevalat, însă vom vedea acele aspecte mai puțin reușite anului politic 2024, cât de mult vor conta, vor cântări în anul 2025 la alegerile parlamentare, care la fel sunt foarte importante pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova”, consideră analistul politic, Ion Tabîrță.

„Dar o altă condiție esențială este ca Republica Moldova să meargă cu multă determinare în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Pentru că noi ca și stat cu forțele proprii nu avem suficiente resurse pentru a reuși să facem aceste transformări, mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii, care să ducă la o mai mare mobilitate economică și interconectare cu Uniunea Europeană”, a spus expertul economic, Stas Madan.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan 

30 decembrie 2024, ora 10:00

Guvernul Recean a trecut prin mai multe schimbări și scandaluri în acest an. Primul ministru care și-a dat demisia a fost Nicu Popescu. Pe parcurs mai mulți membri ai Cabinetului de miniștri au plecat sau au fost plecați. O figură importantă, care a ales să se despartă de fotoliul de ministru a fost Andrei Spînu. Iar cel mai recent scandal îl vizează pe Victor Parlicov, forțat să plece din funcția de ministru al Energiei. Criza energetică încă e în desfășurare și s-ar putea adânci imediat după Revelion. Nu a evitat scandalurile publice nici Parlamentul. Șeful direcției juridice a fost arestat pentru că ar fi colaborat cu serviciile speciale rusești. 

„Am luat decizia de a-mi depune mandatul”...În conferința de presă, Nicu Popescu nu a menționat motivele ce au declanșat plecarea sa din funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. După plecarea sa, Guvernul a separat în două ministerul și a creat o nouă funcție de vicepremier pentru integrare europeană, iar șefia a fost preluată de Cristina Gherasimov. Nici fotoliul de ministru al Afacerilor Externe nu a stat neocupat. Astfel, funcția i-a revenit lui Mihai Popșoi, deputat PAS.

Primăvara aduce o nouă mutare în Guvern. Dorin Recean a anunțat pe Facebook că o înlocuiește pe ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, cu deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, de la care a cerut acțiuni mai ferme în domeniul protecției mediului.

O lună mai târziu, pleacă din funcție Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal, în urma unui scandal de corupție la aeroport. Printre suspecți, se afla fiul unui deputat socialist și fiica unei deputate PAS, care au negat faptele imputate. Parlamentara a fost exclusă din partidul PAS, iar în toamnă a aderat la Partidul Nostru.

Vara a început cu un scandal de proporții după ce s-a aflat că mai mulți funcționari moldoveni ar face parte dintr-o grupare criminală. Aceștia ar fi perceput milioane de dolari pentru a ajuta interlopi, dați în căutare internațională, să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova, conform șefei Procuraturii Anticorupție. Printre cei cercetați penal se numără șeful Biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, care însă se declară nevinovat. 

Un alt caz răsunător a fost cel al șefului Direcției Juridice din Parlament, Ion Creangă. El a fost arestat, fiind acuzat de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Creangă, spuneau procurorii, ar fi furnizat informații pentru ambasada Federației Ruse. Pe de altă parte, acesta s-a declarat nevinovat și a cerut să fie eliberat din arest. 

În luna septembrie, procurorii au anunțat că și Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major, a fost pus sub acuzație pentru trădare de patrie. Acesta a figurat într-o investigație jurnalistică, ce sugera că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Ne întoarcem la activitatea Guvernului Recean. După alegerile prezidențiale, perioadă în care au fost voci nemulțumite de activitatea mai multor miniștri, primul care și-a lăsat funcția a fost Andrei Spînu. Acesta a fost acuzat că ar fi stat în spatele mai multor scheme ilegale, printre care și licitațiile eșuate de la Aeroport. În apărarea sa, fostul ministru a spus că aproape zilnic a fost acuzat fără probe și că a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”. 

În seara zilei de 18 noiembrie, premierul Recean a anunțat câteva schimbări de miniștri. Astfel, Vladimir Bolea ajunge la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Daniela Misail-Nichitin preia conducerea Ministerului de Interne, iar Ludmila Catlabuga devine ministrul Agriculturii. 

La nici o lună distanță de la aceste mutări, Guvernul mai trece printr-un scandal de proporții. De această dată, prim-ministrul a cerut demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, de rând cu directorul de la Energocom, Victor Bînzari, dar și Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz. 

A urmat un schimb continuu de replici. În timp ce fostul ministru Parlicov a dat vina pe șeful de la Energocom, acesta, la rândul său, crede că anume Ministerul Energiei trebuie să-și asume acest eșec.

Portofoliul de ministru al Energiei a fost preluat temporar de prim-ministru. Pentru că exista riscul ca regiunea transnistreană să nu mai primească gaze de la Gazprom, de la 1 ianuarie, Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile.

Pronosticurile experților din domeniu arată că, în anul ce vine, vom mai avea majorări de tarife. 

„Urmează, cel mai probabil, să avem o creștere a tarifelor la energia electrică în anul viitor și asta are impact atât asupra activității economice, cât și asupra veniturilor gospodăriilor, pentru că la noi, în prim plan, foarte mulți se discută despre gazele naturale, deși importanța lor în toată activitatea economică nu este atât de mare precum este energia electrică pentru că fiecare din noi o utilizează și ne va impacta. Dar să vedem dacă acest scenariu cel mai prost se va materializa, adică în sensul în care Gazprom-ul va opri definitiv livrările către malul stâng al Nistrului. Cel mai important este că noi în mare parte, cel puțin în primele luni, avem acoperit consumul nostru”, crede expertul economic, Stas Madan.

Între timp, pentru ca sezonul rece să nu adâncească și mai mult nivelul sărăciei în rândul populației vulnerabile, Guvernul a mobilizat fonduri de 1,5 miliarde de lei pentru compensații, care, în acest an, sunt sub formă monetară: cash sau pe carduri. Circa 700 de mii de gospodării au cerut ajutor de la stat, iar după majorarea tarifelor la gaz cu circa 3 lei se mai pot înscrie și alți consumatori casnici. 

„Ceea ce avem noi la final de an, cu toată această situație energetică, cred că este o manifestare a modului cum guvernarea încearcă sau poate să comunice cu cetățenii. Guvernarea trebuie să fie mai proactivă în a comunica, pentru că în condițiile când tu ai un val masiv de dezinformare venit atât direct dinspre Federația Rusă, cât și din interiorul Republicii Moldova. Federația Rusă are niște actori politici aici, numai politici așa, un fel de cutii de rezonanță, care amplifică narativele venite de la Moscova. Tu trebuie să fii mai proactiv în a comunica. 

Când știi că e posibil să ai o criză energetică, trebuie să comunici din timp. Comunicarea nu a fost cea mai bună. În plus, pe lângă faptul că nu mai știm ce a fost exact legată de tarifuri la gaze naturale, însă lumea este cu un gust amar privind aceste compensații. Așa și n-au înțeles... Cam toată lumea a fost nemulțumită. Mulți nu au primit, iar cei care au primit până la urmă tot au fost nemulțumiți. Guvernarea trebuia să fie neapărat mai proactivă”, consideră analistul politic, Ion Tăbîrță.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini arhivă TV8, montaj de Vlad Glinjan