29 decembrie 2024, ora 11:47

Referendumul și alegerile prezidențiale au creat un precedent periculos pentru democrația țării. Peste 130 de mii de oameni ar fi fost mituiți să voteze contra aderării la UE și contra candidatului PAS, Maia Sandu. În joc au fost puse 39 de milioane de dolari, transferați din Rusia, printr-o bancă aflată sub sancțiuni internaționale, iar în spatele schemei ilegale ar sta fostul deputat fugar, Ilan Șor. La începutul acestui an, el a ajuns la Moscova, în timp ce ani la rând s-a aflat în Israel, fiind și cetățeanul acestei țări. Recent, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare.

Poliția și procuratura au anunțat că cel puțin 138 de mii de cetățeni ar fi fost mituiți să voteze, într-un fel anume, la dublul scrutin. Este vorba de acele persoane care și-au instalat pe telefoanele mobile aplicațiile băncii rusești Promsvyazbank. Prin intermediul acelor conturi, din Rusia au venit transferuri de 39 de milioane de dolari, în lunile septembrie și octombrie.

Au documentat schemele de corupție electorală nu doar instituțiile statului, dar și jurnaliștii. Un exemplu este investigația semnată de Ziarul de Gardă, când Măriuța Nistor s-a infiltrat printre activiștii afiliați lui Ilan Șor. 

Printre cei acuzați că au fost implicați în astfel de acțiuni ilegale au fost și preoți, circa 20 la număr. 

Cei care au colaborat cu ancheta și au divulgat date relevante au putut evita pedeapsa. Mulți au decis să aleagă această opțiune. Potrivit șefului Poliției Naționale, o parte din cele 39 de milioane de dolari a reușit să fie pusă în circuit, restul transferurilor a fost stopat. 

În contextul alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc în anul 2025, acțiunile de corupție electorală au un alt ritm și o altă formă, declară șeful Poliției Naționale. 

„Elementele și tendințele de a încerca deraparea de pe principiul democratic de către organizația criminală vor fi făcute și tendințe de a schimba tactica sunt”.

Pe lângă schema cu transferurile de la banca rusească Promsvyazbank, o altă formă ilegală de a introduce bani în țară, a fost cea fizică: prin intermediul celor care plecau la Moscova, la congresele blocului politic „Victoria - Pobeda”. Cea mai de amploare captură a fost în luna aprilie, atunci când, în urma a peste 100 de percheziții la aeroport, de la pasageri a fost ridicat peste un milion de dolari americani.

În timp ce călătorii susțineau, pentru presa afiliată lui Ilan Șor, că banii le aparțineau, poliția și procuratura au declarat că aceștia aveau rolul de cărăuși, adică de transportatori de bani. Pe de altă parte, cei din blocul politic au declarat că sunt victimele unei răfuieli politice. 

La sfârșitul lunii iulie, blocul politic, format din patru partide, a solicitat înregistrarea pentru referendumul constituțional și pentru alegerile prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a refuzat, invocând câteva motive, cum ar fi: numele blocului este similar cu al unui partid aflat în componența formațiunii, finanțarea ilegală, dar și pentru că Marina Tauber figurează pe lista sancțiunilor internaționale. 

Acum două săptămâni, coruperea alegătorilor la alegerile prezidențiale a fost discutată în Parlament. Procuratura Generală, CNA, SIS, dar și IGP au prezentat rapoarte în fața aleșilor și au răspuns la întrebări. Astfel, am aflat că din 84 de dosare penale pornite de procurori, în instanță au fost transmise 14. Pe de altă parte, aproximativ 4 la sută din valoarea totală a amenzilor eliberate pe numele celor care și-au vândut votul a ajuns în bugetul statului, mai spun oamenii legii. Subiectul la fel a stârnit spiritele în Parlament, iar opoziția și guvernarea și-au lansat acuzații reciproce. 

Pentru a descuraja mituirea în scopuri electorale, Parlamentul a decis amenzi mai mari pentru corupere electorală. Cei care vor oferi mită riscă amenzi de aproape 100 de mii de lei și chiar închisoare de la 4 la 7 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la jumătate de milion de lei. 

„Da, ei ne spun despre coruperea rețelei, coruperea electoratului prin rețea Șor. Dar nu trebuia să se ajungă. Nu trebuia să se ajungă după alegeri, după turul întâi, când referendumul să fie pus la limita de a trece, celălalt mandat al președinților Maia Sandu să fie pus în pericol, ca toți să începem a vorbi și a comunica despre această fraudă masivă. Cred că această rețea Șor, care probabil este cel mai mare rateu politic al actualei guvernări pe lângă comunicare, pur și simplu nu trebuia să ajungă. Această rețea Șor trebuia destructurată mult, mult mai devreme”, a declarat analistul politic, Ion Tăbîrță.

Finalul de an a venit cu încă o veste pentru fostul deputat fugar, Ilan Șor. Curtea Supremă de Justiție, după un an de examinare, l-a condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare la 15 ani închisoare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, el urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii. Șor a calificat sentința ca fiind o decizie ilegală, cu încălcarea tuturor procedurilor, normelor și legilor. Ilan Șor, care este și cetățean al Israelului, a fugit din Republica Moldova în 2019. Jurnaliștii l-au localizat în Israel. La începutul acestui an, Șor a venit în Rusia.

Acum doi ani, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor. Fugarul a ajuns și în baza de date „Mirotvoreț”, o listă cu inamicii statului ucrainean. Totodată, este inclus în categoria „persoane periculoase” a companiei Meta, motiv pentru care contul de Facebook i-a fost blocat. Avocații săi au spus atunci că vor ataca Meta în judecată. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan