14 februarie 2024, ora 12:35

Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost decorat de președinta R. Moldova, Maia Sandu, cu ,,Ordinul de Onoare”. Decretul prezidențial în acest sens a fost semnat miercuri, 14 februarie.

„În semn de înaltă apreciere a activității de creație, pentru merite excepționale în afirmarea literaturii române in lume, precum și pentru contribuție substanțială la dezvoltarea și promovarea dialogului cultural dintre Republica Moldova și România, domnului Mircea Cărtărescu, poet, prozator, critic literar și publicist, i se conferă ,,Ordinul de Onoare””, este menționat în decret semnat de Maia Sandu.

Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.

Este unul dintre numele frecvent menționate pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România.

La 11 octombrie 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Mircea Cărtărescu a debutat cu poezie în revista ''România literară'' (1978), iar editorial cu volumul ''Faruri, vitrine, fotografii'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut, 1980). A continuat cu ''Aer cu diamante'' (volum colectiv, 1982), ''Poeme de amor'' (1983), ''Totul'' (1985), ''Levantul'' (Premiul Uniunii Scriitorilor, 1990), ''Dragostea'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1994), ''Dublu CD'' (1998), ''Plurivers" (I-II, 2003) ş.a. Este prezent cu poeme în antologii străine precum ''Quinze poetes roumains'' (Paris, 1990) şi ''Young Poets of a New Romania'' (Londra, 1993), scrie Agerpres.

Ca prozator a debutat în antologia de proză scurtă ''Desant '83'' (1983), remarcându-se apoi cu nuvelele din ''Visul'' (Premiul Academiei Române, 1989) - republicate integral, necenzurat, sub titlul ''Nostalgia'' în 1993, şi cu romanele ''Travesti'' (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, 1994), ''Orbitor - Aripa stângă'' (Premiul ASPRO şi Premiul revistei ''Cuvântul'', 1996) - un prim volum din trilogia ''Orbitor'', al doilea roman al trilogiei apărând în 2002 - ''Orbitor. Corpul'', iar cel de-al treilea în 2007 - ''Orbitor. Aripa dreaptă''. Volumul ''De ce iubim femeile'' a apărut în 2004 şi a obţinut Premiul Asociaţiei Editorilor din România - ''Succesul anului 2004'' (2005).

Alte volume publicate au fost ''Visul chimeric'' (eseuri, 1992), ''Postmodernismul românesc'' (1999, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru critică-eseu-publicistic), ''Enciclopedia zmeilor'' (2002), "Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli'' (eseuri, 2003). În 2001 i-a apărut volumul de memorialistică ''Jurnal I. 1990-1996'', urmat de a doua parte - ''Jurnal II. 1997-2003'', lansat în 2005.

În 2010 Mircea Cărtărescu şi-a lansat volumul de poeme ''Nimic'' şi cartea ''Frumoasele străine'', în 2011 - volumul ''Zen. Jurnal 2004-2010'', iar în 2012 - volumul "Ochiul căprui al dragostei noastre". Editura Humanitas a reeditat în 2013 volumul "Nostalgia", în ediţie aniversară, după 20 de ani.

În 2015, i-au apărut volumele "Poezia" şi "Solenoid", în 2017 - volumul ''Peisaj după isterie'', iar la ediţia Bookfest din 2018 i-a fost lansată cartea "Un om care scrie: Jurnal, 2011-2017". Mai recent, în 2019, i-a apărut cartea "Melancolia", iar în 2020 - un nou volum de versuri, "Nu striga niciodată ajutor", ambele la Editura Humanitas.

Scrierile sale se bucură de un mare succes şi peste hotare, fiind traduse în limbile engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă ş.a. Mircea Cărtărescu a participat, totodată, la numeroase festivaluri internaţionale de literatură.

14 noiembrie 2024, ora 22:30

Întreprinderile deținute de stat în Republica Moldova trebuie să implementeze măsuri anticorupție mai riguroase, în conformitate cu bunele practici europene. Acestea vor reduce riscurile de corupție și vor îmbunătăți funcționarea generală a întreprinderilor deținute de stat, care sunt esențiale pentru economia țării. Cel puțin asta relevă un raport privind corupția în întreprinderile deținute de stat, prezentat astăzi de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție.

Principalele recomandări vizează numiri pe bază de merit și conform unor criterii mai riguroase la consiliile și conducerea întreprinderilor de stat, eliminarea funcționarilor publici din consiliile de administrație, alocarea mai multor resurse pentru evaluarea și verificarea declarațiilor de avere și intereselor personale ale reprezentaților conducerii de vârf a întreprinderilor de stat, elaborarea politicilor de remunerare rezonabilă a comitetelor de directori și membrilor consiliilor de administrație, dar și consolidarea normelor privind achizițiile publice ale întreprindelor care aparțin statului.

Experții străini atenționează că dacă în Republica Moldova vor continua să existe scheme de corupție în cadrul întreprinderilor deținute de stat, calea integării în Uniunea Europeană va fi dificilă. 

Autorii raportului precizează că deși în ultimii ani au fost inițiate reforme legislative, mai persistă provocări, cum ar fi aplicarea incosecventă a legilor, influențele politice și controalele interne insuficiente, din cauza cărora întreprinderile deținute de stat rămân vulnerabile în fața corupției. 

Raportul subliniază, de asemenea, provocările cu care se confruntă Agenția Proprietăți Publice, care joacă un rol-cheie în gestionarea întreprinderilor deținute de stat. 

Experții recomandă consolidarea independenței agenției și definitivarea responsabilităților de supraveghere pentru a le alinia mai bine necesităților de administrare ale întreprinderilor deținute de stat. Raportul solicită crearea unui cadru mai armonizat și transparent pentru gestionarea activelor de stat, cu delimitări mai clare a funcțiilor atribuite ministerelor de profil și APP. 

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali. Acesta are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.