Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a comentat alegerile prezidențiale din Federația Rusă, în urma cărora Vladimir Putin se va menține la putere încă șase ani. „Nu poate fi vorba despre alegeri libere și corecte atunci când oponenții adevărați sunt înlăturați din cursă”, a declarat șefa statului, în cadrul unei conferințe de presă.
„Nu poate fi vorba despre alegeri libere și corecte atunci când oponenții adevărați sunt înlăturați din cursă. Atunci când unii sunt puși la închisoare, iar alții sunt alungați din țară. Atunci când represiile sunt atât de mari încât oamenilor le este frică să vorbească sau atunci când în presa liberă nu mai rămâne nimic.
Acest lucru nu e democrație și nu este ceea ce vrem să construim aici. Tocmai din acest motiv noi vrem să fim stat membru al Uniunii Europene, să nu ajungem vreodată să vedem aici, în R. Moldova ce vedem astăzi în Federația Rusă.
Sigur - organizațiile internaționale, cu competențe în domeniu, vor da aprecieri. Acest fapt nu e democrație și alegere conștientă și liberă a cetățenilor. Noi vrem ca cetățenii noștri să aleagă liber și conștient. Democrația noastră poate fi protejată în Uniunea Europeană”, a declarat șefa statului.
Într-un discurs după aflarea rezultatelor, Vladimir Putin a menționat că victoria sa în alegeri va permite Rusiei să devină mai puternică şi mai eficientă. Putin a vorbit şi despre protestul „fără efect” faţă de el şi a adăugat că Rusia trebuie să îşi întărească armata.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Federația Rusă și se va menține la putere încă șase ani. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Rusia, Putin a obținut peste 87,31% din sufragii.
„Prin fiecare voce, construim o voinţă comună a poporului Federaţiei Ruse/ Indiferent cât de mult au încercat să ne sperie, să ne suprime voinţa, conştiinţa, nimeni nu a reuşit vreodată în istorie. Au eşuat acum şi vor eşua şi în viitor”, a spus Putin.
Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să-şi întărească armata şi că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a rezolva misiunile legate de ceea ce el a numit „operaţiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina.
El a menţionat că protestul „prânz împotriva lui Putin”, în care ruşii au răspuns la apelul văduvei lui Alexei Navalnîi, nu a avut niciun efect. Cei care şi-au stricat buletinele de vot ar trebui să fie urmăriţi de justiţie, a zis preşedintele rus:„Iată cum înţeleg eu, din ceea ce am auzit şi mi s-a raportat, au fost apeluri să vină să voteze fix la prânz, şi trebuie să fi fost un gest al opoziţiei. Ei bine, dacă au fost apeluri să vină să voteze, aşa cum spun în aceste cazuri, îi laud pentru asta. Dar, după cum înţeleg, nu a avut niciun efect. Dar nu este important. Ceea ce este important este că unii au stricat buletinele de vot. Asta este rău. Dacă nu vrei să votezi sau vrei să îţi pui încrederea într-un anumit candidat pe care-l alegi sau pur şi simplu să nu votezi dacă nu-ţi place nimeni - este o chestiune. Dar dacă vrei să faci mizerie pe seama oamenilor care au venit să voteze, să-şi îndeplinească datoria civică şi tu îţi baţi joc de poziţia lor - este rău. Cel puţin, nu este democratic. Ce fel de democraţie este aceasta?”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său zilnic că „dictatorul rus simulează alte alegeri” şi că Vladimir Putin este „bolnav de putere şi face totul pentru a conduce pentru totdeauna”.
„Nu există legitimitate în această imitaţie de alegeri şi nu poate exista. Această persoană ar trebui să fie judecată la Haga. De asta trebuie să ne asigurăm”, a spus Volodimir Zelenski.
„În mod clar, alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, având în vedere că Putin şi-a întemniţat adversarii politici şi i-a împiedicat pe alţii să se opună lui”, a anunţat Casa Albă.
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați s-au aflat pe buletinele de vot. Aceștia însă nu sunt în opoziție față de politicile Kremlinului și nu l-au criticat niciodată pe Putin. Este vorba de Leonid Sluțki, care a acumulat 3,21% din voturi, Nikolai Haritonov - 4,3% și Vladislav Davankov - 3,83%.
Vladimir Putin este la conducere de un sfert de secol. El a condus deja Rusia mai mult timp decât orice alt lider de după Iosif Stalin, care a fost la putere timp de aproape 31 de ani. Constituţia Rusiei a fost modificată în 2020, mărind mandatul prezidenţial de la patru la şase ani şi oferindu-i lui Putin posibilitatea de a candida din nou, prin anularea mandatelor sale anterioare.
Teoretic, el ar putea să candideze pentru un al şaselea mandat şi să continue până în 2036, ceea ce i-ar da o perioadă mai lungă la putere decât Ecaterina cea Mare în secolul al XVIII-lea.
