20 februarie 2024, ora 10:20

Viorica Puica este al doilea judecător în funcție al Curții Supreme de Justiție (CSJ), care a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat astăzi raportul Comisiei Vetting.

Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

În timpul apropiat, CSM planifică examinarea în ședință a raportului Comisiei de evaluare externă cu privire la candidatura lui Sergiu Brigai la funcția de judecător.

TV8.md reamintește că pe 24 noiembrie, Viorica Puica a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională (CC) din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe un termen de șase ani. Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului, Puica a depus jurământul în fața președintei țării și membrilor CSM.

Puica a ocupat funcția de președintă interimară a CSJ de la 25 august 2023. A predat din 1996 până în 2007 disciplina drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Din 2009, este formator la Institutul Național al Justiției.

Aceasta a fost judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Conform unei hotărâri din 2 mai 2023, Puica a fost transferată temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai, în funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție.

Viorica Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova, în anul 2007.

Pe 13 februarie, CSM a aprobat și raportul Comisiei de evaluare în privința Alionei Miron. Anterior, în cadrul unor discuții cu membrii CSM, Miron a declarat că evaluarea integrității financiare și etice, dar și neîncrederea în reformele aplicate de stat sunt principalele motive pentru care judecătorii nu se grăbesc să aplice pentru funcțiile vacante de la CSJ.

Datele statistice arată că în 2023 s-au examinat de două ori mai puține dosare decât un an mai devreme. Aliona Miron spune că la Curtea Supremă de Justiție este nevoie de încă cel puțin 17 magistrați, pe lângă cei 11 care activează în prezent. Doar că și acomodarea noilor-veniți poate dura câteva luni. Dacă în 2022, fiecăruia îi revenea puțin peste 400 de cauze, acum fiecare magistrat trebuie să ia decizii pe circa o mie. 

Salariul unui judecător de la Curtea Supremă de Justiție variază între 17 și 28 de mii de lei. Pentru a-i motiva să nu se teamă de evaluarea integrității financiare și etice, statul le-a promis celor care vor promova testul lefuri duble.

14 noiembrie 2024, ora 22:30

Întreprinderile deținute de stat în Republica Moldova trebuie să implementeze măsuri anticorupție mai riguroase, în conformitate cu bunele practici europene. Acestea vor reduce riscurile de corupție și vor îmbunătăți funcționarea generală a întreprinderilor deținute de stat, care sunt esențiale pentru economia țării. Cel puțin asta relevă un raport privind corupția în întreprinderile deținute de stat, prezentat astăzi de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție.

Principalele recomandări vizează numiri pe bază de merit și conform unor criterii mai riguroase la consiliile și conducerea întreprinderilor de stat, eliminarea funcționarilor publici din consiliile de administrație, alocarea mai multor resurse pentru evaluarea și verificarea declarațiilor de avere și intereselor personale ale reprezentaților conducerii de vârf a întreprinderilor de stat, elaborarea politicilor de remunerare rezonabilă a comitetelor de directori și membrilor consiliilor de administrație, dar și consolidarea normelor privind achizițiile publice ale întreprindelor care aparțin statului.

Experții străini atenționează că dacă în Republica Moldova vor continua să existe scheme de corupție în cadrul întreprinderilor deținute de stat, calea integării în Uniunea Europeană va fi dificilă. 

Autorii raportului precizează că deși în ultimii ani au fost inițiate reforme legislative, mai persistă provocări, cum ar fi aplicarea incosecventă a legilor, influențele politice și controalele interne insuficiente, din cauza cărora întreprinderile deținute de stat rămân vulnerabile în fața corupției. 

Raportul subliniază, de asemenea, provocările cu care se confruntă Agenția Proprietăți Publice, care joacă un rol-cheie în gestionarea întreprinderilor deținute de stat. 

Experții recomandă consolidarea independenței agenției și definitivarea responsabilităților de supraveghere pentru a le alinia mai bine necesităților de administrare ale întreprinderilor deținute de stat. Raportul solicită crearea unui cadru mai armonizat și transparent pentru gestionarea activelor de stat, cu delimitări mai clare a funcțiilor atribuite ministerelor de profil și APP. 

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali. Acesta are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.