31 ianuarie 2024, ora 11:27

O serie de imagini recent publicate, captate de telescopul spaţial James Webb, arată în detalii remarcabile 19 galaxii spirală care se află relativ aproape de Calea Lactee, oferind noi indicii despre formarea stelelor, precum şi despre structura şi evoluţia galactică, scrie Reuters și News.ro.

Imaginile au fost făcute publice luni de către o echipă de oameni de ştiinţă implicaţi într-un proiect numit Physics at High Angular resolution in Nearby GalaxieS (PHANGS), care funcţionează în cadrul mai multor observatoare astronomice importante.

Cea mai apropiată dintre cele 19 galaxii se numeşte NGC5068, aflată la aproximativ 15 milioane de ani-lumină de Pământ, iar cea mai îndepărtată este NGC1365, aflată la aproximativ 60 de milioane de ani-lumină de Pământ. Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an, 9,5 trilioane de km (5,9 trilioane de mile).               

Galaxiile spirală, care seamănă cu rotiţe enorme, sunt un tip de galaxie comună. Calea noastră Lactee este una dintre ele.               

Noile observaţii au provenit de la Camera în infraroşu apropiat (NIRCam) şi de la Instrumentul în infraroşu mediu (MIRI) al lui Webb. Ele arată aproximativ 100.000 de roiuri stelare şi milioane sau poate miliarde de stele individuale.               

„Aceste date sunt importante, deoarece ne oferă o nouă perspectivă asupra celei mai timpurii faze de formare a stelelor”, a declarat astronomul Thomas Williams de la Universitatea Oxford, care a condus echipa de procesare a datelor din imagini.            

„Stelele se nasc adânc în nori de praf care blochează complet lumina la lungimile de undă vizibile - la care este sensibil Telescopul Spaţial Hubble - dar aceşti nori se luminează la lungimile de undă ale JWST. 

Nu ştim prea multe despre această fază, nici măcar cât timp durează, astfel că aceste date vor fi vitale pentru a înţelege cum îşi încep viaţa stelele din galaxii”, a adăugat Williams.    

Aproximativ jumătate dintre galaxiile spirală au o structură dreaptă, numită bară, care iese din centrul galactic şi de care sunt ataşate braţele spiralate.            

Telescopul spaţial James Webb (James Webb Space Telescope - JWST) a fost lansat în 2021 şi a început să colecteze date în 2022, remodelând înţelegerea universului timpuriu în timp ce realizează imagini minunate ale cosmosului. Observatorul orbital priveşte universul în principal în infraroşu. Telescopul spaţial Hubble, lansat în 1990 şi încă operaţional, l-a examinat în principal la lungimi de undă optice şi ultraviolete.               

30 octombrie 2024, ora 22:15

Comisia Europeană a apreciat, în raportul anual privind extinderea Uniunii Europene, că Ucraina ar trebui să treacă la următoarea etapă de negociere a aderării la UE „cât mai curând posibil".

Astfel, ar urma să avanseze, în 2025, tratativele în domenii cum ar fi justiţia, reglementările financiare şi drepturile fundamentale se menționează într-un raport prezentat miercuri, 30 octombrie, scrie Adevărul.

Cu această ocazie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a afirmat că Ucraina „a continuat să promoveze reforme-cheie, deşi luptă într-un război brutal de agresiune", transmite dpa, citat de Agerpres.

Aderarea la Uniunea Europeană este o prioritate strategică pentru Ucraina, susţinută puternic de preşedintele Volodimir Zelenski după ce ţara a fost invadată de forţele ruse în februarie 2022.

Negocierile au început în iunie, dar procesul este îndelungat şi complicat, necesitând ani de schimbări în administraţie, legislaţie şi economie până când statul candidat îndeplineşte standardele UE.

Chiar şi după începerea tratativelor, nu există garanţii. Este și situaţia Turciei, unde negocierile au început în 2005, dar sunt blocate de mai mult timp. În raportul prezentat miercuri, Comisia nu a indicat existenţa vreunui progres, deşi a remarcat o "reangajare treptată".

Raportul este unul negativ în privinţa Georgiei, unde recentele alegeri au avut loc, conform observaţiilor Comisiei, într-un „mediu tensionat şi foarte polarizat". Negocierile cu Georgia sunt suspendate din iunie, când guvernul de la Tbilisi a impus o lege împotriva organizaţiilor neguvernamentale şi de presă finanţate din străinătate.

Legislaţia respectivă, asemănătoare cu cea din Rusia, obligă structurile din mass-media şi societatea civilă să se înregistreze ca „agenţi străini" dacă primesc din afara ţării mai mult de 20% din fonduri.