Rusia a lansat un atac cu drone asupra Kievului în noaptea de Anul Nou. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că Ucraina ar trebui să bată în 2025 pe „câmpul de luptă”, dar şi la „masa negocierilor” pentru a pune capăt la aproape trei ani de invazie rusă, informează AFP, preluată de Agerpres. Anul 2024 a fost dificil pentru Kiev, ţara pierzând de şapte ori mai mult teritoriu în faţa Rusiei decât în 2023, potrivit unei analize AFP. Iar 2025 este marcat de temerile privind o reducere a sprijinului militar şi politic al Statelor Unite odată cu revenirea lui Donald Trump la preşedinţie. Totuși, Zelenski nu are nicio îndoială că Trump poate aduce pacea în Ucraina.

Exporturile rusești de gaze către Europa prin conductele care traversează Ucraina au încetat oficial începând cu 1 ianuarie 2025. Cea mai afectată țară este Moldova, în condițiile în care UE a reușit între timp să-și asigure gaze din alte surse, notează Reuters. Ministerul ucrainean al Energiei a confirmat oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, în „interesul securității naționale”. Potrivit ministrului Herman Halușcenko, asistăm la un „eveniment istoric”.

UPDATE Sfârșitul tranzitului gazelor rusești către Europa prin Ucraina este „una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei”, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, denunțând „șantajul energetic cinic” al Moscovei, în pofida îngrijorărilor mai multor țări est-europene, potrivit AFP. „Când (Vladimir) Putin a preluat puterea în Rusia, în urmă cu mai bine de 25 de ani, volumul anual de gaz trimis prin Ucraina către Europa se ridica la peste 130 de miliarde de m3. Astăzi, tranzitul de gaz rusesc este la zero, ceea ce este una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei”, a scris el pe rețelele de socializare, scrie Libertatea.

UPDATE Regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova se află în dificultate după oprirea miercuri a livrării de gaz rusesc către Europa via Ucraina, a anunţat guvernul de la Chişinău, relatează AFP preluat de Agerpres. „Regiunea trece printr-o situaţie dificilă” după ce furnizorul local Tiraspoltransgaz „a întrerupt furnizarea de gaze naturale şi căldură, afectând localităţi şi instituţii publice”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, pe reţeaua de socializare Telegram, cerând Rusiei să „oprească şantajul”.

UPDATE Prim-ministrul slovac Robert Fico, a cărui ţară este foarte dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc, a avertizat miercuri asupra consecinţelor grave pe care le va avea, potrivit lui, încetarea acestui tranzit, notează Digi24.

UPDATE După expirarea unui acord de cinci ani, gazul rusesc a încetat să mai fie transportat către statele UE prin Ucraina, marcând sfârșitul unei înțelegeri care a durat decenii. Potrivit BBC, acest lucru reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul energetic european, cu implicații strategice și simbolice majore. Pentru agenția de presă Reuters, momentul reprezintă sfârșitul deceniilor de dominație a Moscovei asupra piețelor energetice europene, notează Libertatea.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a dat dispoziție guvernului Rusiei și celei mai mari instituții bancare a țării, Sberbank, să dezvolte cooperarea cu China în domeniul inteligenței artificiale, a anunțat miercuri agenția de presă de stat TASS, scrie Reuters, conform Rador.

UPDATE În ciuda avalanșei de sancțiuni occidentale radicale și a exodului brandurilor globale după invazia Rusiei din Ucraina, care a început în februarie 2022, cumpărătorii cei mai înstăriți din Moscova continuă să aibă acces la o mare varietate de produse occidentale de lux, scrie AFP. În cartierele comerciale exclusiviste din capitala rusă, marile magazine și firmele rusești de lux comercializează în continuare cu succes mașini sport occidentale, bijuterii din aur și haine ale marilor branduri de modă.

UPDATE De cealaltă parte a conflictului, Ucraina a pierdut un număr similar de oameni, preşedintele Zelenski spunând pe 8 decembrie că 43.000 de militari ucraineni au murit şi alţi 370.000 au fost răniţi, de la începutul invaziei din 2022.

UPDATE Rusia a pierdut în jur de 420.000 de militari anul trecut (morţi şi răniţi), în timp ce a avansat în teritoriul ucrainean şi a lansat o contraofensivă în Kursk. Armata rusă a reuşit să ocupe 4.168 de km pătraţi în Ucraina, cele mai multe dintre zonele ocupate fiind câmpuri şi mici așezări. Pentru fiecare kilometru pătrat câştigat în 2024, ruşii au pierdut în medie 102 militari. Cele mai semnificative ocupări de teren au avut loc între septembrie şi noiembrie 2024, timp în care Rusia a obţinut 56.5% din toate câştigurile sale teritoriale din 2024, dar este şi perioada în care a pierdut 125.800 de militari, scrie Monitorul Apărării, care citează Institutul pentru Studiul Războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Armata ucraineană a declarat că a doborât 63 din cele 111 drone lansate de Rusia peste noapte în diferite regiuni ale Ucrainei. Alte 46 au fost doborâte prin bruiaj electronic, a adăugat aceasta. Rusia a efectuat în mod regulat atacuri aeriene asupra oraşelor ucrainene aflate mult în spatele liniei de front, scrie Spotmedia.

UPDATE Pe 1 ianuarie 2025, Kievul a fost lovit de un atac devastator cu drone de către forțelor ruse. Exploziile au zguduit capitala Ucrainei, iar resturile unor drone au declanșat incendii, inclusiv într-o clădire rezidențială cu cinci etaje din cartierul Pecersk. O mare parte din partea superioară a clădirii a fost distrusă de incendiu, iar focul a cuprins etajele inferioare, provocând pagube semnificative, scrie Adevărul.

UPDATE Regiunea separatistă Transnistria, din Moldova, a rămas fără căldură şi apă caldă miercuri, după ce Rusia a încetat furnizarea de gaze prin Ucraina către Europa Centrală şi de Est, informează Reuters. Decizia a afectat imediat teritoriul majoritar rusofon, cu aproximativ 450.000 de locuitori, notează Mediafax.

UPDATE Republica Moldova a trecut la aprovizionarea cu energie electrică din România după o scădere a producției la Centrala „Moldavskaia GRES”, care funcționa cu gaz rusesc, relatează TASS citată de Rador.

UPDATE Exporturile de gaze naturale ruseşti prin conductele din epoca sovietică care trec prin Ucraina către Europa au fost oprite miercuri, 1 ianuarie, în primele ore ale zilei, deoarece un acord de tranzit a expirat, iar Kievul nu l-a prelungit din cauza războiului. Republica Moldova, afectată de această măsură, îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din necesar provine din importuri din România, scrie Ziare.com.

UPDATE Anul trecut, arată Reuters, tranzitul de gaze prin Ucraina (către Slovacia, Austria și Ungaria) încă reprezenta aproximativ jumătate din totalul exporturilor de gaze pe conducte din Rusia către Europa, iar, începând de azi, Rusia încă exportă gaze prin conducta TurkStream (varianta SouthStream) pe sub Marea Neagră, către Serbia și Ungaria.

UPDATE Gigantul energetic rus Gazprom, a declarat miercuri că exporturile de gaze prin Ucraina către Europa au fost oprite începând cu ora 08:00, ora Moscovei, deoarece acordul de tranzit a expirat. Închiderea celei mai vechi rute de gaz a Rusiei către Europa pune capăt unui deceniu de relaţii tensionate, provocate de capturarea Crimeei de către Rusia în 2014. Rusia exportă în continuare gaze prin conducta TurkStream pe fundul Mării Negre, scrie Mediafax.

UPDATE Cu un război la hotar, nu a fost liniște nici în Republica Moldova. Pe parcursul anului, mai multe drone și fragmente au căzut pe teritoriul țării. Sistemul de protecție antiaeriană, cumpărat din Franța, nu este suficient pentru a proteja spațiul țării. Recent, autoritățile centrale au convenit să procure încă două sisteme. Din motive de securitate, informațiile tehnice nu vor fi făcute publice. 

UPDATE „Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat încrezător în capacitatea lui Donald Trump de a pune capăt agresiunii militare la scară largă a Rusiei, după învestirea sa în funcţia de preşedinte al SUA și după preluarea mandatului. În mesajul de Anul Nou, Zelenski a subliniat că „împreună putem forța Kremlinul la o pace justă”. „Nu am nicio îndoială că noul președinte american vrea și poate aduce pacea și pune capăt agresiunii lui Putin” – a afirmat Zelenski, remarcând că Trump înțelege că primul lucru menţionat este imposibil fără al doilea. „Pentru că aceasta nu este o confruntare de stradă, în care două părți trebuie să fie calmate. Aceasta este o agresiune la scară largă a unui stat nebun împotriva unuia civilizat” – a punctat Volodimir Zelenski. De asemenea, preşedintele şi-a exprimat încrederea că, împreună cu SUA, „suntem capabili de această forță – de a forța Federația Rusă la o pace justă”. „Adică să nu uităm și să nu anulăm tot ceea ce a făcut Rusia. Bucea, Olenivka, Avdiiivka, toate orașele și satele noastre distruse” – a adăugat Zelenski, menţionând că o pace cu adevărat justă nu poate veni bazată pe principiul „începem totul de la zero”. Preşedintele a remarcat că acum „scorul nu este 0:0”. „Sunt mii, mii de ucraineni cărora Rusia le-a furat viața” – a adăugat Volodimir Zelenski, potrivit Rador.

UPDATE Polonia preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-un moment de incertitudine şi îngrijorare, când Europa se confruntă cu consecinţele agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi cu nevoia de a-şi consolida propria capacitate de apărare. Asistăm la tensiuni geopolitice tot mai mari, erodarea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi atacuri hibride care vizează democraţia şi securitatea europeană, mai informează site-ul preşedinţiei poloneze, potrivit Știripesurse.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că dorește să se întâlnească cu viitorul președinte american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu Vladimir Putin. Președintele ucrainean a afirmat, de asemenea, că este „foarte important ca Europa să aibă o voce” în discuții. 

Mai mult, Zelenski i-a spus preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, că Ucraina vrea să cumpere arme americane în detrimentul celor 300 de miliarde de dolari în active ruseşti înghețate. Între timp, forțele armate ucrainene au început duminică o ofensivă surpriză în regiunea Kursk din Rusia, într-o aparentă încercare de a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă înainte de revenirea iminentă a lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit The Guardian.

UPDATE „Pentru a evita situația actuală de pe malul stâng al Nistrului, noi (n.r. Guvernul R. Moldova) am venit cu soluții concrete foarte viabile. […] A fost propusă modalitatea de cooperare prin achiziția de gaze naturale de către Energocom și prelucrarea lor în energie electrică la MGRES. Până astăzi, nu avem niciun răspuns la această formă de cooperare. […] Moldovagaz și Energocom au propus Tiraspoltransgaz un mecanism funcțional de achiziție a gazelor naturale de pe piețele regionale. Tiraspoltransgaz însă a refuzat această formă de cooperare”, a declarat Constantin Borosan, secretarul de Stat al Ministerului Energiei.

UPDATE Transnistria, regiunea separatistă cu o populație estimată la 450.000 de oameni, încă așteaptă gazul rusesc și refuză gazul gratuit oferit de Republica Moldova. Acest lucru are loc în contextul în care locuitorii au rămas fără căldură și fără apă caldă.

UPDATE Aceasta este una dintre consecințele majore ale invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022: Europa a trebuit să-și pună capăt în mod dureros dependenței de importurile de gaz rusesc, o sursă crucială de venituri pentru Kremlin. Miercuri, 1 ianuarie, a fost făcut un nou pas în acest proces de separare. După încheierea de către Kiev a contractului de cinci ani cu gigantul rus Gazprom, nici un metru cub de gaz rusesc nu mai trece prin Ucraina. În septembrie 2024, această axă mai permitea transportul a aproximativ o treime din importurile rusești către Uniunea Europeană, potrivit Rador.

UPDATE Pozițiile armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, unde desfășoară o ofensivă din vara anului trecut, vor fi „importante” în orice negocieri de pace între Kiev și Moscova, a declarat luni secretarul de stat american Antony Blinken. „Poziția lor în Kursk este importantă, pentru că este cu siguranță un element care trebuie luat în considerare în orice negocieri care ar putea avea loc în cursul anului viitor”, a declarat Blinken în cadrul unei conferințe de presă la Seul, prima etapă a unui turneu de adio care va continua cu opriri în Japonia, Franța și Italia. Aceste declarații vin în contextul în care Moscova a afirmat duminică că respinge o nouă ofensivă ucraineană în această regiune de frontieră, unde forțele Kievului controlează deja câteva sute de kilometri pătrați, potrivit AFP, citat de HotNews.

UPDATE Administrația Joe Biden intenționează să impună și mai multe sancțiuni Moscovei, vizând veniturile sale din petrol prin acțiuni împotriva navelor care transportă țiței rusesc, au declarat pentru Reuters două surse la curent cu această chestiune, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că alegerile în Ucraina sunt posibile doar după încheierea războiului sau dacă se vor face schimbări în legislaţia privind organizarea scrutinului, scrie Mediafax. Într-un interviu acordat podcasterului american Lex Fridman, Zelenski a subliniat faptul că alegerile nu se pot organiza în timp ce legea marţială se află în vigoare, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE La scurt timp după începerea invaziei la scară largă a Rusiei, dictatorul belarus Alexander Lukașenko și-a cerut scuze președintelui Volodimir Zelenski pentru implicarea țării sale în război. Conform Kyiv Independent, Zelenski a dezvăluit acestea într-un interviu cu podcasterul american Lex Fridman, publicat pe 5 ianuarie. „La câteva zile după război, am vorbit cu Lukașenko la telefon, iar el și-a cerut scuze… a spus: „Nu am fost eu, rachetele au fost lansate de pe teritoriul meu, iar Putin a fost cel care le-a lansat’. Acestea sunt cuvintele sale, am martori”, a declarat Zelenski în amplul său interviu. „‘Și îmi cer scuze’, a spus el. ‘Dar credeți-mă’ – asta mi-a spus – ‘Volodya, acesta nu sunt eu. Eu nu sunt la conducere’”, a adăugat Zelenski. În replică, Zelenski a declarat că l-a numit pe Lukașenko „un criminal”, întrebând de ce Lukașenko a permis Rusiei să lanseze rachete spre Ucraina de pe teritoriul Belarusului, scrie AlephNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu apărut duminică că vrea să se întâlnească cu viitorul lider american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin, informează France 24. „Mai întâi cu Trump, să ajungem la o înțelegere asupra modului în care punem capăt războiului, în care îl oprim pe Putin”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu de trei ore cu podcasterul american Lex Fridman, afirmând, de asemenea, că este „foarte important ca Europa să aibă o voce" în discuții. „Eu şi Donald Trump vom ajunge la un acord şi sunt sigur că va putea oferi garanții de securitate puternice cu Europa, iar apoi vom putea vorbi cu ruşii”, a subliniat el, în interviului dat la Kiev, la sfârşitul lui decembrie. Preşedintele ucrainean a repetat că se aşteaptă ca Donald Trump să poată pună capăt războiului. „Noi și Trump suntem pe primul loc, iar Europa va sprijini poziția Ucrainei”, a mai spus el.