Din Nistru a dispărut apă cât curge pe Prut
Potrivit anchetei, începând cu 1983, odată cu punerea în funcţiune a acestui ansamblu hidroenergetic, în forma lui iniţială, Nistrul a început să piardă anual o cantitate enormă de apă. Exploatarea celor două bazine de la Novodnestrovsk – bazinul central şi lacul-tampon – a provocat pierderea anuală a circa 2 kilometri cubi de apă, atât cât curge pe râul Prut în decursul unui an.
Pagubele respective au fost înregistrate în paralel cu reducerea debitului de la 318 metri cubi pe secundă la 231 în decurs de zece ani. Şi asta în condiţiile în care Moldova face parte din categoria ţărilor cu insuficienţă de apă şi cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.
Cu toate acestea, întreprinderea de stat Ukrhidroenergo, care dezvoltă acest megaproiect a decis să ducă la capăt acest ansamblu faraonic.
În acest scop are nevoie şi de o parte din teritoriul Republicii Moldova în zona Naslavcea. E vorba de 19,22 hectare din teritoriul Moldovei, un teren aflat mai sus de barajul Naslavcea, necesar pentru lucrările de lărgire a bazinului-tampon pe malul drept al Nistrului.
Ucraina ignoră cererile Moldovei
Publicaţia constată că de fapt terenul a fost deja cedat în anul 2010 de Guvernul condus de fostul premier Vlad Filat printr-un protocol secret şi este îngrădit cu un gard de către autorităţile ucrainene.
Guvernul de la Kiev a înaintat Chişinăului pe 25 august 2017 un proiect de Acord privind asigurarea funcţionării Complexului hidroenergetic nistrean pentru a obţine în arendă terenul dorit pentru o perioadă de 49 de ani, iar valabilitatea Acordului privind funcţionarea complexului să fie 99 de ani cu o prelungire automată pentru acelaşi termen.
Aceasta chiar dacă Kievul a ignorat cerinţele Chişinăului formulate în protocolul din 2013 ale unui acord privind funcţionarea Complexului nistrean, în special solicitările cu privire la debitul de 250 de metri cubi pe secundă.
Arenda acestui spaţiu, în opinia experţilor moldoveni, va duce inevitabil la pierderea în totalitate a posibilităţii Moldovei de a interveni în reglementarea scurgerii Nistrului pe teritoriul Moldovei. Cu toate acestea, potrivit unor funcţionari, asupra membrilor grupului de experţi în problema acestui acord, se fac presiuni la nivel de Guvern pentru a nu pune piedici Ucrainei.
Autorii menţionează numele unor diplomaţi şi foşti şefi de întreprinderi de stat care au “contribuit” la obţinerea de către Ucraina a dreptului de folosinţă a terenului, chiar şi cu preţul distrugerii Nistrului.