Pădurea Durlești, situată în coasta capitalei, se încearcă a fi transformată într-un sătuc de lux. Casele apar una după alta printre copaci sau în locul copacilor, iar autoritățile par a fi neputincioase să oprească dezmățul. Pădurea este ciopârțită, după ce arendașii a zeci de hectare de teren forestier au inițiat proiecte grandioase de construcție. Restaurante, case de vacanță cu două etaje, drumuri cu asfalt, apeducte, rețele de canalizare și chiar de gaze – toate în pădure, deși legislația permite doar construcții ușor demontabile.
Toamna trecută, în pădurea Durlești a fost inițiat un nou proiect imobiliar. În cartierul „Poiana Domnească”, la o margine de pădure, au fost turnate fundamentele pentru șapte case de vacanță. Proprietarul recunoaște că intenționează să vândă viitoarele imobile. Venitul ar fi colosal, în condițiile în care o casă în zonă costă peste 100 de mii de euro.
Cele 7 case sunt construite de compania „Batami Grup”, care a luat în arendă în 2008 un teren de 40 de hectare în Pădurea Durlești, semnând un contract cu Agenția Moldsilva pentru 29 de ani, adică până în 2037.
Echipa „Cutia Neagră” a surprins la fața locului mai mulți muncitori care tocmai lucrau la fundamentul unei case. Au turnat un planșeu din beton, lucru interzis în pădure, pentru că nu mai este o construcție ușor demontabilă. Muncitorii au refuzat să ne vorbească, dar ne-au făcut legătura cu Ion Meleca, proprietarul firmei „Batami Grup”, care ne-a asigurat că ar avea toate actele în regulă pentru construcție.
ION MELECA, administrator „Batami Grup”: „– Acolo sunt planșeuri. Se face în felul următor. Casele sunt din lemn. E un proiect cu case de vacanță absolut aprobate de toate instanțele. – Din câte știu sunt interzise fundamentele de beton? – Planșeuri se toarnă. Dacă vedeți sunt făcuți piloni. Pur și simplu se pune planșeul acesta de beton. Așa e proiectul aprobat. Mai sus merg casele de lemn. – Și aveți toate autorizațiile de construcție pentru casele astea? – Da, da. – Dar când au fost semnate documentele? – În proces se semnează. Noi avem proiectul acesta foarte demult”.
Am stabilit o întâlnire cu omul de afaceri pentru a doua zi la care a promis să aducă toate actele. Ion Meleca a venit cu planul de dezvoltare a terenului arendat și ne-a prezentat autorizația de construcție pentru case, eliberată de Primăria Durlești, dar fără anexa cu detalii tehnice care să ateste că s-au permis fundamente din beton. Bărbatul a refuzat să ne ofere un interviu la cameră, dar ne-a spus că are un parteneriat încheiat cu o companie din Rusia de unde va importa lemnul pentru casele ce urmează a fi construite în pădure.
Pentru a demara proiectul, au fost tăiați mai mulți copaci. Deși Meleca ne-a asigurat că are autorizație pentru defrișări, un control efectuat recent de Inspectoratul pentru Protecția Mediului a constatat altceva – arborii au fost tăiați ilegal.
ION CALINIUC, Inspecția pentru Protecția Mediului Chişinău: „Noi am depistat tăierea a 12 arbori care creșteau în interiorul temeliilor amplasate. Am depistat arbori care mai cresc în interiorul unor temelii care se prezumă că tot vor fi sacrificați. La solicitarea Procuraturii ni s-a cerut să nu sancționăm, dar să trimitem toate materialele dumnealor ca ei să ia atitudine contravențională sau de altă natură”.
Deși au fost turnate doar fundamentele, iar în unele cazuri doar niște piloni din beton armat pe care urmează să se înalțe viitoarele case de vacanță, acestea au fost deja înregistrate la Cadastru drept „construcții nefinalizate”.
Potrivit documentelor, consultate de „Cutia Neagră”, patru case vor avea peste 190 metri pătrați, două – câte 107 metri pătrați, iar un imobil va avea aproape 88 metri pătrați.
Șase viitoare bunuri imobile au fost deja vândute de compania „Batami Grup”. Ion Meleca nu ne-a mai răspuns la telefon pentru a oferi detalii despre tranzacțiile de vânzare-cumpărare a unor case ce există deocamdată doar pe hârtie.
Potrivit proiectului companiei, pe cele 40 ha arendate de la „Moldsilva”, urmează a fi construite 88 de case de vacanță, iar la marginea pădurii, pe traseul spre Leușeni este proiectată și o zonă de agrement cu restaurant și parcare pentru mașini. Deocamdată, proiectul a fost înghețat, iar construcțiile – stopate.
NICOLAE MUNTEANU, inginer-şef silvic Agenţia Moldsilva: „În urma evaluării situației de facto în teren într-adevăr în sectorul despre care discutăm erau deja amplasate câteva fundații de beton. Atunci s-au făcut prescripții de încetare a tuturor lucrărilor, elucidarea tuturor circumstanțelor în baza cărora se fac edificările date”.
Tot în pădurea Durlești, pe cealaltă parte a traseului ce duce spre Leușeni, o altă companie planifică să construiască o zonă de agrement cu 33 de căsuțe, teren de joacă pentru copii, un pavilion-restaurant de 875 metri pătrați și 3 parcări, plus drumuri și poteci în pădure. Proiectul a fost prezentat spre avizare Agenției de Mediu.
Grandiosul proiect a fost inițiat de compania „Invest Consult”, care a luat în arendă 30 hectare de pădure: 24 în scopul gospodăririi cinegetice și 6 în scop de recreere. Contractul a fost semnat cu Moldsilva în 2010 pentru 49 de ani și este valabil până în 2059.
Anul trecut, compania a solicitat Agenției de Mediu să evalueze impactul activității planificate pentru amenajarea sectorului de fond forestier arendat. Pe 27 martie 2020, agenția a emis o decizie prin care anunță că „nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului” și firma poate cere avizul de expertiză ecologică pentru proiectul de construcție.
Hotărârea a stârnit un val de nemulțumiri și ulterior au fost organizate ședințe în diferite structuri de stat, inclusiv la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în cadrul cărora a fost analizat proiectul firmei „Invest Consult”. Directorul Moldsilva crede că în spate ar sta unii actori politici și recunoaște că s-au făcut presiuni pentru aprobarea construcției.
DUMITRU COJOCARU, director Agenția Moldsilva: „Noi am făcut așa ca la acest moment să fie stopat acest proiect pentru că este o construcție întreagă care evident că nu se permite să se facă în cadrul fondului forestier de stat. Noi am simțit din diferite părți o oarecare presiune să autorizăm, să fim de acord cu acest proiect. Noi am refuzat agentului economic. Vreau să spun că în perioada mandatului meu precis că nu o să fie iscălit nimic”.
Nu am reușit să-l găsim pe administratorul companiei „Invest Consult”. La telefonul din oficiu nu răspunde nimeni, dar reprezentanții Agenției de Mediu au precizat că proiectul a rămas blocat și firma nu a mai solicitat expertiza ecologică.
ANATOLIE BURDUJA, șeful Direcție expertiză ecologică Agenția de Mediu: „Atunci a fost emisă decizia evaluării. Prin decizia aceasta s-a hotărât că nu este necesară procedura de evaluare a impactului și este necesară eliberarea avizului expertizei ecologice. Mai mult nu s-a mai adresat nimic. Acolo s-a vorbit că construcția care va avea loc să se efectueze în golurile posibile, nu să defrișeze copacii. Această întrebare trebuia să fie discutată mai departe, trebuia să iasă la fața locului Moldsilva”.
O altă zonă a Pădurii Durlești și o altă problemă. Aici au fost edificate mai multe case, dar în loc să fie construcții ușor demontabile, sunt vile cu pereți din piatră de calcar, cu ogrăzi private, porți de fier și garduri din beton. Spre imobile a fost construit și un drum din piatră, rețele de apă, canalizare și gaze. De câțiva ani, Agenția Moldsilva se judecă cu persoana care a luat în arendă terenul și cere rezilierea contractului și demolarea construcțiilor.
Terenul de 1,3 hectare a fost arendat în 2008 de Oleg Chifeac. Acesta este absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Noul Neamț și a fost hirotonit în 2017 în treapta de diacon de către mitropolitul Vladimir.
Oleg Chifeac a inițiat construcția a 6 case de vacanță, în baza autorizațiilor emise, începând cu 2010, de către Primăria Durlești. Patru case, cu suprafețele de 242, 92, 76 și 114 metri pătrați au fost deja finisate și înregistrate oficial la Cadastru, iar două imobile de 264 și 85 metri pătrați figurează în acte drept „construcții nefinalizate”.
Pe rând, casele au fost scoase la vânzare, patru dintre ele fiind înstrăinate. Potrivit unor anunțuri din 2016, pentru casa de 242 metri pătrați, Chifeac cerea peste jumătate de milion de euro și a reușit să o vândă în decembrie 2016. În același an, a fost vândută casa de 92 metri pătrați. În 2019, a mai fost înstrăinat un imobil, iar altul – chiar vara trecută, în timp ce pe rolul instanței de judecată se afla dosarul inițiat de „Moldsilva”. O casă a fost transmisă prin donație unei femei ce pare a fi rudă cu Oleg Chifeac, având același nume. O singură construcție nefinalizată, de 85 metri pătrați, a rămas în proprietatea lui Oleg Chifeac.
Chifeac a declarat pentru „Cutia Neagră” că are un partener în proiectul imobiliar și o parte din case au fost construite și vândute de el. Despre imobilul scos la vânzare în 2016 cu jumătate de milion de euro spune că nu-și mai amintește.
OLEG CHIFEAC, arendaș al pădurii: „Sunt câteva case care nu le-am construit eu, nici nu am nimic comun cu dânsele. Terenul e scris pe mine, dar de facto e pe altă persoană. Dl Vasile și-a făcut ale lui 3 case și eu 3 case, după proiectul care a fost făcu. – Cea mai mare dintre case, care a fost vândută în 2016, pe anunțurile de vânzări era peste 500 de mii de euro, dvs ați vândut-o sau partenerul? – N-am idee despre care dvs vorbiți, pentru că ele au fost atunci mai multe fundamente.
Casa scoasă la vânzare în 2016 cu un preț de 500 000 euro
Proprietarul actual al uneia dintre casele vândute de Chifeac ne-a mărturisit că l-a crezut pe cuvânt pe acesta când a promis că va reuși să înregistreze separat la Cadastru terenul adiacent fiecărei case. Dar documentele pentru vilă sunt în regulă, spune el, deoarece singur a finisat construcția și a obținut actul de recepție finală, în mai 2020.
„Eu sunt cumpărător de bună credință. Noi am cumpărat un imobil legal, așa cum ne-a fost arătat în acte. Dacă cineva a încălcat legea, trebuie să răspundă. Dacă autoritățile zic că sunt încălcări la construcție, atunci nu trebuiau să pună semnăturile ca eu să dau casa în exploatare. Dacă Moldsilva va cere ca noi să plecăm și să demolăm casa, ne vom conforma. Dar atunci facem o evaluare a casei și ei trebuie să-mi întoarcă prejudiciul, toate investițiile, ne-a spus proprietarul casei.
Ședințele de judecată în dosarul inițiat de Moldsilva împotriva lui Oleg Chifeac s-au tot amânat de când a început pandemia de Coronavirus. Următoarea ședință este planificată pentru 10 martie curent.
CONSTANTIN BOBOC,șef Direcția juridică Agenția Moldsilva: „ Avem în zona Ocolului Silvic Durlești dosar prin care solicităm rezilierea contractului și demolarea din cont propriu a arendașului. Sunt construcții care contrazic cu prevederile contractului. Suntem în litigii. O hotărâre care ar fi ca precedent pentru noi nu este la moment”.
Oleg Chifeac spune că litigiul cu Moldsilva ar fi fost creat artificial și speră să obțină câștig de cauză în instanță. Acesta acuză instituția de presiune în scopuri politice:
„Erau interese pentru alte persoane. Ei mi-au creat un act fals precum că am tăiat 8000 de copaci. Mi-au pus amenda aproape 250 de mii de lei, după care au început să negocieze cu mine că dacă dau jumătate de bani, atunci ei o să anuleze. Se cheamă șantaj din partea statului. S-a făcut act în ajun de alegeri și am fost impus de către cineva pentru a achita careva cheltuieli la unele persoane pentru alegeri. – Vi s-a făcut aluzie să donați pentru campania cărui partid politic? – Nu știu dacă are importanță acest lucru. În 2016 eu am fost vizat de către Procuratura Anticorupție tot la baza solicitării Moldsilva și în urma acestui dosar penal Procuratura Anticorupție a emis o ordonanță de încetare a dosarului penal”.
Situația gravă cu arenda terenurilor din fondul forestier nu este caracteristică doar pentru Pădurea Durlești. Și în alte zone s-au făcut construcții ilegale și se pregătesc proiecte pentru amenajarea unor locuri de agrement. Astăzi, pot fi găsite mai multe anunțuri, plasate de cei care au luat păduri în arendă și le vând cu zeci de mii de euro.
– Vă sun în privința anunțului. Vindeți un teren în pădure?
– Da.
– Aș vrea să aflu mai multe detalii. Ne interesează oferta dvs. Scrie că e pentru construcții. Ați schimbat destinația terenului sau cum se face?
– Acolo sunt 4 ha, pe 49 de ani arendă, cu destinație sub construcție, e prima linie de la traseul central Leușeni.
Patru hectare de teren forestier, lângă Condrița, au fost scoase la vânzare cu 40 de mii de euro. Astăzi, proprietarul este gata să le vândă și cu 24 de mii de euro și ne dă asigurări că pot fi edificate construcții fără probleme – un restaurant sau o bază de odihnă. Pe un hectar și jumătate din cele patru arendate au fost defrișați copacii. Anume pe acest loc ar fi simplu de construit, ne-a spus vânzătorul.
Dintr-un alt anunț aflăm că 2 ha de pădure, tot pe traseul Leușeni, se vând cu 30 de mii de euro.
– Se poate de construit o bază de odihnă, cu căsuțe ușor de demolat. Eu pot să vă transmit pachetul de documente.
– Dvs aveți proiect făcut mai înainte?
– Da. Este proiectul.
Deși autoritățile au interzis acum câțiva ani transmiterea drepturilor de arendă asupra pădurilor de către persoanele care au încheiat contractele cu Moldsilva, s-a găsit o șmecherie pentru a fenta legea. Terenul arendat se vinde cu tot cu firmă.
Discuția cu dl Vasile, vânzătorul a 4 ha de pădure:
– Mă înteresează mai mult contractul de arendă, cum îl schimbăm pe numele nostru? Care e procedura?
– Fondatorul în firmă. Se schimbă fondatorul.
Discuția cu dl Gheorghe, vânzătorul a 2 ha de pădure
– În cazul în care ne decidem, cum facem cu constractul de arendă, cum îl transmitem?
– Pe an noi plătim 9000 de lei arenda. La moment, terenul e pe firmă.
– Și cum îl transmitem pe compania noastră?
– Împreună cu compania.
În toamna anului trecut, Agenția Moldsilva anunța că va inspecta toate terenurile din fondul forestier care au fost date în arendă și unde vor fi identificate nereguli se vor lua măsuri.
DUMITRU COJOCARU, director Agenția Moldsilva: „Noi am găsit la moment că în fondul forestier au fost construite case, castele, ce vreți și nu ușor mobile, dar foarte greu de demolat, pentru că sunt toate cu fundament de beton. Inițial se spunea de 60 de metri pătrați, dar noi avem la Strășeni case cu 3 etaje, adică o situație deplorabilă. …În pădurile R. Moldova nu trebuie să fie așa castele. Noi am descoperit la Poienița Veselă beciuri de 50 metri. Vă închipuiți? Au fost tăiați copacii de la rădăcină. S-au construit beciurile acestea și acum copacii se usucă ….Au săpat, au deteriorat și suprafața solului, au săpat canale, au pus apeducte, arteziene, ce vreți acolo”.
Până în 2012 au fost încheiate 842 de contracte de arendă a pădurilor, iar acum mai sunt valabile 376 de contracte, dintre care 351 în scop de recreere și 25 în scopuri cinegetice. De pe contractele reziliate Moldsilva a încasat datorii de 2,3 milioane lei, dar mai are de recuperat circa 15 milioane de lei de la arendașii care nu și-au onorat obligațiile.
Pentru un hectar de teren arendat în scop de recreere, taxa anuală stipulată în contracte este de 4025 lei. În 2016, printr-o hotărâre de Guvern, taxa a fost majorată până la 19 mii de lei. Majoritatea arendașilor refuză să plătească după ce a fost ajustat prețul și s-au adresat în instanțele de judecată. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în 2019, doar 25 de arendași s-au conformat și au încheiat acorduri adiționale cu modificarea taxei de arendă de la 4 la 19 mii de lei pentru un hectar de pădure.
Printre cei care au arendat păduri se numără mai mulți demnitari de stat: liderul Partidului Democrat, deputatul Pavel Filip, președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan, fostul ministru al Sănătății în Guvernul Filat, Andrei Usatîi, Valentin Crudu, ex-viceministrul Educației, Alexei Roibu, fost ministru de Interne, ex-deputatul comunist Alexandr Bannicov, actualul deputat „Pro Moldova”, Angel Agache și secretarul de stat al Ministerului de Externe, Eugeniu Revenco, desemnat, în noiembrie 2020, în funcția de ambasador al R. Moldova în Franța.
Aproape 700 hectare de pădure au fost arendate în 2008, pentru 49 de ani, de compania „Biotex-Com”, afiliată familiei ex-președintelui Vladimir Voronin. În pădurea din apropierea satului Ţiganca din Orhei, Voronin și-a construit mai multe vile și a săpat iazuri. În campania electorală din 2010, liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a cheltuit 30 de mii de lei din fondul formațiunii pentru a zbura cu un elicopter și a filma de sus moșia familiei Voronin de la Țiganca.
Și deputatul fugar Ilan Șor a arendat, prin intermediul companiei „Ghermivali”, 32 ha de pădure lângă satul Ivancea din Orhei, după ce a cumpărat o fostă bază de odihnă din zonă. În 2015, „ Rise Moldova” scria că familia Șor intenționează să ridice acolo un complex imobiliar de lux „Shor Residence Holding”, care să cuprindă o clădire modernă cu patru niveluri, mai multe căsuțe pentru oaspeți și terenuri sportive. Jurnaliștii au prezentat și schițe dintr-un proiect realizat de o companie din Rusia, dar planul a rămas numai pe hârtie.
