Republica Moldova are astăzi 283 de judecători și procurori care primesc pensii mai mari de 20 de mii de lei pe lună. Dintre aceștia, nouă au pensii mai mari de 30 de mii de lei. Mulți dintre ei continuă să activeze în sistem, iar pe parcursul anilor, pe măsură ce cresc salariile judecătorilor și procurorilor, ei cer recalcularea pensiilor reieșind din formula prevăzută de lege – 80 la sută din salariul majorat. O fac în judecată și, de fiecare dată, colegii lor judecători le dau câștig de cauză, pentru că așa spune legea.
La finele anului trecut, pe 23 decembrie 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel Chișinău au obținut câștig de cauză pentru a le fi recalculată pensia. Magistrații s-au ales cu pensii de peste 20 de mii de lei pe lună, după ce au atacat în instanță Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) cerând majorări în funcție de salariile actuale ale judecătorilor. Cei trei magistrați sunt Tamara Chișcă-Doneva de la CSJ, Anatolie Minciună și Anatol Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău. Mai mult de atât, Tamara Chișcă-Doneva a fost președinta completelor de judecată care au examinat dosarele de recalculare a pensiilor pentru Pahopol și Minciună.
CSJ a respins recursurile CNAS-ului și a obligat instituția să recalculeze pensiile judecătorilor după formula – 80% din salariul actual de funcție și să achite sumele ratate, începând cu 2015.
Potrivit certificatului prezentat în instanță, Anatol Pahopol a avut în 2014 un salariu de peste 14 mii lei, care s-a mărit anual ajungând în 2019 la 26 mii de lei pe lună. Respectiv, pensia stabilită anterior de 11 600 lei pentru Pahopol, urmează să fie recalculată și va ajunge la 20 800 lei pe lună. În plus, acesta va încasa suma ratată începând cu anul 2015 – aproape 300 de mii de lei.
Cifrele din certificatul de salariu, prezentat în instanță de judecătoarea CSJ, Tamara Chișcă-Doneva, au fost ascunse, dar magistrații CSJ primesc salarii de peste 28 mii lei. În declarația pentru 2019, judecătoarea a indicat venituri din pensie de peste 162 mii lei – adică câte 13 mii de lei pe lună. După recalculare, Tamara Chișcă-Doneva ar urma să ridice o pensie de peste 22 mii lei. Cu tot cu salariu, judecătoarea va primi lunar de la stat peste 50 de mii de lei. În cazul lui Minciună, salariul și pensia vor fi cam aceleași.
ANTOLIE MINCIUNĂ, judecător Curtea de Apel Chișinău: „Nu vă supărați. Eu nu o să fac niciun comentariu. Dvs luați hotărârile, este cererea mea în dosar. Puteți să faceți cunoștință”.
Am contactat-o și pe judecătoarea Tamara Chișcă-Doneva pentru o reacție. Magistrata ne-a spus că nu se poate expune asupra subiectului pentru că la CSJ mai sunt pe rol dosare similare. În schimb, ne-a trimis o notă informativă în care explică toate normele legale ce permit recalcularea pensiei pentru judecători și procurori.
Cei trei magistrați sunt bine cunoscuți opiniei publice. Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro. Anatolie Minciună a fost vizat în mai multe scandaluri. Despre el „Cutia Neagră” a descoperit anterior că este unul dintre judecătorii miliardului furat. Tot Minciună a emis o decizie în defavoarea statului în dosarul „Registru”. Magistratul a participat și la scandaloasa vânătoare din Pădurea Domnească din 2012.
Muruianu va primi lunar 62 000 lei
Un caz mai deosebit este cel al judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Muruianu. Acesta a cerut CNAS-ului să-i recalculeze pensia, dar nu în baza salariului actual pe care îl ridică, ci în baza salariului președintelui Curții Supreme de Justiție, deoarece, în 2007, când a început să primească pensie, Muruianu se afla la conducerea CSJ. Apropo, Muruianu a fost demis de la conducerea Curții Supreme și transferat la Apel după ce a numit jurnaliștii „câini turbați”.
Vara trecută, pe 8 iulie 2020, instanța superioară a emis o decizie în favoarea lui Muruianu și a obligat CNAS-ul să-i achite o pensie calculată din salariul președintelui CSJ, adică peste 29 mii lei. În plus, magistratul va primi suma ratată pentru anii precedenți – 223 mii lei.
În declarația de avere pentru 2019, Ion Muruianu a indicat venituri de peste 393 mii lei din salariu, aproape 33 de mii de lei pe lună. Dacă adăugăm pensia recalculată, reiese că judecătorul va primi lunar de la stat peste 62 de mii de lei.
În cei peste 20 de ani de când se află în sistemul judecătoresc, Muruianu a făcut parte din 11 complete de judecată care au examinat cauze pierdute ulterior de R. Moldova la CEDO. Prejudiciul este de milioane de euro. De asemenea, potrivit unor documente desecretizate, pe când era președinte al CSJ, Muruianu a primit mai multe indicații directe din partea lui Vladimir Voronin pe dosare concrete, iar potrivit investigațiilor RISE, fiica lui Muruianu a beneficiat de 1,6 milioane lei de la două companii implicate în „Laundromat”. Cu acești bani, ea și-a plătit chiria unui apartament de lux în Londra.
Familie cu venituri de 1 milion de lei pe an din salarii și pensii
Potrivit legislației, pensiile se recalculează nu doar judecătorilor, dar și procurorilor. Astfel, în familiile în care ambii soți activează în domeniul justiției sumele primite de la stat sunt enorme. De exemplu, familia Ghervas, formată dintr-un procuror și o judecătoare, urmează să încaseze lunar 97 de mii de lei. Într-un an, asta ar însemna peste un milion de lei. Deci, poți fi milionar în R. Moldova doar din salarii și pensii achitate de stat.
Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, se judecă a doua oară cu CNAS-ul pentru recalcularea pensiei. În 2018, aceasta a câștigat în instanța supremă, obținând o pensie de 15 mii lei. Anul trecut, magistrata a mers din nou în instanță și a cerut ca pensia să-i fie recalculată din salariul de 25 mii lei. Pe 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a obligat CNAS-ul să-i achite judecătoarei o pensie de 20 mii lei. Astfel, lunar, Maria Ghervas va primi peste 45 de mii de lei din salariu și pensie.
Totodată, soțul judecătoarei, procurorul Iurie Ghervas, primește lunar peste 52 mii lei din salariu și pensie. Acesta a fost demis, în octombrie 2020, din funcția de procuror al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Procuraturii Generale, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă și a primit și o indemnizație de 155 mii lei la concediere. Dar peste o lună, Iurie Ghervas a fost reangajat la PG în calitate de consultant al procurorului în aceeași secție, după ce a câștigat un concurs, a precizat serviciul de presă al Procuraturii pentru „Cutia Neagră”.
În 2019, Iurie Ghervas la fel s-a judecat cu CNAS-ul și a obținut o pensie de 19 mii lei. Procurorul a motivat la CSJ că i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în 2005, când era șef al Procuraturii specializate de Transport. După reforma justiției, salariul șefilor de procuraturi specializate a fost majorat până la aproape 24 mii lei, astfel pensia sa ar trebui să constituie 19 mii lei. CNAS-ul a fost obligat să-i achite procurorului și sumele ratate din anii precedenți. În 2019, Iurie Ghervaș a primit de la CNAS aproape 800 de mii de lei pensie și recalculul stabilit prin judecată.
Anul trecut, după ce și-a schimbat funcția la Procuratura Generală, Iurie Ghervas a declarat deja venituri în sumă de peste un milion de lei doar din salariile și pensiile primite de la stat pentru munca de procuror și a soției sale de judecătoare, arată datele de la ANI.
Numele lui Iurie Ghervas apare în dosarul fostului adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea. Ghervas ar fi emis o notă informativă pe dosarul hoțului în lege Grigore Caramalac prin care să justifice transferul urmăririi penale a lui Caramalac în Rusia.
„Avea să râdă lumea de mine”
La finele anului trecut, pe 9 decembrie 2020, a mai fost emisă o decizie la Curtea de Apel Chișinău în cazul magistratului Curții Supreme de Justiție, Anatolie Țurcan, care a câștigat procesul împotriva CNAS-ului. Președinte al completului a fost Anatolie Miniciună, despre care v-am povestit mai sus.
Țurcan s-a plâns în instanță că primește o pensie de numai 13 520 lei și CNAS-ul refuză să o recalculeze, în baza salariului pe care-l ridică astăzi. Curtea de Apel i-a făcut dreptate lui Țurcan și a decis ca magistratul să primească pensie de două ori mai mare – 26 mii lei. În total, Anatolie Țurcan va primi de la stat peste 58 de mii de lei pe lună din pensie și salariu.
ANATOLIE ȚURCAN, judecător Curtea Supremă de Justiție: „Eu sunt ultimul pensionar din CSJ care s-a adresat în instanță vizavi de CNAS. Dacă nu mă adresam avea lumea să râdă de mine. Avea să zică că ori sunt prost, ori sunt prea bogat și nu cer pensia care legal mi se cuvine”.
Au obținut pensii mai mari și două judecătoare, actuale membre ale Consiliului Superior al Magistraturii: Nina Cernat și Luiza Gafton. Prima a câștigat procesul cu CNAS-ul în noiembrie 2018, fiindu-i stabilită o pensie de 20 200 lei, iar Luiza Gafton a mers chiar de două ori în instanță.
În 2015, CSJ a emis o decizie în favoarea Luizei Gafton, obligând CNAS-ul să-i achite o pensie de 10 400 lei, calculată din salariul de 13 mii lei a președintelui de instanță, fiindcă aceasta conducea pe atunci Judecătoria Botanica.
După ce a ajuns magistrată la CSJ, Luiza Gafton s-a adresat din nou în instanță, cerând recalcularea pensiei din salariul de peste 28 mii lei. În 2019, instanța a obligat CNAS-ul să-i achite judecătoarei o pensie de 22 700 lei și suma ratată începând cu 9 iunie 2017.
Potrivit ultimelor declarații de avere, Luiza Gafton a avut în 2019 venituri de 880 mii lei din salariul de la CSM și pensie. Nina Cernat a ridicat 883 mii lei din salariu, pensie și recalculele făcute de CNAS.
NINA CERNAT, membru Consiliul Superior al Magistraturii: „Așa legea prevedea. Noi nu putem nimic, dacă legea prevede. Dvs ați lucrat vreo zi judecător? Când examinezi în fiecare an câte 800 de dosare, 30 de ani la rând. Încercați să lucrați și o să vedeți cum este să lucrezi judecător. Să știți că acei judecători care ca și mine au cerut recalcularea am rămas foarte puțini în sistem. Suntem vreo 30, nu mai mult. Și cifra se micșorează pentru că pleacă în demisie. Peste vreo 5-6 ani nu o să mai fie niciunul care o să primească așa pensie”.
În ultimii ani, zeci de judecători au obținut recalcularea pensiilor, printre care și foștii președinți ai CSM: Nicolae Clima, Valeria Șterbeț, Victor Pușcaș și ex-președintele Curții Supreme de Justiție și al Curții Constituționale Mihai Poalelungi.
VLADISLAV GRIBINCEA, președinte Centrul de Resurse Juridice din Moldova: „Această prevedere care permitea judecătorilor în funcție să primească și pensia după 50 de ani a fost abrogată cu câțiva ani în urmă. Acum nu mai este posibil ca judecătorii să primească și salariul și pensia. Dar judecătorii care și-au stabilit această pensie până la modificarea legislației, primesc și salariu și pensie. E normal că atunci când legea le oferea un drept social, oricare era în acea funcție și putea beneficia de ea a încercat să o folosească… Aici sunt două probleme: cât de echitabilă este legea care permitea garanții foarte generoase pentru judecători cu pensii de 20 de mii de lei, de 15 mii de lei. Și cât de etic este pentru judecători să ceară recalcularea pensiilor și așa mari. Dar discuțiile care sunt, sunt despre chestiuni etice și nu ilegalități”.
Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale susțin că sunt nevoiți să meargă în instanțele de judecată, deoarece există prevederi legale și faptul că nu au câștigat niciun proces împotriva judecătorilor nu-i poate determina să renunțe.
TATIANA CASAPU, șefa Direcției Juridice CNAS: „Prin legea 60 prevede că judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcție de judecător vor primi pensia stabilită până la intrarea în vigoare a legii. Respectiv, această normă prevede că judecătorii care continuă să activeze nu au dreptul la recalcularea pensiei. ..– Și atunci cum se face că pierde CNAS în judecată? Credeți că este interpretată eronat legea?… Nu se poate expune CNAS pe deciziile instanțelor de judecată. Ați făcut referire și la un precedent judiciar. Precedentul judiciar nu este un izvor de drept. Izvorul de drept este însuși actul normativ. CNAS respectă prevederile actului normativ ce țin de stabilirea, recalcularea pensiilor tuturor categoriilor, inclusiv a judecătorilor”.
Autoritățile au avut mai multe tentative de a anula aceste privilegii ale judecătorilor și procurorilor de recalculare a pensiei, dar de fiecare dată au pierdut lupta cu sistemul. În 2017, Curtea Constituțională, ai căror judecători de asemenea profită de pensie specială, a declarat neconstituțională o prevedere legală tocmai adoptată prin care judecătorii urmau să beneficieze de pensie în aceleași condiții ca și toți salariații.
Anul trecut, Parlamentul a votat o nouă inițiativă legislativă, înaintată de deputații PAS, Dan Perciun și Radu Marian, care și-au propus să facă sistemul de pensii mai echitabil. Chiar dacă au fost menținute pensiile speciale pentru judecători, au fost totuși modificate condițiile de pensionare.
DAN PERCIUN, deputat PAS: „În proiectul propus de noi urma să se majoreze vechimea în muncă de la 12 ani 6 luni la 20 de ani. Varianta finală votată e până la 15 ani, iar vârsta de pensionare crește gradual până la 63 de ani. E adevărat că e într-o perioadă lungă de timp, în fiecare an crește cu 6 luni. E un proces gradual, dar e un pas înainte. Din punctul nostru de vedere trebuie să fim și mai duri. …Dincolo de toate celelalte privilegii, judecătorii beneficiază și de indemnizații care se ridică la 400 de mii de lei. Practic un pensionar și-a luat 20 de mii de euro de la stat. Un beneficiu absolut incredibil. Noi am propus să-l eliminăm, dar ministerul nu a susținut. În varianta adoptată la moment nu este. Eu cred că trebuie de revizuit aceste indemnizații de pensionare pentru că mai sunt și alte categorii care beneficiază de ele și mie îmi pare absolut inechitabil. Noi nu plătim unui medic o asemenea indemnizație de pensionare, el are și un salariu mic, are și o pensie mică și mai lucrează până la 63 de ani, iar aici judecătorilor le oferim un pachet atât de generos”.
Anul trecut, într-o emisiune televizată, ex-președintele Vladimir Voronin a declarat că știe o persoană care primește pensie de 400 de mii de lei pe lună în R. Moldova.
VLADIMIR VORONIN, fost președinte al R. Moldova: „Mata ai auzit de pensie de 400 mii lei pe lună? – Unde, la noi în Moldova? Da unde mă aflu eu?.. Asta este o persoană din sistemul bancar, ca să nu mă tragi de limbă așa de mult. Acolo au făcut ce le-a trebuit lor să facă, dar acel om care muncește ca un rob toată viața, iacă primește ceea ce primește. Și Dodon lui îi majorează pensia cu 1%”.
Casa Națională de Asigurări Sociale nu a confirmat această informație. Dar într-un răspuns acordat deputatului Platformei Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță, la o interpelare ce viza pensiile, CNAS a precizat că cea mai mare pensie care se achita în 2019 în R. Moldova era de 224 mii lei, pentru un fost angajat din sistemul bancar. Patru persoane primeau lunar pensii mai mari de 100 mii lei.
Potrivit statisticii prezentate de CNAS pentru „Cutia Neagră”, 283 de judecători și procurori primesc astăzi pensii și indemnizații viagere mai mari de 20 de mii de lei. Iar 9 judecători şi procurori primesc lunar pensii de peste 30 de mii de lei.
Pentru achitarea pensiilor judecătorilor și procurorilor în anul curent au fost prevăzute în buget 119 milioane de lei: 74 milioane pentru magistrați și 45 milioane pentru procurori.
