O viață lucrată la stat. Mulți dintre dvs știți ce înseamnă asta. Fie voi, fie părinții voștri și-au dedicat câte 20-40 de ani din viață muncii la stat. Au reușit să adune bani de un apartament sau căsuță, poate o mașină și cam atât. Bugetarul despre care vă vom povesti astăzi a lucrat la stat aproape 30 de ani, a devenit între timp multimilionar, latifundiar, cu afaceri în domeniul imobiliar, extracției de nisip și chiar producere de biscuiți. Și toate îi merg strună, chiar dacă munca la stat îi ia cam toată ziua. Faceți cunoștință cu Marcel Răducan, directorul Consiliului Concurenței.
Marcel Răducan își începe munca la stat încă în 1990, când se angajează la fabrica de bomboane Bucuria. A lucrat acolo șapte ani, în diferite funcții de conducere, iar în 1997 îl vedem deja în fotoliu guvernamental – de viceministru al Industriei și Comerțului. Peste alți doi ani este numit șef al Departamentului Standartizare și Metrologie al R. Moldova, unde lucrează până în 2001. Face apoi o pauză de patru ani în care lucrează la privat și revine în 2004 direct în Parlament, deputat în fracțiunea Partidului Democrat. În 2009 este numit ministru al Dezvoltării Regionale și Construcției în Guvernul Filat și se reține în Executiv 5 ani, iar apoi revine în Parlament. În noiembrie 2018, aproape de expirarea mandatului de deputat, Raducan a fost numit director la Consiliul Concurenței.
În pofida criticilor constante din ultima perioadă la adresa conducerii Consiliului Concurenței și a mai multor înțelegeri de cartel semnalate în public și ignorate de consiliu, Răducan este de neclintit din funcție.
Munca la stat nu l-a împiedicat însă să pună pe roate o rețea întreagă de companii care administrează piețe agricole în capitală, un centru comercial, o carieră de nisip și un combinat de cereale în nordul țării, o întreprindere avicolă și chiar o fabrică de biscuiți în Chișinău.
A cumpărat terenurile a două piețe agricole de la Botanica
Toate afacerile au fost construite în jurul a două firme fondate de familia Răducan, „Maran” SRL și „Moldprodinvest” SRL și alte câteva companii fiice ale primelor două. „Maran” SRL este creată de Marcel Răducan încă în 1996, pe când lucra la fabrica Bucuria, iar partener de afaceri îi este Anatolie Rusu, un prieten din copilărie și coleg de clasă din satul de baștină, Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița. În următorii câțiva ani, firma a obținut de la Primăria Chișinău, mai întâi în arendă, apoi și în proprietate, trei terenuri de pământ în unele dintre cele mai bune locații din sectorul Botanica.
Primul teren, de 15 ari, firma „Maran” îl obține în arendă de la Primărie peste doar două luni de la fondare, în iunie 1996. Lotul de pe str. Sarmizegetusa 12, este oferit în arendă pentru amenajarea unei piețe agricole. În 2004, pe când Marcel Răducan era deja deputat democrat, Consiliul Municipal Chișinău i-a vândut firmei cei 15 ari de pământ ca teren aferent gheretelor din piața agricolă. Peste două zile, firma lui Răducan vinde terenul unei alte companii, iar în aprilie 2009, lotul este revândut pentru a treia oară.
Alte două terenuri pentru amenajarea unei alte piețe agricole, pe bd. Dacia 14, tot la Botanica, firma Maran le obține în 1997, la un an de la fondare. Cu timpul, și acestea au fost privatizate, iar apoi revândute de câteva ori. În 2020, terenurile au fost comasate și trecute în posesia unei companii de construcții care s-a apucat imediat să ridice în locul pieței agricole un business centru cu 3 etaje. La o ședință a Primăriei Chișinău din iulie 2020, după un scandal al locuitorilor din zonă, pretorul sectorului Botanica a dat asigurări că o piață agricolă modernă va fi ulterior amenajată la parterul noii clădiri cu oficii.
A privatizat magazinul Budapest
Chiar lângă piața de pe bulevardul Dacia, în anul 2000, firma familiei Răducan ochește magazinul „Budapest”, scos la privatizare de stat și îl cumpără cu aproximativ jumătate de milion de dolari, ne-a spus Mihail Rusu. Terenul de 9 ari pe care se afla magazinul este luat în arendă de la Primărie, iar compania se apucă de reconstruit și deschide un centru comercial modern cu același nume „Budapest”.
În 2011, soția deputatului democrat Aurelia Răducan, care este medic de profesie, a fondat o altă companie „Moldprodinvest” și a luat în proprietate de la „Maran” centrul comercial „Budapest”. În 2013, aceasta a cumpărat de la Primăria Chișinău terenul aferent magazinului și a ajuns proprietara celor 9 ari de pământ pe bulevardul Dacia. Consilierii municipali au votat atunci pentru privatizarea terenului la pachet cu alte bunuri imobile, fără a discuta măcar în cadrul ședinței cine cumpără pământul și care este prețul stabilit de Primărie.
În 2014, centrul comercial Budapest a fost gajat la o bancă de firma Aureliei Răducan pentru un împrumut de 13 milioane de lei, iar în 2018, magazinul a fost vândut unei companii, care deține astăzi și centrul comercial „Soiuz” din sectorul Râșcani al capitalei. Imobilul a fost din nou reconstruit și redenumit în centrul comercial „Marmelad”.
Firma familiei Răducan „Moldprodinvest” continuă să aibă și astăzi în gestiune un alt teren de 3 ari, din fața centrului comercial pe care l-a luat în arendă în anul 2000 de la Primăria Chișinău, pentru a amenaja o piață de flori. Deși contractul de arendă a expirat în 2018, potrivit datelor de la Cadastru, consultate de Cutia Neagră, firma continuă să gestioneze terenul municipal.
3 milioane de lei pentru o întreprindere de stat
Pe când Marcel Răducan era deputat în Parlament, în 2008, compania „Maran” mai realizează o tranzacție de milioane – cumpără de la stat un pachet de 60% din acțiunile întreprinderii pentru colectarea cerealelor din Rediul Mare, raionul Ocniţa. Satul intră în componența comunei Grinăuți-Moldova, unde s-au născut Marcel Răducan și partenerul său de afaceri Anatolie Rusu. Societatea pe acțiuni a fost scoasă la privatizare prin concurs investițional, iar firma demnitarului a câștigat concursul și a plătit trei milioane și jumătate de lei pentru acțiunile statului.
În câțiva ani, compania „Maran” și-a crescut cota de acțiuni la întreprindere până la 75% și acestea au ajuns în proprietatea firmei „Moldprodinvest” a Aureliei Răducan. Dar în 2014, a renunțat la afacere și a vândut la Bursa de Valori pachetul de acțiuni, care a fost cumpărat de compania „Gloria-Qvarc” din Edineț ce aparține colegului de partid al lui Marcel Răducan, deputatul democrat Oleg Sîrbu. Acțiunile au fost achiziționate la bursă cu aproape 16 milioane de lei.
Fabrică de biscuiți cu investiții de 4 milioane de euro?
Tot pe când Marcel Răducan activa în Parlament, în 2013, firma soției sale „Moldprodinvest” a privatizat și întreprinderea de Procesare a Fructelor şi Legumelor „Conserv-E”. Compania de stat era valoroasă prin faptul că avea aproape un hectar de teren și încăperi de circa 7000 de metri pătraţi pe str. Sarmizegetusa din sectorul Botanica al capitalei. Pentru aceste bunuri imobile, firma „Moldprodinvest” a plătit statului 13,5 milioane de lei.
În locul întreprinderii de procesare a fructelor și legumelor, familia Raducan a deschis în 2014 o fabrică modernă de biscuiți, iar SRL-ul „Conserv-E” a fost redenumit în „Fabrica de produse de cofetărie Flamingo” . Firma se laudă că exportă biscuiți în mai multe țări din UE, iar cea mai mare piață de desfacere o are în România. Biscuiții sunt livrați în marele rețele de magazine de peste Prut.
Pe un site de promovare din România, am identificat o postare despre „Flamingo” în care se spune că firma familiei Răducan a investit 4 milioane de euro în fabrica de biscuiți și are disponibile lunar 400-500 de tone de produse. La contacte, pentru cei interesați de o colaborare cu fabrica din Chișinău, este menționat Gicu Răducan, fiul mai mare al directorului Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Acesta a povestit de mai multe ori jurnaliștilor că fiul său și-a făcut studiile superioare în străinătate și lucrează în afara țării.
Am mers la fabrica de biscuiți pentru a verifica dacă Gicu Răducan administrează afacerea „Flamingo”. Paznicul ne-a dezvăluit că acesta vine aproape zilnic pe la întreprindere. Totuși, cel mai important detaliu oferit de bărbat este că adevăratul proprietar al fabricii este Marcel Răducan.
Deși se laudă cu exporturi în UE, în rapoartele financiare depuse la Biroul Național de Statistică”, fabrica de biscuiți „Flamingo” a indicat că activează în pierdere. În 2019, pierderile au fost de 2 milioane de lei.
A inițiat un proiect imobiliar, iar apoi a renunțat la afacere
Și una dintre companiile fiice ale „Moldprodinvest” a inițiat o afacere în domeniul imobiliar în Chișinău, având la bază un nou contract de arendă a unui teren municipal, de această dată în zonă de parc, în sectorul Râșcani.
În 2014, firma Auricăi Răducan a fondat alte două companii-fiice: “Agro-Engineering Grup” și “Agro-Engineering”, ambele administrate de Oleg Istrati, director și la „Moldprodinvest”. „Agro-Engineering” a fost înregistrată pe 22 aprilie 2014, iar peste o lună a semnat cu Primăria Chișinău un contract de arendă pentru 16 ari de teren pe strada Dimo 1 din sectorul Râșcani, chiar lângă parc. Terenul ajunge în gestiunea firmei familiei Răducan printr-un contract de cesiune de la compania „Bramius,” care arendase terenul municipal cu o lună mai devreme, cu scopul de a construi acolo un „complex de agrement, odihnă şi alimentaţie publică” cu 6 etaje.
După ce preia dreptul de arendă asupra terenului, „Agro-Engineering” comandă un proiect de arhitectură pentru viitorul complex de agrement și primește autorizație de construcție de la Primărie în timp record – trei luni. În martie 2015, mai mulți activiști, apărători ai spațiilor verzi din Chișinău au inițiat proteste împotriva construcției din parcul Dimo. S-au alăturat și câțiva deputați socialiști pentru a demola gardul din jurul șantierului de construcție.
Ulterior construcția este stopată, iar familia Răducan renunță la acest proiect imobiliar. Firma „Agro-Engineering” este preluată de Andrei și Alexandru Varinschii, care administrează și o mare companie de construcții „Varincon”. După mai multe procese de judecată cu Primăria Chișinău, s-a permis totuși construcția blocului în parc, iar în iunie 2019 compania obține actul de recepție finală și înregistrează imobilul la Cadastru. Noii proprietari ai firmei „Agro- Engineering” au refuzat să ne spună în ce condiții au preluat compania de la Răducan.
Afacere în sectorul extracțiilor de minerale utile
În 2008, compania „Maran” a obținut dreptul de a exploata cariera de nisip din satul Bârnova, raionul Ocnița. Firma gestionează 24 de hectare de teren al statului pentru a extrage nisip și înregistrează anual vânzări de milioane. Anul trecut, mai mulți locuitori ai satului Bârnova au semnat o petiție online în care cereau organelor de drept să ia măsuri pentru că la carieră se produc explozii. În urma acestora, apar fisuri pe pereții caselor locuitorilor din zonă și dispare apa din fântâni.
„Cutia Neagră” a aflat că familia Răducan nu mai are venituri în ultimii ani din activitatea carierei de nisip din Bârnova, pentru că afacerea i-a rămas în totalitate lui Anatolie Rusu. În 2011, acesta s-a separat de Răducan în business, activele firmei „Maran” fiind împărțite în jumătate.
ANATOLIE RUSU, proprietar „Maran SRL”: „Noi am învățat cu dl Răducan într-o clasă, suntem dintr-un sat, suntem prieteni din copilărie. Până copiii au crescut mari, noi am dus business-ul împreună o perioadă, după care ne-am separat, fără să ne sfădim. Eu la Ocnița am rămas cu cariera și la Chișinău cu piața. Doamna Aurica, soția lui Marcel, a rămas cu centrul comercial Budapest și Combinatul de cereale de la Ocnița. Noi am împărțit frățește. – Da piața de pe Sarmisegetuza cui i-a rămas? – Ea a fost vândută mai înainte”.
Marcel Răducan a fost foarte atent pe parcursul anilor și nu și-a expus numele în gestionarea afacerii. Primarul din Bârnova, care conduce satul încă din 2011, susține că nu a știut că demnitarul are legături cu cariera de nisip. Dar indiferent cine este proprietarul afacerii, alesul local este mulțumit că a creat peste 50 de locuri de muncă pentru săteni.
VALERIU SCUTELNIC, primar Bârnova: „Eu am venit în 2011, am câștigat alegerile, dar ei lucrau demult. – Da dvs cunoașteți ceva despre legătura acestei firme cu Marcel Răducan, fostul ministru? – Sunt atâtea discuții, dar niciodată nu am văzut pe vreun document. În orice caz, de când sunt eu primar, la mine nu a fost nici Răducan sau altcineva cu vreo adresare ceva. Ca orice primar, mă bucuram că lucrează un obiectiv în sat și mai lucrează oameni. La noi la Primărie vine venitul din 7% din salariul muncitorilor și de aceea sunt bucuros”.
În prezent, cariera de nisip din Bârnova este gestionată de compania „Sablex-Plus”, fondată de „Maran” încă în 2005. Curios este faptul că la fondare, „Sablex-Plus” a avut adresa juridică într-o casă din orașul Cricova, care aparținea lui Oleg Istrati, administratorul din acte al tuturor afacerilor familiei Răducan. Soția acestuia a lucrat contabilă la Primăria Chișinău, iar din 2017 este contabilă șefă la Ambasada R. Moldova de la Moscova.
Cu Anatolie Rusu, Aurica Răducan a fondat în 2001 și compania „Electrigaz VLV”, care nu a figurat niciodată în declarațiile lui Marcel Răducan. Firma a fost lichidată în 2016.
De ce a vândut afacerea avicolă
Rusu ne-a povestit câteva detalii și despre o altă afacere pe care a avut-o cu familia Răducan. Și-au încercat forțele chiar și în domeniul avicol, după ce au mai privatizat o întreprindere de stat.
ANATOLIE RUSU: „Noi am avut Avicola Vadul lui Vodă pe care am cumpărat-o la licitație și atunci am intrat în probleme financiare când s-a închis exportul în România. Și am rămas cu jumătate de milion de capete de păsări și nu aveam cu ce le hrăni. Și am fost nevoiți să vindem piața și să cumpărăm mâncare la găini. – Și ați renunțat la afacerea cu avicola? – Am vândut-o când România a intrat în Uniunea Europeană și deja nu mai puteai să exporți ouăle, dar fabrica era foarte mare pentru piața internă și noi am vândut-o. Noi toată viața numai am investit. Cu veniturile am stat mai tot timpul slab. Noi tot timpul investeam. Nu ne-a dat nimeni o copeică, din credite. Și acum nu ne vedem capul din credite. Dacă vă pare că cineva face bani, aveți păreri greșite. Dl Răducan și eu nu am avut din start capital. Am avut idei. Noi nu am făcut nimic nelegitim. Totul a fost făcut transparent”.
În 2020, familia Răducan a făcut modificări în principala sa companie „Moldprodinvest”. Oficial, Aurica Răducan i-a cedat o cotă parte de 14,3% feciorului Gicu Răducan. Alte 11,36% le-a scris pe soacra sa, Atena Răducan, care are 77 de ani. Iar un pachet de 22,57% din acțiunile companiei le-a preluat un oarecare Mihail Hîncu. Aurica Răducan a rămas cu o cotă de 51,75% din firma „Moldprodinvest”. Dacă în 2018, această companie declara un profit de 12 milioane de lei, în 2019 veniturile au scăzut dramatic, până la jumătate de milion de lei.
Casă nedeclarată mai mulți ani de demnitar
În cea mai veche declarație de avere pe care am identificat-o, din anul 2009, Marcel Răducan indica că deține în proprietate o casă de 110 metri pătrați în Grătiești, suburbie a Chișinăului, evaluată la 82 de mii de lei. În 2014, casa a dispărut din declarațiile lui Marcel Răducan. Demnitarul nu mai indica niciun imobil, doar câteva terenuri agricole. Potrivit actelor de la Cadastru, consultate de „Cutia Neagră”, imobilul din Grătiești a aparținut socrilor demnitarului, care trăiesc astăzi aici, dar a fost trecut pe numele nepotului Gicu Răducan.
În aceeași declarație de avere și interese din 2014, Marcel Răducan indica compania „Moldprodinvest” a soției sale, cu adresa juridică într-o casă de pe strada Vasile Pogor din sectorul Buiucani. Casa are peste 400 de metri pătrați și a fost tăinuită inițial de Marcel Răducan. Imobilul nu figura în declarațiile de avere, fiind înregistrat în 2002 pe numele mamei demnitarului.
Casa are o valoare cadastrală de 2 milioane de lei și abia în 2017 a fost indicată în declarația de avere a lui Marcel Răducan ca fiind luată în comodat.
Deși în acte, Atena Răducan, mama directorului Consiliului Concurenței, figurează ca proprietară a casei, aceasta nu locuiește aici. Cutia Neagră a identificat un alt imobil, în orășelul Durlești unde stă femeia de când s-a mutat în capitală. Casa este mai veche, are 119 metri pătrați și se află pe un teren de 12 ari. A fost cumpărată în 2006 și înregistrată tot pe numele Atenei Răducan. Tranzacția de vânzare-cumăpărare a avut loc la 4 ani de la achiziția imobilului de lux de pe strada Pogor.
Vilă în pădure, înregistrată pe fecior
Familia Răducan a mai construit o casă cu două etaje în pădure, în apropiere de capitală, în extravilanul satului Ruseștii Noi din Ialoveni. Și aceasta este scrisă pe numele feciorului Gicu Răducan. În 2010, când abia a atins majoratul, Gicu Răducan a încheiat un contract cu Agenția Moldsilva pentru arenda unui teren de jumătate de hectar în fondul forestier, în scop de recreere. Terenul luat în arendă pentru 49 de ani se află în renumita zonă „Poienița veselă”.
În 2012, Gicu Răducan, care se afla la studii în Marea Britanie, a ajuns să aibă în proprietate și o casă de vacanță, de aproape 200 de metri pătrați, construită în pădure. Ulterior, pe terenul forestier au mai fost ridicate două imobile mai mici, înregistrate la Cadastru în 2014.
Zona din pădure, în care se află mai multe vile, a fost securizată de jur împrejur cu un gard din lemn și plasă ghimpată. Nimeni nu are acces pe teritoriu. Spre imobile a fost construit și un drum asfaltat.
Familia Răducan mai deține un imobil de 178 metri pătrați, prin intermediul companiei „Moldprodinvest”. Apartamentul din centrul Chișinăului, de pe str Bernardatzzi 60, unde firmele familiei Răducan își au sediul juridic, a ajuns în proprietatea soților Răducan pe 23 mai 2013, iar peste o lună a fost transmis în proprietatea firmei „Moldprodinvest”. Legea nu obligă ca imobilele deținute de companii să fie trecute în declarațiile de avere ale demnitarilor și astfel apartamentul nu a fost indicat niciodată de Marcel Răducan.
Răducan refuză să vorbească despre afacerile și averea familiei sale
Marcel Răducan a refuzat să ofere un interviu pentru Cutia Neagră. Ne-a cerut să-i trimitem întrebările în scris, iar ulterior ne-a anunțat printr-un mesaj că nu vrea să comenteze nimic despre afacerile și proprietățile familiei sale:
„Având dovezi certe că postul dvs de televiziune pregătește un material tendențios, denigrator, manipulator și motivat politic, am dreptul să consider inutilă participarea la acest spectacol de prost gust, care nu are nimic în comun cu informarea obiectivă a publicului. Indiferent de răspunsurile pe care le-aș oferi la întrebări, oricum veți rupe din context cu scopul de a manipula opinia publică. Am toate motivele să mă abțin de la oferirea răspunsurilor și îmi rezerv dreptul de a veni public cu o reacție ulterioară, dar și dreptul la alte acțiuni legale, după ce veți difuza pretinsa investigație”.
Am insistat să-l găsim totuși pe directorul Consiliului Concurenții și am mers vineri dimineață la sediul instituției. Marcel Răducan nu era la birou, iar la recepție am fost anunțați că demnitarul are vineri deplasări în teritoriu.
