Cauza penală în care este vizat șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA) Viorel Morari nu va fi strămutat de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea înaintată de avocatul Ion Crețu, în numele lui Veaceslav Platon.
Colegiul penal a atestat că este imposibilă şi inoportună strămutarea cauzei respective la o altă instanţă egală în grad, or aceasta a fost depusă deja după începerea cercetării judecătoreşti, contrar prevederilor Codului de procedură penală, cauza penală fiind în procedura Judecătoriei Chişinău sediul Buiucani din 7 februarie 2020, iar cercetarea judecătorească a început la 30 noiembrie 2020, fiind interogați deja partea vătămată şi un martor.
În argumentarea cererii s-a invocat că la 19 aprilie 2021, în cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei, de către Veaceslav Platon erau acordate întrebări martorului, iar de către doi judecători au fost ridicate majoritatea întrebărilor, fără a se consulta și cu al treilea membru de complet, prin ce se observă atitudinea judecătorilor menționați de a crea impedimente la audierea martorului.
Pe 19 aprilie 2021 a fost depusă o cerere de recuzare a judecătorilor Vasilisa Muntean şi Irina Păduraru, care prin PIGD a fost distribuită judecătorului Eugen Beşelea, ce urma să examineze cererea în completul format din judecătorii Ana Cucerescu şi Petru Păun.
Ulterior, preşedintele Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu, a modificat dispoziţia şi a înlocuit judecătorul Ana Cucerescu cu Viorelia Grigoraş. Astfel, se consideră că modalitatea de înlocuire a unui judecător din completul de judecători care urma să examineze cererea de recuzare, trezeşte suspiciuni de lipsă de imparţialitate a preşedintelului Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu, cât şi a judecătorilor din cadrul acestei instituții.
Totodată, mai invocă că la 16 aprilie 2021, fiind depusă o cerere de recuzare privind lipsa de imparțialitate din partea judecătorului Vasilisa Muntean, această cerere de recuzare a fost distribuită către judecătorul Angela Catană, iar membrii completului fiind Ion Morozan şi Alexandru Negru.
În acest sens, se indică că anterior, pe 21 noiembrie 2016 în cauza penală de învinuirea a lui Veaceslav Platon, judecătorul Ion Morozan a depus o declaraţie de abţinere din motivul că fiul acestuia Roman Morozan activează în funcţia de ofiţer de urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie, autoritate care împreună cu Procuratura Anticorupţie a efectuat urmărirea penală pe cauza dată, anterior au fost cauze când din acest motiv au fost admise propunerile de recuzare. Prin încheierea din 21 noiembrie 2016 a fost admisă prezenta declaraţie de abţinere din motivele invocate.
În asemenea circumstanţe, invocă că preşedintele Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu, nu a constat temeiuri de înlocuire a unui membru a completului, în timp ce în privinţa judecătorului Cucerescu Ana, a constatat temeiuri şi a modificat completul.
De asemenea, se indică că Viorel Morari a activat în calitate de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie şi fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu a interacţionat atât cu preşedintele Judecătoriei Chişinău, Radu Țurcanu, cât şi cu judecători din cadrul acestei instituţii, din care motiv se demonstrează modul de înlocuire a membrului completului la examinarea cererii de recuzare, cât şi prin respingerea cererilor de recuzare, care au fost întemeiate şi motivate de către judecătorii din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.
Astfel, potrivit apărătorului, se atestă că din aceste circumstanțe se constată un nou motiv de strămutare a cauzei penale de învinuire a lui Viorel Morari, la o altă instanţă egală în grad prin care se va examina obiectiv, iar preşedintele instanţei în care se va strămuta cauza penală, nu se va implica în schimbarea membrilor completului sau nu va crea alte circumstanțe care duc la examinare formală a cauzei penale.
Plângerea lui Plahotniuc a fost adusă la sediul Procuraturii Anticorupție chiar de către șeful acestei procuraturi specializate, care însă, a uitat de denunț până în martie 2017.
În luna martie 2017, pentru a-și ascunde neglijența în raport cu atribuțiile funcționale și solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscând cu certitudine că plângerea nu corespunde rigorilor legale, i-a cerut unui subaltern să ”repare greșeala” prin înregistrarea plângerii cu data de 28 decembrie 2016 și a dispus, printr-o rezoluție, la fel antedatată, examinarea plângerii lui Plahotniuc de către un procuror din subordine.
În concret, i-a ordonat procurorului să pornească antedatat (30 decembrie 2016), urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale pe acest caz Procuraturii Anticorupție, precum și proiectul ordonanței de formare a grupului de urmărire penală, dându-i asigurări că problema cu data înregistrării sesizării și pornirii urmăririi penale este o chestiune pur tehnică, neînsemnată, el ca procuror-șef asumându-și toată responsabilitatea, atenționându-l despre importanța semnatarului plângerii.
Ulterior, cu actele antedatate, procurorul Anticorupție s-a deplasat la sediul Procuraturii Generale, unde, abuzând de încrederea acordată, l-ar fi indus în eroare pe procurorul general de atunci, care fără a atrage atenția la data emiterii ordonanței, a semnat proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii Anticorupție.
Obținând competența pentru exercitarea urmăririi penale, șeful procuraturii anticorupție a semnat personal ordonanța de formare a grupului de urmărire penală, a aplicat ștampila pe fișa statistică corespunzătoare, infracțiunea fiind pusă la evidența criminologică oficială.
Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a se interveni cu verificări asupra faptelor semnalate, în repetate rânduri, de către acesta.
Aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova, și anume: BC „Victoria Bank”, BC „Banca de Economii”, SA „Asito”, SA „Victoria Asigurări”, SA „Alfa Engineering”.
Acest dosar a fost preluat de Procuratura Anticorupție de la DIICOT România pe 27 aprilie 2018, însă nici o acțiune procesuală în raport cu persoanele vizate în dosarul transmis de colegii români nu a fost realizată, Procuratura Anticorupție limitându-se la audierea lui Platon în calitate de martor, declarațiile căruia, de fiecare dată, erau catalogate ”false și calomnioase”.
Scopul principal al acestor acțiuni l-a constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunoștea personal. Cel din urmă era în conflict cu Veaceslav Platon, care reprezenta un pericol iminent pentru imaginea, reputația și rating-ul lui Plahotniuc și al formațiunii politice pe care o conducea.
Potrivit PG, deși, din toamna anului 2016, Procuratura Anticorupție dispunea de informații concrete privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc și anturajul său în ”furtul miliardului”, acesta nu a fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească nestingherit țara în vara anului 2019. În aceste condiții, ancheta fiind pusă în mare dificultate de a realiza investigații eficiente.
Prin urmare, realizând scopul de a-l proteja pe Vladimir Plahotniuc și alte persoane, inclusiv cu funcții de demnitate publică, din anturajul acestuia, prin falsificările realizate, procurorul anticorupție a contribuit la evitarea implicării procesuale a acestora în calitate de bănuiți pe mai multe cauze penale vizând investigarea fraudei bancare, a comis amestec în activitatea Procuraturii Anticorupție și a CNA, prin împiedicarea cercetării rapide, complete și obiective a cauzei penale.
În cadrul acestui dosar, fostul procuror general și unul dintre foștii subalterni ai învinuitului au avut calitate de martori, deoarece nu s-a constatat că acțiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a încadra juridic fapta ca infracțiune.
