Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1034: Fals despre Transnistria și probleme la Nipru. „NATO ar nimici armata Rusiei, dar cu un preț uriaș”

/VIDEO ANCHETĂ/ Identitatea falsă a lui Plahotniuc nu a fost radiată din registrele de stat. Cine este procurorul care a clasat dosarul?

missing
25 mai 2021, ora 14:48

Dosarul penal inițiat de oamenii legii în 2019 pentru a  verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi a fost clasat, ne-a anunțat săptămâna trecută Procuratura Generală. Actele au fost confecționate legal de Agenția Servicii Publice la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate pentru o misiune specială. Documentele nu au fost utilizate niciodată de cei doi „agenți secreți” și într-un final au fost distruse de SIS, ne dau asigurări procurorii. Pe de altă parte, „Cutia Neagră” a aflat că identitățile false sunt încă valabile în toate Registrele de Stat ale Populației și a căutat răspunsuri la autorități.  Curios este și modul în care dosarul dublelor identități a fost retras de la Procuratura Anticorupție și i-a fost repartizat anume procurorului care a gestionat și dosarul expulzării profesorilor turci, în care este învinuit fostul șef de la SIS, Vasile Botnari. Oamenii legii refuză să vorbească despre ambele dosare, invocând parafa „secret de stat”.

Buletinul de identitate și pașaportul pe numele Novak Vladislav Vladimir au fost perfectate pe 13 iulie 2018 și urmau să-i fie transmise fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. O lună mai târziu, sub numele Reznic Alexandr Mihail a obținut documente și omul de afaceri de origine georgiană, Vaja Jhashi, proprietarul grupului Trans-Oil, despre care s-a scris de multe ori că este apropiat de Plahotniuc. Cele două identități false au fost create chiar în ajunul operațiunii de răpire și extrădare a profesorilor turci.

Potrivit legendei întocmită de directorul SIS, Vasile Botnari, Plahotniuc și Jhashi au fost racolați ca agenți sub acoperire și urmau să participe la misiuni speciale de investigații. Cutia Neagră nu a reușit să stabilească cu exactitate dacă fabricarea identităților a avut vreo legătură cu expulzarea profesorilor indezirabili regimului Erdogan.

Potrivit unor documente secrete ajunse în posesia Cutiei Negre,  dublele identități au fost oferite în baza Legii privind activitatea specială de investigații și a unui ordin comun, din februarie 2016, al MAI, CNA, SIS și Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.  Alexandru Jizdan, fost ministru de Interne, care a semnat atunci ordinul, susține că acesta nu-l viza pe Plahotniuc și a fost un acord general de colaborare între instituții.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM, ex-ministru de Interne: „Ordinul acesta nu are nimic cu Plahotniuc.  Prevede o procedură de eliberare a actelor care codifică persoana și atât. Nu prevede că i-o dai nominal cuiva. Aceste instituții au semnat așa cum s-ar semna un acord de colaborare.

Acte nimicite, dar identități încă valabile

Documentele care justifică necesitatea eliberării identităților false și dosarul operațiunii au dispărut ca prin miracol de la SIS, ne confirmă surse din cadrul instituției, dar și din cadrul Procuraturii. Asta chiar dacă, astfel de dosare clasificate urmează să fie păstrate în arhiva SIS până la 70 de ani. Nu au rămas niciun fel de urme privind solicitarea identităților false nici la ASP. Cel care a transmis personal solicitarea de  eliberare a actelor cu identitate falsă, iar apoi a și ridicat documentele a fost Vasile Botnari, pe atunci director al SIS.

Publicul larg a aflat despre identitățile false emise pentru Plahotniuc și Vaja abia în toamna anului 2019, după căderea Guvernului Sandu, chiar dacă un dosar penal în această privință a fost pornit imediat după fuga lui Plahotniuc din țară și căderea regimului oligarhic, în vara anului 2019. La aproape 2 ani de la pornirea dosarului, Procuratura Generală ne anunță că acesta a fost clasat „din lipsa infracțiunii”.

„În cursul urmăririi penale s-a stabilit că pașapoartele cetățenilor Republicii Moldova, emise pe numele Novak Vladislav și Reznic Alexandr, au fost confecționate de către Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile Legii privind activitatea specială de investigații. Prin urmare, Procuratura a adoptat soluția de clasare a procesului penal din lipsa faptului vreunei infracțiuni. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază, printre altele, faptul că respectivele acte codificate, fără a fi transmise titularilor, din lipsă de necesitate, au fost nimicite de către subiectul abilitat cu împuterniciri de efectuare a activității speciale de investigații și la solicitarea căruia au fost confecționate. Urmărirea penală în acest caz s-a desfășurat în condițiile unei proceduri clasificate, motiv pentru care instituția nu poate dezvălui alte detalii din dosar”, se spune în comunicatul Procuraturii Generale.

Deși procurorii afirmă că documentele au fost distruse, Cutia Neagră a descoperit că identitățile false emise pentru Vladimir Plahotniuc și Vaja Jhashi mai sunt valabile. Mai mult ca atât, cele două identități-fantomă vor putea chiar să voteze la alegerile anticipate din 11 iulie. Identitățile false Novak și Reznic nu au fost radiate nici din Registrul de Stat al Populației gestionat de ASP, nici din Registrul Alegătorilor pe care îl utilizează Comisia Electorală Centrală.

„Cutia Neagră” a intrat în posesia unui extras de la ASP pentru identitatea emisă pe numele Novak Vladislav Vladimir, născut în Chișinău la 25 decembrie 1965. Documentul conține fotografia lui Plahotniuc, dar nu este diferit doar numele, ci toate datele de identificare, inclusiv numele părinților. De fapt, Plahotniuc s-a născut pe 1 ianuarie 1966, în raionul Călărași. Fișa conține și numărul de identitate în baza căruia am putut căuta persoana în registrele de stat.

Am verificat IDNP-ul atribuit pe site-ul Agenției Servicii Publice, în Registrul de Stat al Populației.

 „Acest cod personal există. Persoana este în viață”, este mesajul afișat pe ecran.

Am intrat și pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, în Registrul de Stat al Alegătorilor. După ce am introdus cele 13 cifre, pe ecran au apărut inițialele alegătorului: V. N. de la Vladislav Novak și anul nașterii, dar fără domiciliu și secția de votare la care ar fi arondată o asemenea persoană.

 

Înregistrați prealabil pentru vot în diasporă la parlamentare

Am încercat să-l înregistrăm prealabil pe Vladislav Novak pentru a putea vota în diasporă la viitoarele alegeri parlamentare. Am notat că „spionul” Plahotniuc ar vrea să voteze în Cipru. Surpriză – înregistrarea a fost cu succes.

Aceiași pași i-am urmat pentru a verifica și dubla identitate a lui Vaja Jhashi. Potrivit fișei personale de la ASP, acesta a primit numele Reznic Alexandr Mihail, născut în Chișinău pe 12 iunie 1966. A fost modificat numele și locul nașterii titularului, care în realitate s-a născut în Moscova, numele părinților, dar și grupa sanguină. Data nașterii nu a fost schimbată.

Și IDNP-ul atribuit „spionului” Vaja Jhashi este astăzi în Registrul de Stat al Populației de la ASP  și în baza de date a CEC-ului. Alegătorul cu inițialele A.R. de la Alexandr Reznic se poate înregistra cu ușurință pentru vot prealabil la parlamentarele din iulie.

La solicitarea „Cutiei Negre”, Agenția Servicii Publice a explicat situația, motivând că nu a primit anumite acte de la oamenii legii pentru a radia identitățile false din registrele de stat.:

„ASP urmează să recepţioneze de la organele abilitate documentele finale constatatoare, în baza cărora se va efectua actualizarea informaţiei cu privire la statutul actelor de identitate respective în Registrul de Stat al Populaţiei şi în Registrul de Stat al Alegătorilor”, a precizat ASP.

Cum s-a aflat despre identitățile false?

Să ne întoarcem în toamna anului 2019 când s-a aflat despre perfectarea dublei identități pentru Vladimir Plahotniuc și alți oameni din anturajul său. Igor Dodon a fost acuzat că a cunoscut demult despre aceste documente, dar nu a întreprins nimic. Ulterior, subiectul a fost discutat la ședința Consiliului Suprem de Securitate, iar fostul președinte a ezitat să dezvăluie inițial numele lui Vaja Jhashi, pentru că nu ar fi o persoană publică. Colegii de partid ai fostului lider democrat au declarat la unison că nu știau nimic despre dubla identitate a lui Plahotniuc.

Despre faptul că Vladimir Plahotniuc are dublă identitate în Republica Moldova și există un dosar penal pe acest caz s-a aflat de la Andrei Năstase, după ce a demisionat Guvernul Sandu și liderul Platformei DA a pierdut funcția de ministru al Afacerilor Interne.

ANDREI NĂSTASE, ex-ministru de Interne: „Nu se întoarce el degrabă pentru că sunt niște dosare beton. Este intentat un dosar știți pe ce? Pentru dublă identitate. Având control asupra  a tot ce înseamnă statul R. Moldova și-a făcut o altă identitate. – Și-a făcut un alt pașaport în R. Moldova cu un nume de socialist. Și nu doar el și anturajul lui și-a făcut pașapoarte din astea”.

Pe 4 decembrie 2019, Igor Dodon a oferit câteva detalii jurnaliștilor după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care a fost discutat subiectul interceptărilor ilegale și a dublelor identități perfectate pe timpul guvernării democrate.

IGOR DODON, ex-președinte: „S-a confirmat că, în 2018,conducerea SIS, fostul director Vasile Botnari a inițiat eliberarea a două identități pentru doi cetățeni ai R. Moldova și au fost perfectate pe 29 iulie 2018 pe numele Novac Vladislav Vladimir și peste o lună pe numele Reznic Mihail. Nu au fost utilizate aceste identități. Adică, aceste pașapoarte nu au fost utilizate pentru a ieși din R. Moldova. Am solicitat de la SIS dacă pot să dau numele celei de-a doua persoane și nu pot să dau numele la această etapă. Sper că ei când vor desecretiza, voi veni și cu această informație. Nu este funcționar, nu este demnitar de stat, nu este membru de partid”.

Mai multe dezvăluiri a făcut deputatul Platformei DA, Chiril Moţpan, care a fost președinte al Comisiei parlamentare securitate, apărare şi ordine publică. Acesta a prezentat copii de acte și l-a acuzat pe Dodon că știa despre identitățile false, dar nu a acționat.

CHIRIL MOȚPAN, deputat Platforma DA: „Dl Dodon face aceste declarații abia acum, despre existența acestui club select cu duble identități, deși cunoștea de foarte mult timp despre aceste persoane. Vreau să vă declar că dl președinte Igor Dodon a fost informat de mine personal, încă la 1 iulie 2019,  printr-o scrisoare secretă, despre anumite ilegalități care se întâmplau în țară în acea perioadă”.

Toți cei care au vorbit până atunci despre acest caz au ascuns faptul obținerii unei identități false de către influentul om de afaceri Vaja Jhashi. Dodon confirmă numele lui Jhashi ca deținător de identitate dublă în R. Moldova abia în februarie 2020, deși cu două luni mai devreme a refuzat să-i pronunțe numele:

„Eu în noiembrie anul trecut v-am informat că am primit informație oficială de la servicii că sunt 2 persoane care au obținut a doua identitate ilegal. Și am spus că unul este Plahotniuc, iar a doua persoană nu am numit-o. Astăzi pot să vă spun că a doua persoană este Vaja Jhashi”.

Cine este Vaja Jhashi?

Om de afaceri moldovean, care deține cetățeniile Rusiei, R. Moldova și Statelor Unite ale Americii.  Proprietarul holdingului  „Trans Oil Group”, fondator al unui conglomerat de companii din R. Moldova, Cipru, Ucraina, România și Elveția.

Administrează circa 70 de mii de hectare de terenuri arabile din R. Moldova. A ajuns principalul jucător pe piața cerealelor și oleaginoaselor, cu poziție dominantă pe piață. Controlează două mari fabrici de ulei, deține elevatoare și terminale de grâne și ulei la Portul Giurgiulești. Companiile lui Vaja Jhashi sunt implicate în aceste zile în scandalul legat de exportul grâului din rezervele de stat ale R. Moldova.

Este considerat un businessman  apropiat  de Vladimir Plahotniuc. A făcut parte din Consiliul de administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova pe care a fondat-o Plahotniuc în 2010. A fost și în Consiliul de administrație la Victoriabank, pe când era controlată de Plahotniuc.

Jhashi a organizat și plătit mai multe călătorii ale lui Vlad Plahotniuc în SUA, în special la Consiliul Atlantic, unde figurează ca sponsor. Iar în 2019, i-ar fi pus la dispoziție lui Vlad Plahotniuc apartamentul său din Miami, atunci când acesta a fugit și s-a ascuns în SUA.

Vaja Jhashi este considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Republica Moldova, cu active ce depășesc 200 de milioane de dolari.

Explicația holdingului „Trans-Oil”

Holdingul „Trans-Oil” a  negat mereu existența unei identități false atribuite lui Jhashi. După clasarea dosarului penal în care se confirmă existența acestei identități false oferite businessmanului, Cutia Neagră a solicitat un nou comentariu și un interviu lui Jhashi. Businessmanul a refuzat interviul, dar de această dată reprezentanții „Trans-Oil Group” au confirmat existența identității false, explicând că pașaportul cu nume fals a fost „destinat pentru a îndeplini instrucțiuni la nivel de stat”.

„Acest lucru a fost menționat în declarația procurorului general. Prin urmare, nu suntem autorizați să comentăm această situație. Holdingul nostru este interesat de prosperitatea și stabilitatea R. Moldova, unde nu există nimic dincolo de lege”, a argumentat „Trans Oil Group”.

Iaralov, scos de sub anchetă

Inițial, în scandalul identităților false, s-a vorbit și despre mâna dreaptă a lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Acesta, în decembrie 2018, la câteva luni după Plahotniuc și Jhashi și-a perfectat o altă identitate, sub numele Serghei Haikin. Procurorii au stabilit însă că acesta nu ar fi comis o ilegalitate, fiindcă și-a schimbat numele luându-l pe cel al mamei. Peste jumătate de an, când devenise clar că regimul Plahotniuc va cădea, Serghei Iaralov a revenit la numele său.

sursa: anticoruptie.md

Totuși, inițial în ordonanța procurorului Anticorupție de începere a urmăririi penale în cazul dublelor identități, Iaralov figura. Procurorul nota că au fost comise ilegalități la modificarea actelor. În cererile pentru perfectarea documentelor, dar și pe recipisele de eliberare a acestora lipseau semnăturile solicitantului. La dosar nu erau anexate certificatul de naștere și cazierul judiciar și nu au fost plătite taxele pentru perfectarea de urgență a actelor, fiind astfel prejudiciat bugetul de stat.

În pofida acestor nereguli, în comunicatul din 7 mai al Procuraturii Generale cu privire la clasarea dosarului, despre Iaralov nu se mai pomenește nimic. Momentul în care acesta a fost scos de sub anchetă penală rămâne un mister.

Colegii lui Plahotniuc nu știau?

Totuși, cel mai mult s-a vorbit în spațiul public despre dubla identitate a lui Vladimir Plahotniuc. Reprezentanții Partidului Democrat au negat pe rând că ar fi cunoscut despre documente și operațiunea secretă în care a fost antrenat fostul lor lider de partid.

DUMITRU DIACOV, președinte de onoare al PDM:

„ – Știați despre identitățile dl Plahotniuc că numai extraterestru nu a fost?

– Nu știam. Eu sper că a fost ceva motivat, legal, cu apărarea martorilor sau altceva. Dacă a fost altfel, atunci îmi pare foarte rău”.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM, fost ministru MAI:

„Nu este nimic ieșit din comun. Argumentarea este importantă acum, să vedem de ce a fost necesar de perfectat aceste acte”.

PAVEL FILIP, deputat PDM, ex-premier

„Eu nu cunoșteam despre aceste identități despre care vorbiți dvs. Când eram eu ministru al Tehnologiei Informației și Comuniațiilor foarte des primeam solicitări pentru a emite o identitate, desigur în regim clasificat. Și nu era vorba doar despre identități, dar și acte pentru automobile, pentru agenți sub acoperire, desigur că în scop de serviciu”.

La începutul anului 2011, Vladimir Plahotniuc a fost vizat de un alt scandal legat de dublă identitate, după ce s-a aflat că își perfectase în România acte pe numele Vlad Ulinici. În glumă, Plahotniuc le-a declarat atunci jurnaliștilor că este și extraterestru. Între timp, s-a speculat că acesta ar avea și cetățeniile Rusiei, Cehiei și Turciei, informații care nu au fost confirmate oficial.

Cine este procurorul care a clasat dosarul dublelor identiăți?

Procuratura Anticorupție a inițiat pe 29 octombrie 2019 cauza penală pe faptul „pretinselor acțiuni ilegale ale angajaților ASP la documentarea dublelor identități”. Ulterior, prin decizia procurorului general Alexandr Stoianoglo, dosarul a ajuns în gestiunea procurorului Victor Plugaru de la Procuratura municipiului Chișinău. Acesta a fost responsabil și de dosarul expulzării ilegale a profesorilor turci, în care fostul director SIS s-a ales doar cu amendă. Este o simplă coincidență? Nu. S-a făcut intenționat. Ne spune chiar Procuratura Generală.

În toamna anului 2020, opinia publică a fost surprinsă să afle că fostul director SIS, Vasile Botnari a scăpat doar cu amendă pentru planificarea și desfășurarea operațiunii de răpire și expulzare a profesorilor indezirabili regimului Erdogan. Cel mai mult însă a indignat faptul că procurorul de caz nu a contestat decizia primei instanțe în termeni legali.

Procuratura Generală a inițiat o anchetă de serviciu pe numele procurorului pentru a verifica toate circumstanțele, iar concluziile nu au mai fost anunțate.

Cutia Neagră a solicitat Procuraturii informații despre rezultatele anchetei de serviciu:

„S-a constatat că procurorul de caz a acționat în limitele legale. Situația a fost determinată de cadrul legal desuet. Pentru a evita pe viitor problemele  reliefate în speța ex-directorului SIS. Procuratura a intervenit către Ministerul Justiției cu o serie de propuneri de modificare a legislației vizând dosarele ce conțin secret de stat”, a precizat Procuratura.

Am încercat să aflăm de la procurorul Victor Plugaru cum a ajuns în gestiunea sa un alt dosar de rezonanță care îl vizează din nou pe fostul director SIS, Vasile Botnari, dar și cum se face că soția sa este angajată a ASP, instituție vizată de ancheta penală. Acesta a refuzat să ofere detalii la telefon și echipa Cutia Neagră l-a căutat ulterior la Procuratură.

VICTOR PLUGARU, procuror: „Procedura în cauza respectivă a fost clasificată și alte detalii chiar nu pot să vă dau. – Voiam să vă întreb niște lucruri care țin direct de dvs. – Mai mult nu pot să vă spun nimic. Eu răspund doar la întrebări de serviciu. La întrebări personale nu răspund”.

A doua zi dimineață, am încercat să-i luăm un interviu la Procuratură, când Plugaru a venit la serviciu. Procurorul a venit la volanul unui luxos „Audi Q5” și a zăbovit în mașină, după ce a văzut echipa de filmare. La insistența noastră de a ne oferi un scurt comentariu, a refuzat din nou să vorbească despre dosarele legate de fostul șef de la SIS.

„- Cu referire la dosar nu fac niciun comentariu.

–  Nu  vreți să explicați lucrurile ca să nu lăsați loc de interpretări?

– V-am explicat.

– Mai precizez o dată legat de IDNP-urile care sunt valabile în bazele de date ale cetățenilor și la ASP și la CEC. De ce? În comunicatul Procuraturii scrie că aceste acte au fost anulate și nu mai trebuiau sa existe.

– Citiți atent ce scrie acolo. Ceva interpretați dvs.

– Acolo e scris că actele au fost distruse. Explicați dvs despre ce acte este vorba?

 – Altceva de comentat nu am”.

Procurorul exclude existența unui conflict de interese legat de faptul că soția sa este angajată a ASP de mai mulți ani. Potrivit lui Plugaru, soția sa activează în Direcția de Stare Civilă și nu are nimic cu secția ASP care eliberează pașapoarte.

Cum a ajuns dosarul la procurorul Plugaru?

Mai târziu, reprezentanții Procuraturii Generale ne-au explicat în scris că  dosarul privind dublele identități a fost transferat de la Procuratura Anticorupție la Procuratura municipiului Chișinău prin ordonanța procurorului general Alexandr Stoianoglo, semnată la 6 februarie 2020, la scurt timp după ce a fost numit în funcție:

„La bază a stat demersul adjunctului procurorului șef al Procuraturii Anticorupție care motiva volumul sporit de cauze penale de complexitate deosebită și numărul limitat de personal. Având în vedere caracterul clasificat al dosarului, care impunea necesitatea implicării unui procuror cu dreptul de acces la secretul de stat, materialele i-au fost atribuite procurorului Victor Plugaru. Legea nu prevede restricții care ar interzice ca dosarele să fie anchetate de același procuror. Ba dimpotriva, interesul urmăririi penale  era ca ancheta să fie realizată de către același procuror, pentru că direct sau indirect, viza aceleași persoane”, a argumentat Procuratura.

De-a lungul anilor, pe numele lui Victor Plugaru au fost inițiate câteva proceduri disciplinare pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. De cele mai multe ori acuzațiile țineau de clasarea neîntemeiată a dosarelor, dar de fiecare dată procurorul a scăpat de sancțiuni. A gestionat și un dosar legat de protestele din aprilie 2009, fiind recunoscut vinovat că l-a ținut în arest, timp de jumătate de an, pe un bărbat bănuit de comiterea dezordinilor în masă, fără a efectua careva acțiuni de urmărire penală, iar ulterior l-a eliberat pentru că nu ar fi comis infracțiuni. Plugaru nu a fost sancționat nici atunci pentru că expirase termenul de tragere la răspundere disciplinară.

Mașini scumpe și donații anuale de la tatăl său

Curioase sunt și declarațiile de avere ale procurorului. Potrivit acestora, Plugaru își schimbă în fiecare an mașinile. În 2017 a avut un „Audi A6”, achiziționat cu 10 mii de euro. În următorul an și-a cumpărat un „Mercedes” cu aproape 400 de mii de lei. În 2019, a devenit proprietarul altor două mașini: un „Mercedes” și un „Audi Q5” pentru care a plătit peste 800 de mii de lei, iar anul trecut și-a cumpărat un „BMW” cu 460 de mii de lei. Cu mașina de marca „Audi”, înregistrată pe numele soției, l-am surprins în parcarea Procuraturii.

Dacă este să credem declarațiilor de avere, procurorul are și o rudă generoasă care îi face donații anual – tatăl omului legii. În ultimii patru ani, a donat aproape jumătate de milion de lei:

„ – De unde vă face donații anuale de sute de mii?

– E vorba de tatăl meu și a donat la copii, la nepoți.

– Are afaceri?

– Multe are. Sunt instituții care au dreptul să verifice”.

Fostul director SIS, audiat ca martor

Am încercat să discutăm și cu fostul director de la SIS, Vasile Botnari, acuzat de expulzarea profesorilor turci și implicat direct în perfectarea dublelor identități pentru Vladimir Plahotniuc și Vaja Jhashi. După ce am venit câteva zile la rând să îl căutăm, l-am găsit acasă.

Zona în care se află imobilul luxos al lui Vasile Botnari este păzită non-stop. De mai multe ori, reportera TV8 a fost alungată din zonă, cu solicitarea să nu mai filmeze.

Supărat că jurnaliștii se tot rotesc în jurul locuinței sale în ultima perioadă, Vasile Botnari a ieșit la poartă cu rugămintea să nu-i mai filmăm casa. Întrebat despre dosarul dublelor identități, Botnari susține că a fost audiat în calitate de martor și făcând trimitere din nou la secretul de stat a refuzat să spună ceva despre operațiunea în care urma să fie implicat Plahotniuc.

VASILE BOTNARI, ex-director SIS:  „Am dat informații, probabil ca martor, nu bănuit. Asta e informație clasificată și nu pot să vă dau nicio informație absolut. Vă rog frumos nu mai veniți acasă și nu mai filmați”.

Cum se perfectează o identitate falsă?

Alexandru Popescu, fost șef de departament la SIS, a explicat pentru Cutia Neagră care este procedura de eliberare a unei identități false:

„Există două acte normative care permit asemenea lucruri: legea cu privire la activitatea specială de investigații și legea cu privire la protecția martorilor și altor participanți în procesul penal. Figura principală în schimbarea acestei identități o joacă procurorul de caz, care conduce urmărirea penală. Investigatorii sub acoperire sunt persoane care pot activa, dar cu sancțiunea procurorului. Aspecte legale din partea SIS-ului există, dacă au fost ele respectate ține de organele Procuraturii care trebuie să se expună”.

Pentru perfectarea actelor, așa-numiții spioni trebuie să se prezinte la ASP, dar se pot face excepții.

ALEXANDRU POPESCU: „În linii generale, se primește o ordonanță a conducătorului instituției respective. Acest document pleacă la organul de urmărire penală. Organul îl analizează și îl înaintează procurorului care emite altă ordonanță. Este trimisă spre executare ASP-ului. Această ordonanță în mod oficial, pe poștă specială se trimite și se intră în procedură. Normal că trebuie să se prezinte persoana respectivă, trebuie să se ia imaginea feței, să se ia niște lucruri care necesită prezența persoanelor respective”.

Și Pavel Filip, fost ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor afirmă că ASP execută comanda venită de la oamenii legii, care solicită acte cu noi identități, dar rămâne loc de abuzuri din partea SIS.

„ – Agenția Servicii Publice joacă rol de printer. Nu urmăresc și nu sunt interesați. Nu au această obligațiune.

 – Dar cineva are rol de control?

– Dar cine poate să verifice decât SIS-ul?

 – Adică SIS-ul poate să facă ce vrea el?

– Dacă își dorește poate să facă doar că și la ei rămân urme. Sunt registre clasificate unde sunt înregistrate toate aceste acte. Și întotdea una pentru acest lucru porți răspundere”.

Dosare penale fără condamnări

Anterior, presa a scris despre numeroase cazuri în care persoane cunoscute, în special politicieni din România și interlopi din diferite state au obținut identități false moldovenești. Au existat și dosare penale, dar niciun funcționar nu a fost deocamdată pedepsit pentru eliberare de acte false.

Un scandal legat de identități false a avut loc în 2014 când presa din România titra că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu și-a perfectat acte de identitate moldovenești cu fotografia sa și nume fictiv. Fiind cercetat în câteva dosare penale, businessmanul se pregătea să fugă din România cu pașaportul moldovenesc, scriau jurnaliștii. Descoperirea documentelor a avut loc după ce în  Republica Moldova a fost destructurată o rețea de falsificatori de acte din care făceau parte funcționari de la Registru.

Sorin Ovidiu Vântu: „În anul 2003, când eu nu aveam nicio interdicție de a pleca din țară, un cetățean s-a prezentat într-un oficiu dintr-un raion moldovenesc să ceară niște documente, pe baza altor documente false, având fotografia mea. Urmărirea penală a început la sesizarea parchetului R. Moldova care a descoperit hârtiuța ceea, care purta o semnătură anonimă, nu semnătura mea. Procurorii vor face comisie rogatorie, vor verifica că eu nu am avut nicio ieșire în R. Moldova și dosarul se va închide”.

Fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip confirmă că anterior în R. Moldova erau perfectate multe identități false, chiar și pentru lumea interlopă.

PAVEL FILIP, deputat PDM, ex-ministru MTIC: „Eu vreau să vă spun că atunci când noi am introdus niște sisteme moderne, în registrul de stat au fost identificate mai multe identități false care au fost automat șterse din registre și adresările au fost făcute la Procuratură. – Pe cine erau? – Nu mai țin minte și nu cred că erau oameni atât de importanți”.

În decembrie 2014, Centrul Național Anticorupție anunța că patru angajaţi de la ÎS Registru din sectorul Râșcani al capitalei și din municipiul Comrat au fost reţinuţi  într-un dosar de trafic de influenţă. Aceştia luau între o mie și zece mii de euro pentru eliberarea paşapoartelor contrar prevederilor legale, inclusiv unor interlopi. Dosarele au ajuns în instanță, dar încă nimeni nu a fost pedepsit.

SERGIU Gavajuc, șef interimar Procuratura Anticorupție:

„Pe secția de evidență și documentare a populației Râșcani a fost învinuită o singură persoană, un inspector. A fost emisă sentința încă la 16 aprilie 2019, sentință de încetare a procesului în legătură cu intervenirea prescripției de tragere la răspundere penală. A doua cauză, pe Comrat la fel a fost trimisă în instanța de judecată și la moment  se află la faza judecării cauzei penale. Cercetarea judecătorească a fost încheiată și am înțeles că urmează să fie emisă sentința, acum, pe 27 mai. A fost emisă în judecată pe două persoane: șeful Secției de documentare a populației Comrat și un inspector din cadrul secției”. 

O identitate falsă poate rămâne pe viață

Experții susțin că exisă situații în care dublele identități eliberate în R. Moldova pentru misiuni speciale sau protecție de martori pot rămâne pe viață titularilor.

ALEXANDRU POPESCU: „Persoana poate trăi cu această identitate dublă. El nu poate reveni la identitatea inițială dacă are obligațiuni față de persoane terțe. În programul de protecție sunt stipulate termene, sau condiții. În dependență de acest acord stabilit de ambele părți se ia decizia. El nu revine. El trăiește cu această identitate. Legea spune că nu poate reveni dacă are obligațiuni față de persoane terțe. Dar în practica mea nu am avut așa ceva”.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.