09 martie 2021, ora 08:15

În ultimii 7 ani, autoritățile centrale și locale au vândut peste 55 de hectare de terenuri și aproape 30 de mii de metri pătrați de încăperi nelocative, dar în buget au încasat numai 130 de milioane de lei. Afacerea păguboasă pentru stat a fost acoperită de legislație, care permite privatizarea bunurilor la prețuri mult mai mici decât cele de piață. Schema este simplă: imobilele s-au dat mai întâi în arendă, iar apoi au fost vândute în condiții preferențiale, evitând licitațiile publice. Vă povestim cum au ajuns să fie construite complexe imobiliare pe terenuri de sport privatizate de la instituții de învățământ și cum s-au ales unele firme cu imobile în centrul Chișinăului, plătind statului sume derizorii.

Două terenuri sportive, situate în sectorul Botanica al capitalei, care au fost privatizate după aceeași schemă cu mai mulți ani în urmă, au ajuns într-un final în proprietatea unei companii de construcții care a ridicat blocuri locative.

Încă în anul 2000, cu acordul Ministerului Educației, Școala profesională nr.3 a dat în arendă companiei „Sebega-Prim” 35 de ari din terenul sportiv al școlii. A fost semnat un contract cu o taxă lunară de numai 400 de lei pentru chiria terenului. În 2014, firma anunța că vrea să amenajeze 4 corturi de tenis și a obținut autorizație pentru construcția unui vestiar de 38 de metri pătrați. Într-o lună, a reușit să-și înregistreze la Cadastru dreptul de proprietate asupra construcției cu un grad de finisare de numai 20%. Ulterior, compania a depus cerere pentru a privatiza 51 de ari de teren aferent așa-numitului vestiar. În mare grabă, peste două săptămâni, pe 3 februarie 2015, a fost deja semnat contractul de vânzare-cumpărare, iar compania a plătit 800 de mii de lei pentru jumătate de hectar de teren, care avea o valoare cadastrală de peste 5 milioane de lei.

În scurt timp, terenul a fost vândut unei firme fondate cu o lună înainte de tranzacție, care astăzi este lichidată. Ulterior, terenul a fost revândut unor persoane fizice, iar apoi a intrat în proprietatea companiei „Urbanconstruct”, ajunsă recent în atenția publică din cauza grandiosului complex imobiliar proiectat în zona Circului.

„În spatele meu a fost cândva terenul sportiv care a aparținut școlii profesionale. După ce a fost privatizat, aici a fost construit un complex locativ cu 236 de apartamente. Oamenii legii au investigat modul în care a fost deposedat statul de acest teren, dar într-un final, dosarul penal a fost clasat”.

Cauza penală a fost pornită de Procuratura Anticorupție la 3 noiembrie 2015 pe faptul depășirii atribuțiilor de către funcționari ai Agenției Proprietății Publice, pentru cauzarea daunelor în proporții considerabile, soldate cu urmări grave. Pe 1 februarie 2016, cauza penală a fost clasată,  pentru că  fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”, se spune într-un răspuns primit de „Cutia Neagră” de la Centrul Național Anticorupție.

Privatizare cu acordul Ministerului Culturii

Un alt teren sportiv, care a aparținut Colegiului de arte plastice ,,Alexandru Plămădeală” a fost dat în arendă, în aprilie 2013, unei firme care la fel a inițiat acolo o construcție. Peste câteva luni, în august 2013, compania a reușit să privatizeze 57 de ari de teren aferent construcției nefinalizate, plătind doar 800 de mii de lei. Într-un raport al Curții de Conturi, prezentat la finele anului trecut, se spune că terenul a fost vândut de APP fără acordul Ministerului Culturii, dar fostul director al colegiului a declarat altceva pentru „Cutia Neagră”.

IGOR SVERNEI, ex-director Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”: Clădirea când a fost construită era pentru 3000 de copii cu terenuri sportive, dar colegiul cu pictori, unde sunt 300 de copii, atâta teren nu aveam nevoie și de asta ne-am adresat la Ministerul Culturii să ne ia acest teren. Voiam să-l transmit la altă instituție la balanță, de exemplu Internatul Sportiv, că nu eram în stare să-l gestionez. Dar totul a fost cu acordul Consiliului profesoral, cu acordul Ministerului Culturii. Eu personal nu am avut treabă nici cu un agent economic că au fost mai mulți agenți, trei sau patru oferte au fost, toți cu diferite propuneri, dar asta pe mine nu mă interesa pentru că gestiona tot Ministerul Culturii. Ne-a rămas terenul mic și sala sportivă, suficient pentru 300 de oameni.

Terenuri revândute cu 1 milion de euro

Fostul teren sportiv al Colegiului de arte plastice a ajuns în final tot în proprietatea companiei „Urbanconstruct”, care a ridicat un bloc locativ cu 207 apartamente. Directorul firmei spune că nu a avut nicio legătură cu privatizarea celor două terenuri și dezvăluie că le-a cumpărat de pe piața imobiliară, plătind circa un milion de euro pentru fiecare. Amintim că au fost privatizate cu 800 de mii de lei.

TUDOR TALPĂ, director „Urbanconstruct-TT”: „Nu avem nicio legătură și nici nu am știut că acolo sunt terenuri sportive. După statut nu erau terenuri sportive, pur și simplu terenuri pentru construcție. Le-am cumpărat de pe piața liberă, de pe 999.md. Dacă dvs răscoliți arhiva o să găsiți.  S-au achiziționat cu un milion de euro un teren și al doilea tot așa un milion și poate mai mult. Este sumă reală  pentru piață. Sunt contracte de vânzare-cumpărare care confirmă. De când compania activează pe piață, de 16 ani, niciodată nu am privatizat terenuri, niciodată nu am construit împreună cu cineva, un parteneriat public-privat. Toate terenurile au fost cumpărate de pe piață”.

Se cere modificarea legislației

Auditorii Curții de Conturi au stabilit că, începând cu anul 2013, statul a încheiat 67 de contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente bunurilor private. Pentru 55,5 ha de pământ s-au încasat doar 47,2 milioane lei. Statul a ratat astfel venituri de zeci de milioane pe care putea să le obțină dacă vindea terenurile la licitații.

MARIAN LUPU, președinte Curtea de Conturi: „Modelul este foarte simplu și nu poți spune nimic, parcă totul e legal: arenda terenului, construcția nefinisată a unor așa-zise obiective de menire sportivă, înregistrarea proprietății, respectiv privatizarea terenului aferent, după asta demolarea acestora și construcții de altă natură, în speță construcții de blocuri locative. În aparență, într-adevăr totul e legal, însă ca și esență este o șmecherie. Ne dăm foarte bine seama. Ați analizat această situație? Presupun că ele sunt multiple. Care sunt ideile, gândurile? Cum oprim acest model de șmecherie prin modificări ale cadrului legal, pentru că este un joc. Toată lumea înțelege că acesta este un joc și trebuie curmat”.

Conducerea Agenției Proprietății Publice dă asigurări că astfel de scheme la privatizarea terenurilor aferente unor bunuri private nu vor mai avea loc, pentru că a fost modificată legea în 2019.

GHENADIE ȚEPORDEI, director Agenția Proprietății Publice: „Suprafața terenului aferent se stabilește deja prin studiu de fezabilitate și nu mai este cum era anterior: la un bun imobil, să admitem de 50 m.p., teren aferent de un hectar. Deja nu mai există așa situație. Avem carențe referitor la prețul normativ al pământului care considerăm că este cam mic. Am merge cu propunerea, împreună cu colegii de la Ministerul Economiei ca să stabilim prețul de piață.

Tot folosindu-se de drepturile de arendă, alți agenți economici sau persoane fizice au ajuns proprietari ai unor încăperi nelocative din clădiri ce aparțin statului. Timp de 4 ani, autoritățile centrale și locale au semnat 207 contracte de privatizare a unor spații oferite inițial în locațiune, încasând 83 de milioane de lei. Dacă erau vândute prin licitații, la preț de piață, în bugetul public puteau ajunge de trei ori mai mulți bani – circa 257 de milioane de lei, a constatat Curtea de Conturi.

Un monument de arhitectură, introdus în Registrul de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, care nu putea fi privatizat potrivit legii, deoarece se află și în stare avariată, a ajuns în 2019 în proprietatea unui agent economic, care a plătit numai 600 de mii de lei. Asta ar însemna mai puțin de 30 de mii de euro pentru un imobil situat aproape de centrul Chișinăului, la intersecția străzilor Mihai Viteazul cu Mitropolit Dosoftei.

Compania „Olsom” a încheiat, în decembrie 2006, un contract de arendă cu Primăria Chișinău pentru etajul doi al clădirii-monument. În 2013, firma a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău, care a refuzat să-i vândă imobilul, dar a pierdut procesul până în ultima instanță.

În 2016, agentul economic a mers din nou în judecată și iarăși a pierdut toate procesele. Dar în pofida deciziilor judecătorești, Comisia pentru privatizare a acceptat reexaminarea dosarului depus de companie și a decis să vândă imobilul. Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, semnat în iulie 2019, pentru 139 m.p. din imobilul de pe str. Dosoftei 103, compania „Olsom” a plătit 600 mii lei, deși valoarea cadastrală era de peste un milion de lei, iar prețul de piață  – aproape 3 milioane.

Pe parcursul anilor, firma a înaintat de 4 ori Consiliului Național al Monumentelor Istorice diferite schițe de proiect pentru reconstrucția clădirii, dar toate au fost respinse. Ultima dată, proiectul a fost examinat pe 8 iulie 2020.

„Potrivit unei schițe de proiect care a fost depusă la Consiliul Național al Monumentelor în vara anului trecut, agentul economic planifică să construiască aici un imobil modern, cu subsol, parter, 5 etaje și fațade din sticlă care să fie chiar alipit de clădirea monument. Proiectul a fost respins de experții care au făcut parte din CNMI, dar potrivit unor surse acesta ar putea să reapară pe ordinea de zi a consiliului, care are astăzi altă componență și ar putea fi aprobat, așa cum s-a întâmplat în cazul grandiosului complex imobiliar proiectat în zona Circului. Ba mai mult, clădirea care se planifică a fi construită aici a fost proiectată de un arhitect care face parte astăzi din Consiliu”.

Un fost membru al CNMI susține că se dorea distrugerea monumentului de arhitectură, sub paravanul unui proiect de reconstrucție.

ANDREI VATAMANIUC, arhitect, fost membru al CNMI: „Din materialele prezentate am descoperit că se intervine destul de drastic în structura, în forma și în identitatea monumentului, se scot pereții interiori, se modifică acoperișul, se schimbă înălțimea lui. Noi am tras niște concluzii că monumentul pur și simplu urmează să fie demolat peste noapte, pentru că acele desene prezentate doar despre asta și ne spunea. Și nu am considerat că regimul de înălțime și modul cum sunt tratate fațadele, volumul este bun pentru nucleul istoric”.

Falsificarea actelor depuse la CNMI?

Pe de altă parte, proprietarul companiei „Olsom” spune că proiectul depus în iulie 2020 la CNMI nu ar fi al companiei sale și acuză că cineva ar fi pus la cale o fraudă.

IGOR GRECOV, fondator „Olsom”: „Oricare cerere care este ieșită din compania „Olsom” este semnată și avizată de mine, ori de administrator Andrei Cazacov. Dacă el nu a semnat și eu nu am avizat înseamnă că nu-i de la noi depusă. În așa țară de minuni noi trăim, din păcate. Proiectul pe care noi cândva l-am arătat era altfel, cu acoperiș făcut din oale. Aici văd că este anexă cu clădirea cea de sus. Eu nu sunt proprietarul clădirii de sus și nu am nimic cu acea clădire. Eu nici nu știu cine este proiectantul acesta. Vă dați seama? Nu știu cine a semnat, cine a depus. Idee nu am. La momentul privatizării, mi s-au pus niște condiții pe care eu trebuie să le respect. Mai mult nimic. Noi am îndeplinit, am dat schița că posibil să fie o anexă. Posibil, dar nu-i clar cum va fi. Încă o dată, anexa asta nu are nimic cu clădirea cea de sticlă”.

Imobil în centrul Chișinăului, cumpărat de la stat cu 3200 lei m.p.

Un alt imobil situat în inima capitalei, pe str. Ismail 44, a fost privatizat în noiembrie 2015 de SRL „Bon Ton & Company”. Asociați în firmă erau pe atunci Nicolae Ionichi și Vitalie Verejan, cofondatori ai companiei de construcții „Inamstro”, care astăzi are aici adresa juridică. Pentru 234 m.p. de spațiu nelocativ din această clădire, pe care îl avea în arendă, firma a plătit statului 755 mii lei, adică câte 3200 lei pentru un metru pătrat, în timp ce valoarea cadastrală a imobilului era de 2,8 milioane lei. În 2016, bunul imobil a fost ipotecat la bancă pentru un împrumut de 6 milioane de lei.

Administratorul companiei a precizat pentru „Cutia Neagră” că prețul de privatizare a imobilului a fost stabilit de autorități, fiind respectată legea, iar la bancă clădirea a fost gajată la pachet cu alte bunuri.

SERGHEI PANFILI, administrator „Inamstro”: „Actul de evaluare a bunului imobil a fost întocmit de către o companie specializată la solicitarea Agenției Proprietății Publice, fără implicarea cumpărătorului. Atenționăm asupra faptului că în 2015 bunul imobil se afla într-o stare deplorabilă, fiind neutilizabil, neavând nici uși, nici ferestre, imobil în care își petreceau timpul boschetarii și maidanezii. După achiziționarea bunului s-au făcut investiții majore. Au fost făcute lucrări de consolidare a imobilului. În 2016, un agent economic a inițiat o procedură de obținere a unui credit însă activele companiei în acel moment nu-i permiteau să acopere gajul pentru acel credit. Astfel a venit cu o solicitare către factorii de decizie a companiei „Bon Ton” de a garanta înprumutul cu imobilul indicat supra. Oficiul din strada Ismail 44 este doar un element de garanție a rambursării creditului”.

În clădirea situată pe bulevardul Ștefan cel Mare 73, unde își are sediul și Procuratura Generală, în ultimii ani au fost vândute mai multe încăperi nelocative pe care statul le-a dat mai întâi în arendă. Am identificat 12 contracte de privatizare și de fiecare dată prețul a fost diferit. Unii au plătit 2000 de lei pentru un metru pătrat de încăpere, aflată în subsolul blocului, iar alții au plătit de 3 ori mai mult. Pentru un metru pătrat aflat la parterul acestei clădiri, statul a încasat între 8000 de lei și 23000 lei.

Reprezentanții APP nu le-au putut explica auditorilor Curții de Conturi cum s-a format diferența de preț, cert este că statul avea să câștige mai mult dacă vindea la licitații aceste încăperi.

Și în clădirea de peste drum, pe bulevardul Ștefan cel Mare 124, la fel s-au vândut mai multe spații nelocative, care inițial au fost oferite în arendă de autorități. Dubios este faptul că, imediat după privatizare, mai multe spații au fost înstrăinate. De exemplu, o încăpere de 32 metri pătrați, de la subsolul clădirii, cumpărată de la stat cu 70 de mii de lei, și-a schimbat proprietarii deja de cinci ori.

Nereguli grave, admise de funcționarii care au aprobat privatizările

Curtea de Conturi a identificat numeroase nereguli în activitatea grupurilor de lucru care au aprobat privatizările: acceptarea unor dosare incomplete, diminuarea prețurilor de vânzare a bunurilor, lipsa proceselor verbale de la ședințele comisiilor, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate, care provoacă bănuieli de corupție, dar nimeni nu a fost pedepsit mai dur pentru asta. Unii funcționari pur și simplu au plecat liniștiți din funcții.

GHENADIE ȚEPORDEI, director APP: „Au fost identificate anumite persoane care au fost membri ai acestor grupuri de lucru, care la moment nu mai activează în cadrul Agenției Proprietății Publice. Practic, toate grupurile de lucru, responsabile de diferite domenii, inclusiv domeniul de vânzare-cumpărare a terenului aferent, au fost modificate, astfel ca să excludem personalul care anterior a fost implicat”.

„Legea nu a fost schimbată, pentru că există interese economice”

Experții anticorupție cred că privatizările în baza unor contracte de arendă trebuie stopate, pentru că lipsește transparența și este delapidată averea statului.

TATIANA SAVVA, directoare Program Anticorupție „Expert-Grup”: „Privatizarea încăperilor nelocuibile și a terenurilor în baza contractelor de arendă este una legală, dar se află în așa-numitul spațiu gri, care permite apariția anumitor riscuri de corupție. În primul rând, prin anumite abuzuri de putere sau vânzare de informații din partea celor interesați. Averea publică poate să aibă de pierdut și să nu fie respectat interesul cetățeanului. În al doilea rând, lipsa de transparență întotdeauna generează o piață a informației pentru care se va plăti pentru a avea acces la această informație. Problema este una artificială, deoarece aceste regulamente pot să fie ușor modificate de către Consiliul Municipal Chișinău, ori în cazul în care  nu este făcut acest lucru încă din 2016, pe când CNA i-a atenționat de această problemă, înseamnă că există niște interese economice la mijloc”. 

În prezent, Ministerul Economiei lucrează la un proiect de lege pentru modificarea tarifului la calcularea prețului normativ al pământului. Ultima dată, prețul a fost ajustat în 2010 și constituie astăzi mai puțin de 20 de mii de lei pentru un hectar.

Totodată, autoritățile intenționează să excludă din lege dreptul de privatizare a încăperile nelocative luate în arendă. O inițiativă legislativă în acest sens a fost înregistrată de deputatul PAS, Vladimir Bolea, iar Agenția Proprietății Publice o susține.

21 decembrie 2025, ora 19:44

În pofida bătăilor de cap legate de dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, Cutia Neagră a stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Această casă grandioasă, construită chiar sub geana Parcului Valea Morilor, este atribuită fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Moșia se extinde pe aproape jumătate de hectar în cea mai luxoasă zonă rezidențială a capitalei.  Deși Andronachi se află astăzi după gratii în Penitenciarul 13 și este judecat în câteva dosare penale, lucrările de finisare a conacului sunt în toi. 

Drumul spre imobil a fost acoperit cu pietriș, pentru a ușura accesul camioanelor spre șantier. Terenul din curte, care câțiva ani a stat în paragină, a fost curățat și nivelat. Două camioane erau în curte când am mers la fața locului, dar muncitorii lipseau. În interiorul casei, am observat și un minitractor de tip „Bobcat”.

Singurul deranj al proprietarilor a fost să mute gardul, retrăgându-se de pe teritoriul ocupat ilegal. Câțiva ani în urmă, acesta  îngrădea peste 40 de ari de teren. Astăzi, gardul trece pe la mijlocul construcției. Se vede că a fost lăsată în afară o parte din imobil care a fost extinsă abuziv în parc. În privința unui lot de teren public, ocupat de casă, chiar recent s-a expus instanța de judecată și a declarat nevalabilă înregistrarea dreptului de superficie notat în Registrul cadastral în mai 2021.

Interpușii din tranzacția imobiliară

Istoria se trage din noiembrie 2017 când trei tineri au cumpărat o casă veche, situată pe 17 ari de teren care aparțineau Primăriei Chișinău. Foștii locatari nu au reușit să privatizeze lotul, dar pentru noii stăpâni ai casei asta a fost floare la ureche. Vadim Baltag, o persoană de încredere a lui Vladimir Andronachi și prietenii săi Edgar Negură și Igor Spiridon, toți trei proprietari din acte ai căsuței, au obținut pe 13 august 2018, autorizație de la Primărie pentru „reconstrucția casei de locuit, cu extindere”. Documentul a fost emis la viteză, în 4 zile.

Peste două luni, Primăria a acceptat să le vândă celor 3 tineri și terenul aferent casei, dar nu 17 ari, ci 10 ari, la un preț normativ  de 1,17 lei pentru un metru pătrat. Astfel,  Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase zone ale capitalei, lângă Valea Morilor, cu puțin peste 50 de euro. Pentru asta au votat  26 de consilieri din Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea din Partidul Liberal. Doar un consilier s-a abținut de la vot.

Cu autorizația de reconstrucție la mână, proprietarii au demolat casa veche, iar în locul ei au ridicat o casă modernă în stil hitech, care depășește hotarele terenului inițial. Casa se extinde pe un teren alăturat de 4 ari, înscris pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Femeia este judecată penal în mai multe dosare în care este învinuit și fostul deputat democrat. Terenul se află sub sechestrul procurorilor.

Acapararea terenului din parc

De asemenea, locuința s-a extins și pe terenul parcului municipal. Dar și asta s-a rezolvat. În aprilie 2021, Vadim Baltag a reușit să obțină drept de superficie, adică de folosință, pe 20 de ari de teren din parc. În acte, lotul avea o suprafață de 0,02 hectare, adică 2 ari, dar registratorul de la Cadastru, care s-a ocupat de dosar, a mutat virgula peste o cifră, transformând suprafața în 0,2 hectare, adică 20 de ari. În plus, a schimbat domeniul terenului din public în privat. 

Câțiva ani în urmă, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o altă investigație cum a fost încălcată legea la înregistrarea drepturilor de superficie pe mai multe terenuri municipale, în interesul lui Vlad Andronachi. Toate dosarele de superficie au fost examinate de același registrator, Igor Tuceac.

În martie, curent, registratorul Tuceac și omul lui Andronachi, Vadim Baltag, au fost condamnați penal într-un dosar pornit pe aceste fraude. Cei doi au scăpat de pedeapsă pentru că a expirat termenul de prescripție. Baltag a fost apărat în proces de avocatul lui Andronachi, Vladimir Moșneaga.

În urmă cu o lună, le-a venit și a doua lovitură. Instanța de judecată a anulat  dreptul de superficie asupra terenului din parc ocupat abuziv și pe care a fost ridicată casa atribuită lui Andronachi. „Se dispune rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de superficie înscris după Baltag Vadim”, a pronunțat magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La pronunțarea deciziei, nici Vadim Baltag, nici avocatul său nu s-au prezentat. Am reușit ulterior să discutăm cu avocatul Lilian Pruteanu. Acesta consideră decizia incorectă și a atacat-o la Curtea de Apel. Avocatul invocă faptul că în 2013-2014, Primăria și Cadastru ar fi modificat baza de date grafice și au mutat în schițe hotarul Parcului Valea Morilor. Astfel, clientul său, care a cumpărat o casă veche trei ani mai târziu, s-ar fi pomenit fără 8 ari de teren pe care își construise mult mai târziu casă nouă.

Lilian Pruteanu: -Ca să înțelegeți cum a apărut. Ei au luat din lotul de teren 156. (n.r. număm cadastral). Au format un lot de teren 962, pe care este superficia. Și o parcelă de casă, înregistrată la 156, stă pe lotul 962. Aici a fost temeiul juridic prin care s-a pus superficia, fiindcă Primăria, unipersonal, împreună cu Cadastru au făcut modificări în baza de date grafice la lotul de teren 156, prin care, în loc de 0,176 ha i-au pus granițele terenului la 0,0904 ha. Omul a făcut cunoștință cu asta în 2021 și el ca temei a spus: om bun, dacă mi-ai luat pământul, eu cum să am acces la construcția mea aflată pe pământ?

Reporter TV8: - Clientul dumneavoastră, domnul Baltag, a ajuns proprietar la acele case vechi în 2017. În momentul când a inițiat construcția, el știa unde e hotarul acestui teren și s-a extins în parc. Cum se explică asta?

Lilian Pruteanu: – Nu-i adevărat. Oamenii nu s-au extins în parc. Primăria a extins parcul spre dânșii. Granițele parcului au fost stabilite încă în 2004. Ei au ascuns asta. Eu m-am dus și am făcut comandă la Cadastru să iau arhiva și ei nu au vrut să mi-o dea. Dar am scris plângere și am insistat să fie dată.

Demolarea casei, cerută prin judecată

Se desfășoară în instanță și un alt litigiu în care Primăria cere demolarea casei lui Andronachi care ocupă abuziv o parte din parc. Am insistat prin intermediul avocatului să vorbim cu Vadim Baltag, pentru a-l întreba de ce continuă lucrările la casă, dar ni s-a transmis că acesta nu vrea să comunice cu reporterul Cutiei Negre.

Lilian Pruteanu. - Acolo nu sunt lucrări de construcție. Eu cred că acolo sunt lucrări de finisare.

Reporter TV8: - Atât timp cât Primăria cere demolarea acestei clădiri, construcția se duce la bun sfârșit.

Lilian Pruteanu: - Omul are autorizație de construcție din 2018.

Avocatul susține că nu știa că imobilul luxos, aflat în litigiu, ocupă și 4 ari de teren ce-i aparaține juristei lui Andronachi și care se află sub sechestrul procurorilor. Pruteanu neagă faptul că fostul deputat democrat ar fi beneficiarul casei.

Lilian Pruteanu: - Pentru mine este o formă de comandă politică. Este Baltag. Baltag e legat cu tot neamul și gata. Trebuie strâns și pus la o parte.

Reporter TV8: – Care tot neamul?Are vreo legătură cu dl Andronachi? La el ați făcut referire?

Lilian Pruteanu.  – Asta a zis reprezentanta de la Primărie. Ea răcnește în gura mare la ședințe despre așa lucruri. Eu l-am întrebat pe clientul meu. El a zis că nu. El a luat, el a împrumutat și acesta era business-ul lui, o idee de afacere imobiliară.

Patru ani în urmă, când am scris prima dată despre imobilul de lux atribuit lui Andronachi, am încercat să-i găsim și pe ceilalți doi tineri care sunt în acte coproprietari ai casei, Edgar Negură și Igor Spiridon, dar nu am reușit. După ce i-am scris pe Facebook, Edgar Negură și-a blocat profilul unde avea publicat și un video în care apărea împreună cu Vadim Baltag. Iar la mesaje nu ne-a răspuns.

Când Vadim Baltag și registratorul de la Cadastru au ajuns pe banca acuzaților pentru fals în acte, Edgar Negură a depus mărturii în instanță. A spus judecătorului că a fost atras în această poveste de prietenul său Baltag, căruia i-a dat cu împrumut 15 mii de euro și habar nu avea de tranzacția imobiliară legătă de Andronachi. 

Echipa Cutiei Negre a decis să-l caute din nou pe Edgar Negură. De această dată, tânărul a acceptat să vorbească.

Edgar Negură: - Am împrumutat o sumă de bani domnului (n.r. Vadim Baltag) la care am cerut ceva garanții. El mi-a spus că vrea să procure un teren și o să mă poată face coproprietar până când nu mi-i întoarce. Eu am fost de acord și așa am devenit coproprietar.

Reporter TV8: – Și dvs nu v-ați interesat atunci ce fel de teren?

Edgar Negură:  – Niciodată! Am văzut că este teren pentru construcții și asta a fost tot.

Reporter TV8: - Dvs în general îl cunoașteți pe dl Andronachi? 

Edgar Negură : – Personal, nu! N-am avut niciodată legătură cu el.

Reporter TV8: - După acest litigiu, dvs nu ați încercat să ieșiți din povestea asta, să nu mai fiți coproprietar al acestei case, să vă îndepărtați de proiectul ăsta?

Edgar Negură: – Am încercat prin dl Vadim care trebuie să-mi întoarcă banii. El mi-a spus că nu-i are la moment.

Reporter TV8: – Deci până nu vă întoarce banii, nu renunțați?

Edgar Negură:  – Normal că nu! Trebuie să am o garanție că-mi întorc banii că deja sunt 8 ani de zile.

Negură ne-a spus că prima dată aude că la casa de pe Trifan Baltă au fost reluate lucrările de construcție, deși în acte este proprietar al casei.

7 ari de teren lângă Circ, cumpărat de la Primărie cu 700 lei

Lucrări de construcție au loc nu doar la casa lui Andronachi, dar și la un alt șantier din apropierea Circului din capitală. Acolo, de ceva timp, se pune fundamentul câtorva blocuri locative. Cutia Neagră a identificat legături dintre oamenii implicați în afacerea imobiliară și personajele din jurul lui Vladimir Andronachi.

Pe șantierul din apropierea sensului giratoriu de lângă Circ se lucrează de zor. În spatele gardului, care împrejmuiește 40 de ari de pământ din zona de lux au fost săpate fundamente pentru două blocuri locative. Cea mai mare parte din terenurile de aici aparțin lui Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială a Partidului Democrat. În 2017, tatăl și fiul au fost arestați într-un dosar de evaziune fiscală ce viza o fabrică de țigări pe care o administrau. Cei doi și-au recunoscut vina și astfel au scăpat de închisoare. Au plăti statului doar prejudiciul de 21 de milioane de lei.

Familia Gogu a adunat timp de 9 ani parcele mai mici de teren în această zonă. Primul lot de 10 ari, Petru Gogu l-a cumpărat în 2012. Ulterior, familia Gogu a reușit să cumpere și alte case vechi din vecinătate. În 2017, a achiziționat o casă, situată pe 7 ari de teren, care nu a fost privatizat și aparținea în acte Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu autoritățile pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanțe. Primăria a demonstrat că terenul public a fost ocupat abuziv.

Familia Gogu a reușit însă să cumpere terenul de la Primărie în 2021, cu preț normativ. A plătit doar 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, dar valoare lui de piață era cu mult mai mare.

Superficie înregistrată cu abateri de la lege

Marin Gogu a mai cumpărat o casă de alături cu 15 ari de teren. Și acesta nu fusese privatizat și aparținea oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut un drept de superficie pe teren pentru 99 de ani. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru Igor Tuceac, care a înregistrat dreptul de superficie asupra terenului din Parcul Valea Morilor pentru casa lui Andronachi. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului cu parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, dar fară nicio semnătură.

Terenul a ajuns în litigiu. ASP a cerut în judecată anularea superficiei înscrise pe numele lui Marin Gogu și a câștigat procesul în primă instanță. De mai bine de un an, dosarul stă blocat la Curtea de Apel. O ședință programată în aprilie  2025 a fost anulată la cererea avocatei lui Gogu. O altă ședință a fost fixată la o distanță de 8 luni, tocmai pentru 3 decembrie 2025. Dar și de această dată a fost anulată, pentru că judecătoarea Ana Panov și-a luat concediu. Următoarea ședință a fost planificată tocmai peste 10 luni, în octombrie 2026.  La solicitarea Cutiei Negre, Judecătoria Chișinău a motivat că magistrata ar avea un volum mare de lucru și are în procedură mai multe dosare care, potrivit legii, trebuie să fie examinate în regim prioritar.

Petru Gogu susține că nu mai vrea să continue lupta în instanțele de judecată pentru superficia pe teren și vrea să cumpere pământul de la Primărie. Petru Gogu a catalogat drept pură coincidență faptul că registratorul Igor Tuceac, care a înregistrat fraudulos dreptul de superficie pe terenul său, are conexiuni cu alte cazuri în care e vizat Andronachi. Ba mai mult, deși a fost președintele organizației teritoriale a Partidului Democrat din Căușeni, Gogu susține că nu a avut nicio comunicare cu Andronachi.

Petru Gogu: -Pe dl Andronachi nimeni nu l-a văzut în teren și nicăieri nu a fost prin raioane. Andronachi stătea, mă scuzați, la curul lui Plahotniuc, dar nu se ocupa cu politica. Eu în legătură cu Andronachi nu am fost. Vă comunic destul de responsabil. Toate relațiile astea care au fost, cred că ați monitorizat, ale mele cu PD-ul, m-au ajuns la CNA, un an de zile de pușcărie. Multumită lui Andronachi și de-al de dânsul. Credeți că eu am avut relații cu dracii ăștia?

Reporter TV8: - Acest registrator, care a înregistrat dreptul la Cadastru, a înregistrat dreptul pe mai multe terenuri conectate cumva la Vladimir Andronachi. Deci e o pură conincidență că același registrator a înregistrat dreptul pe acest teren al dvs?

Petru Gogu:  – Vă garantez cu toată responsabilitate. Posibil că a fost valul ăsta când ele treceau și am dat și noi cerere. Sincer, nu am folosit deloc tangenta ceea că eu am fost la PD.

Construcția unui bloc cu 7 etaje

În prezent, Petru Gogu construiește pe terenul din str-la Aerodromului un bloc de locuit. A primit autorizație de la Primărie în august 2024, care-i permite să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul de 7 ari pe care l-a cumpărat pe bănuți de la Primărie.

Din imaginile pe care le-am surprins la fața locului, groapa săpată pentru fundament pare că se extinde și pe terenul vecin aflat în litigiu cu autoritățile. Casa veche nu a fost demolată, dar stă pe malul săpăturilor care s-au făcut. Petru Gogu dă asigurări că nu a încălcat nimic. 

„Noi nu suntem extinși nicidecum, niciun metru, pentru că au fost și controale, au fost de la Inspecția în construcții. Așa că, eu toată inițiativa dumneavoastră, o înțeleg, dar vorbiți niște prostii și aberații. În legătură cu aceea că noi nu ne-am extins, asta e imposibil. Niciodată nu-ți poți da obiectivul în exploatare, fiind extins pe un hotar care nu îți aparține. Înțelegeți? Nici cu 20 centimetri. Plus la asta, noi avem contract de chirie de la Primărie că terenul Primăriei noi îl folosim timp de un an de zile cu drept de prelungire, se are în vedere pentru șantierul de construcții. Noi avem acolo și mai mult teren pentru care plătim la Primărie. În  perioada construcției îl folosim ca șantier, dar după ce se termină construcția, noi îl restabilim, îl reamenajăm și-i tot. Noi suntem în litigiu cu Primăria referitor la superficie. Judecata o să se expună. Dar în cazul dat, noi avem contract, avem învoire de la Primărie. Avem planul împrejurării construcției. Așa că, acolo, nu avem nicio încălcare”,a motivat Petru Gogu.

Într-un răspuns oficial oferit la solicitarea Cutiei Negre, Primăria a confirmat că i-a dat în arendă provizorie lui Gogu o parte din terenul aflat în litigiu, iar acesta plătește o taxă de 15 bani pentru un metru pătrat pe zi.„O porțiune din terenul situat pe str-la 2 Aerodromului 12 a fost inclusă în planul de organizare a șantierului de construire pentru îngrădire provizorie, pe un termen de 12 luni. La eliberarea autorizației de construire au fost achitate plățile de către beneficiar”, a precizat Direcția Arhitectură, Urbanism  și Relații Funciare a Primăriei. 

Responsabil de șantier au dat bir cu fugiții

Când am fost la fața locului, l-am găsit pe șeful de șantier angajat de Gogu, care monitoriza lucrările, dar acesta a refuzat să ofere informații despre construcție și ne-a vorbit grosolan.

Reporter TV8: -Puteți să vă apopiați două minute?

Muncitor: – Nu avem noi treabă cu datul interviurilor.

Reportr TV8: - Am vrea cu responsabilul de șantier să vorbim.

Muncitor: - Care șantier?

Reporter TV8: – Eu nu știu dacă e unul aici sau mai multe. E un gard comun.

Muncitor:  – Iată aici sunteți la mine. Acolo sunteți la altul. Pe urmă sunteți la altul.

Reporter TV8: - Dvs cine sunteți? Ati zis ne aflăm la șantierul dvs. Haideți să discutăm 5 minute. Oricum o să stăm aici. Să stăm la pândă?

Muncitor: – Cu întrebări să vină organele competente, dar nu voi.

Reporter TV8: – Noi suntem presă care apărăm drepturile cetățenilor și aici este vorba de un teren municipal. Veniți să vorbim 5 minute. De ce nu vreți să veniți?

Muncitor: - Eu nu vreau să discut cu dvs. Nu am ce discuta cu dvs. Nu vă trebuiește să știți cine sunt . Nici eu nu vreau să știu cine sunteți dvs.

Reporter TV8.  – Eu o să mă prezint.

Muncitor:  – Mie nu-mi trebuiește.

Între timp, pe șantier a intrat grăbit un alt bărbat și au închis poarta. Cei doi au discutat o perioadă lungă de timp și văzând că echipa noastră nu cedează, au decis să plece din vizor. Mai târziu unul dintre ei a dat bir cu fugiții, ieșind pe o poartă din celălalt capăt al șantierului.

O firmă cu 3 angajați și venit modest construiește blocul

Beneficiară a viitorului bloc locativ construit de Gogu se declară compania „GMP Imobil”, cu sediul la Căușeni. În vară, pe gardul șantierului era un panou informativ care anunța acest lucru, dar a fost scos între timp. Deși oficial, firma are un alt fondator și administrator, Petru Gogu recunoaște că „GMP Imobil” îi aparține. Compania este veche, dar nu are mare activitate. Potrivit rapoartelor financiare, firma are 3 angajați și în 2023 a activat în pierdere. Iar anul trecut, GMP Imobil a avut un profit de 260 de mii de lei. 

Pe de altă parte, Petru Gogu își laudă afacerea.

Petru Gogu: - Compania GMP Imobil are case construite. Nu știu ce dă acolo Statistica, dar are case construite și date în exploatare. Permanent construiește ceva. Acum suntem cu un rulaj de vreo 3-4 șantiere. Avem angajați, dar  nu toate serviciile și lucrările de construcție le facem noi. Facem licitație preț-calitate și facem contract cu companiile care își prestează serviciile, cineva se ocupă cu betonul, cineva cu ...mai pe scurt.

Reporter TV8: - Ziceți că financiar vă puteți permite prin compania dvs să construiți acest bloc?

Petru Gogu. - Da, desigur! Știți că eu sunt deprins. Nu am 20 de ani să încerc.

Fiind abia la etapa de pregătire a fundamentului blocului, viitoarele apartamente au fost deja înregistrate la Cadastru pe numele lui Marin Gogu. Acesta este stabilit de mai mulți ani la Moscova și tatăl său se ocupă de afacerile din Chișinău.

SINCRON GOGU: 15.34/00:16:18-16.25

Reporer TV8: - Fiul dvs este plecat, dar terenurile și viitoarele apartamente din acest bloc și absolut tot este înregistrat pe numele lui. Nu este pe compania „GMP Mobil”, nu este nici pe dvs. Cum explicați situația asta?

Petru Gogu: - Vă explic foarte clar. Cândva a fost cumpărat terenul de Marin. Acum „GMP Imobil” are societate civilă cu Gogu Marin și gata. S-au repartizat bunurile. Ce i se revine pentru teren lui Gogu Marin și ce revine la „GMP Imobil”.

Reporter TV8: - Deci, prin procură, cineva îl reprezintă în toate tranzacțiile?

Petru Gogu: - Da, eu îl reprezint.

Persoana interpusă la casa lui Andronachi, director la compania care construiește alături

Tot în august 2024, Primăria a emis o autorizație pentru construirea unui bloc cu 15 etaje pe două terenuri vecine cu cele ale lui Gogu. Actele cadastrale pe care le-am consultat arată că cele două loturi au o suprafață totală de 8 ari, sunt private și au fost cumpărate încă în 2012 de Andrei Josan, proprietarul companiilor de construcții Status Invest și Status Leasing.

„Eu cu dl Gogu ne cunoaștem de circa 20 de ani. Compania mea i-a construit careva obiective în Căușeni. Cred că aproximativ 15 ani în urmă am ajuns pe piața unde se vindeau aceste două terenuri (n.r. de pe str-la Aerodromului) și le-am cumpărat ca să ne construim acolo case private. 15 ani, aceste terenuri au stat până am ajuns astăzi să începem să construim complexe multietajate. Compania mea  se ocupă singură, iar dl Gogu se ocupă separat de construcția sa. Din câte știu eu, dl Gogu are un subantreprenor general care îi construiește”, a declarat Andrei Josan.

La intrarea pe șantier  este  afișat un  panou informativ din care aflăm că beneficiara viitorului bloc va fi compania Status Construct. Aceasta a fost fondată anul trecut de Josan și un alt om de afaceri Arcadie Topalo, proprietarul mai multor rețele de magazine de electrocasnice din Chișinău.

Director al companiei „Status Construct” este Edgar Negură,  coproprietarul interpus la casa lui Andronachi despre care v-am vorbit la început. Negură  administrează și alte companii conectate la Arcadie Topalo.

Reporter TV8: - De cât timp dvs activați la dl Topalo?

Edgar Negură: – De la sfârșitul anului 2017.

Reporter TV8: – Deci, până la achiziția de imobile din Parcul Valea Morilor?

Edgar Negură: – Nu, după. Eu absolut nimic nu cunosc despre terenul care-i aparține domnului Gogu.

Reporter TV8: - Atunci vă întreb direct. Dvs aveți vreo legătură cu dl Andronachi și faceți o conexiune a domnului Andronachi cu această construcție? (n.r. de pe str-la Aerodromului).

Edgar Negură: – Absolut deloc!

Drum construit din contul terenului municipal

Spre viitoarele blocuri de locuit de pe stradela Aerodromului a fost construit și un drum nou asfaltat, din contul terenului municipal. Primăria a oferit autorizație pentru drum în august 2023.

„Noi am scris nenumărate cereri și eu și dl Gogu către Primărie, la Direcția Drumuri să ne permită o cale de acces către terenurile noastre. După ce am transmis scrisori de garanție că vom finanța toate lucrările, am obținut un rezultat și am construit acest drum împreună”, a explicat Andrei Josan, directorul companiei „Status Invest”.

Documentația de proiect a fost coordonată și cu Inspectoratul Național de Securitate Publică, în ce privește circulația rutieră în zonă. Potrivit actelor pe care le-am obținut, INSP a primit o cerere pentru avizarea proiectului de construcție a drumului de la Andrei Josan pe 25 aprilie 2023 și în aceeași zi a și oferit avizul pozitiv.

Reporter tv8: -Cât de rapid dvs ați reușit să faceți actele pentru drumul de acces?

Andrei Josan: – Cred că ne ocupăm de vreo 5 ani cu această problemă.

Reporter TV8: -  Avizul INSP a fost eliberat într-o singură zi.

Andrei Josan: - Personal eu, nu am depus niciun act pentru aviz. Poate cineva dintre juriști s-a ocupat. Noi avem multe proiecte. Nu pot să țin minte totul.

Un alt șantier în această zonă de lux, deschis de INAMSTRO  

În vecinătatea celor două blocuri de pe stradela Aerodromului va apărea, cel mai probabil, încă un complex locativ multietajat. În octombrie 2025, compania „Inamstro” a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 15 ari și le-a transformat deja în șantier. Nu am identificat pe site-ul Primăriei niciun act permisiv care să autorizeze lucrări pe aceste loturi.

Deși se făceau lucrări de excavare în ziua în care am filmat în zonă, directorul companiei Inamstro susține că „pe teren se desfășoară exclusiv lucrări de evacuare a pământului depozitat anterior și nu au fost inițiate lucrări de construcție”.