La fiecare ploaie, mică sau mai zdravănă, satele din Republica Moldova se îneacă în noroaie. O realitate pe care mulți o mai percep ca fiind firească, de parcă glodul ar face parte din decorul satului. Și chiar dacă guvernele anterioare au anunțat cu sus și tare că vor asfalta drumurile de sate, din păcate, s-au reparat câteva sute de metri sau până la un kilometru. Adică, pe scurt vorbind, o picătură în mare. În lipsa zăpezii din ultimii ani, drumurile înnămolite din toamnă, devin practicabile abia primăvară, când soarele le usucă, spun oamenii care regretă că infrastructura locală rămâne în coada listei de priorități a guvernanților.
De cum am pășit pe această strada din Ciopleni, Criuleni am început a frământa glodul.
La scurt timp, pe drum am dat zărit o femeie. Cu sapa în mână, încerca zădarnic să faca o scurgere pentru bălțile și noroiul din fața casei.
Se bucură cei la care pe ulița a fost pus pietriș.
Mai norocoși sunt cei care locuiesc lângă drumul central din localitate întrucât, ca în majoritatea satelor este asfaltat.
Oamenii recunosc că sunt disperați și supărați de faptul că promisiunile celor care s-au perindat la guvernare, au rămas ceea ce au fost, doar nişte promisiuni.
Situația nu este mai bună pe multe ulițe din satul vecin, Boșcana. Bunăoară, acest drum e o aglomerație de gropi umplute cu apă.
Am încercat să aflăm câți kilometri de drum s-au reparat în acest an prin satele Moldovei. Serviciul de presă al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ne-a direcționat la Administrația de Stat a Drumurilor. La telefon, angajații din Anticameră ne-au spus să-l sunăm pe directorul adjunct pentru informații, însă nimeni nu ne-a răspuns la telefon.
