01 septembrie 2022, ora 10:48

Biroul Politici de Reintegrare răspunde acuzațiilor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, privind evitarea dialogului direct dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova. Reprezentanții Biroului menționează că acordă tot suportul și expertiza necesară în vederea menținerii unei interacțiuni active și constructive în formatele de dialog existente dintre Chișinău și Tiraspol. 

„În anul curent au avut loc 6 întrevederi de lucru la nivel de reprezentanți politici și 12 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale”, se precizează într-o declarație a Biroului de Reintegrare.

Reprezentanții Biroului mai subliniază că promovează în continuare soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean.

„În partea ce ține de abordarea Chișinăului privind modul de rezolvare a conflictului transnistrean aceasta a rămas neschimbată și vizează promovarea exclusiv pe căi pașnice și politice a conflictului, cu identificarea unei soluții durabile și atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran și teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spațiile unice și completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul țării”, menționează Biroul de Reintegrare.

Biroul de Reintegrare neagă că în Republica Moldova ar fi încălcate drepturile vorbitorilor de rusă. 

„Din câte se cunoaște drepturile și libertățile acestora nu se încalcă în mai multe raioane ale țării, inclusiv în cele de est (în domeniile public, educațional, media ș.a.). Mai mult decât atât, în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol limba de comunicare și de purtare a corespondenței este limba rusă.

În același timp, constatăm o limitare intenționată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română și a cetățenilor Republicii Moldova ce posedă acte de model național, care sunt calificați drept străini și le sunt interzise exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale (libertatea de exprimare, libera circulație, educație în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice și de naționalitate etc.). Din această perspectivă, valorile democratice și egalitatea în drepturi trebuie privită echitabil și bazat pe garanțiile dreptului constituțional și internațional”, mai subliniază Biroul de Reintegrare de la Chișinău. 

Amintim că Serghei Lavrov a declarat într-o intervenție la canalul rusesc RT că Federația Rusă urmărește cu atenție situația din Republica Moldova și va depune toate eforturile pentru ca interesele vorbitorilor de limbă rusă și ale cetățenilor ruși din Transnistria să nu aibă de suferit. Lavrov a amintit și de Găgăuzia, care ar reclama „un statut special”. Ministrul rus de Externe a mai declarat că guvernarea de la Chișinău ar evita un dialog cu Tiraspolul și Rusia. 

25 septembrie 2023, ora 16:28

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au oferit detalii despre dosarul de corupție, în care este vizat și membrul Consiliul Superior al Magistraturii, Iulian Muntean. Informațiile au fost oferite în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.  Potrivit celor două instituții, acest dosar a trecut din 2018 prin mâinile a patru procurori și tot atâția ofițeri de urmărire penală. Acum, cauza este în derulare. 

„Cazul respectiv în care este vizat candidatul a fost pornit pe fapt în anul 2018, respectiv în cadrul urmăririi penale el nu a figurat ca bănuit. Au existat alte persoane care au fost cercetate, iar statutul de învinuit a fost stabilit în termen de 3 luni de zile de la percheziții. În acest caz figurează 74 de învinuiți”, a declarat în cadrul audierilor, directorul CNA, Iulian Rusu. 

Potrivit informațiilor oferite de CNA, din cele 74 de persoane, 3 sunt intermediari de bază și 55 sunt asistenți sau profesori din cadrul Academiei și alte persoane. 

În același context, șefa Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități s-a arătat nemulțumită de modul în care a fost derulată ancheta în acest dosar. 

„După mine faptul că o persoană din 2018 se află într-un caz penal cu statutul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanță și nu se ia nicio măsură cu privire la statutul acestei persoane, mi se pare foarte grav. Eu cred că acesta nu e singurul dosar care stă la murat, cred că mai sunt multe alte dosare care stau la murat”, a accentuat Stamate.

La rândul lui, Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că în 2018, pe acest dosar s-au făcut peste 150 de percheziții, iar de-a lungul timpului pe dosar s-au schimbat 4 procurori și 4 ofițeri urmărire penală.

Amintim că în mai 2018, Centrul Național Anticorupție împreună cu Procuratura Anticorupție anunțat despre percheziții  în birourile și domiciliile mai multor asistenți și profesori ai Academiei de Studii Economice. În cadrul perchezițiilor, au fost depistate liste cu numele unor studenți, sume impunătoare de bani, primite de la aceștia, numele profesorilor care au primit bani pentru organizarea susținerii examenelor, practicii de producție, de licență sau masterat. 

În cadrul anchetei au fost documentați mai mulți membri ai rețelei, au fost prelevate probe audio şi video, în urma cărora s-a reușit acumularea unui amplu material probator care vine să confirme informația preliminară. Pe parcursul documentării, s-a constatat că afacerea de corupție funcționa nestingherit chiar în fața instituției, acolo unde au fost monitorizați cei care formau una dintre principalele verigi a afacerii – mijlocitorii. Aceștia erau responsabili de identificarea unor studenți cu probleme de reușită sau restanțieri, cărora le ofereau ajutor pentru susținerea cu succes a oricărui tip de examen.

Ulterior, contra unor sume de bani, care variau în funcție de complexitatea serviciului, intermediarii mergeau la persoane publice din cadrul ASEM, în principal profesori, și le ofereau o parte din mijloacele financiare primite pentru soluționarea examenelor, o altă parte din bani păstrând-o pentru serviciile de intermediere.

Pe parcursul acțiunilor de anchetă, s-a stabilit că pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cea mai scumpă era aranjarea susținerii tezei de licență sau masteratul – între 400 si 550 de euro. În consecință, studenții erau evaluați de către profesori fictiv, în mare parte fără prezența fizică la examene.