01 septembrie 2022, ora 10:48

Biroul Politici de Reintegrare răspunde acuzațiilor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, privind evitarea dialogului direct dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova. Reprezentanții Biroului menționează că acordă tot suportul și expertiza necesară în vederea menținerii unei interacțiuni active și constructive în formatele de dialog existente dintre Chișinău și Tiraspol. 

„În anul curent au avut loc 6 întrevederi de lucru la nivel de reprezentanți politici și 12 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale”, se precizează într-o declarație a Biroului de Reintegrare.

Reprezentanții Biroului mai subliniază că promovează în continuare soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean.

„În partea ce ține de abordarea Chișinăului privind modul de rezolvare a conflictului transnistrean aceasta a rămas neschimbată și vizează promovarea exclusiv pe căi pașnice și politice a conflictului, cu identificarea unei soluții durabile și atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran și teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spațiile unice și completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul țării”, menționează Biroul de Reintegrare.

Biroul de Reintegrare neagă că în Republica Moldova ar fi încălcate drepturile vorbitorilor de rusă. 

„Din câte se cunoaște drepturile și libertățile acestora nu se încalcă în mai multe raioane ale țării, inclusiv în cele de est (în domeniile public, educațional, media ș.a.). Mai mult decât atât, în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol limba de comunicare și de purtare a corespondenței este limba rusă.

În același timp, constatăm o limitare intenționată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română și a cetățenilor Republicii Moldova ce posedă acte de model național, care sunt calificați drept străini și le sunt interzise exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale (libertatea de exprimare, libera circulație, educație în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice și de naționalitate etc.). Din această perspectivă, valorile democratice și egalitatea în drepturi trebuie privită echitabil și bazat pe garanțiile dreptului constituțional și internațional”, mai subliniază Biroul de Reintegrare de la Chișinău. 

Amintim că Serghei Lavrov a declarat într-o intervenție la canalul rusesc RT că Federația Rusă urmărește cu atenție situația din Republica Moldova și va depune toate eforturile pentru ca interesele vorbitorilor de limbă rusă și ale cetățenilor ruși din Transnistria să nu aibă de suferit. Lavrov a amintit și de Găgăuzia, care ar reclama „un statut special”. Ministrul rus de Externe a mai declarat că guvernarea de la Chișinău ar evita un dialog cu Tiraspolul și Rusia. 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.