Unsprezece persoane, trei în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Potrivit surselor TV8, una dintre ținte era jurnalistul ucrainean, Dmitri Gordon, inclus pe lista „extremiștilor” din Rusia și dat în urmărire.

Noi negocieri de pace au avut loc la Geneva, în această săptămână între delegațiile Rusiei și Ucrainei. Presa internațională comentează impasul în care au ajuns discuțiile și caută explicații, notează RFI. Totodată, Donald Trump a prelungit sancțiunile aplicate împotriva Rusiei, în timp ce bombardiere ale Moscovei au fost interceptate în largul Alaskăi.

UPDATE Unsprezece persoane, trei în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor din Kiev și Odesa, unde au fost ridicate arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte dovezi. Principalul suspect, un bărbat de 30 de ani din Chișinău, a fost anterior condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, transferat în Moldova și grațiat în 2022. Potrivit surselor TV8, una dintre ținte era jurnalistul ucrainean, Dmitri Gordon, inclus pe lista „extremiștilor” din Rusia și dat în urmărire. Printre persoanele vizate se numără și un conducător al unei întreprinderi strategice de stat, precum și militari activi din Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul aceleași structuri.

UPDATE „Pachetul Dmitriev” este cartea pe care o joacă Rusia în acest moment încercând să atragă SUA de partea sa prin promisiuni ale unor contracte economice cu foarte multe zerouri.  Dacă Washingtonul ridică sancțiunile împotriva Rusiei, Statele Unite ar putea avea acces la proiecte comune cu Moscova în valoare de peste 14 trilioane de dolari, a declarat negociatorul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev, pe 18 februarie, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat într-un interviu exclusiv acordat TVP World că este sceptic în privința semnării unui acord de pace în curând de către Rusia, chiar dacă se preconizează continuarea negocierilor mediate de SUA între Kiev și Moscova.

UPDATE Forţele ruseşti au lansat un atac cu rachete asupra unor clădiri rezidențiale din regiunea Harkov, în dimineaţa zilei de vineri, a relatat publicaţia Ukrainska Pravda. Primarul Harkovului, Ihor Terekhov,  a transmis că urmează să se facă bilanţul pagubelor. Momentan, nu se ştie dacă există sau nu victime în urma bombardamentului, scrie Antena3.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a prelungit cu încă un an starea de urgență, prin care s-au impus sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unui document publicat în Registrul Federal al SUA. Această stare de urgență prelungește o serie de sancțiuni impuse prin ordine executive ale președinților SUA în 2014, 2018 și 2022, relatează Interfax. Starea de urgență din Statele Unite, legată de evenimentele din Ucraina, a fost introdusă în 2014. Ordinul executiv 13660 al președintelui Barack Obama, publicat pe 6 martie 2014, prevedea înghețarea proprietăților ‘anumitelor persoane implicate în evenimentele din Ucraina’. Anexarea Crimeei a stat la baza sancțiunilor. Sancțiunile au fost extinse în timpul primei președinții a lui Trump și sub guvernarea președintelui Joe Biden. În februarie 2022, Rusia a lansat o invazie armată asupra Ucrainei, după care regimul de sancțiuni a fost înăsprit semnificativ, scrie Rador.

UPDATE Președinta Maia Sandu a revocat decretul emis în 2022 prin care a fost grațiat cetățeanul moldovean Nicolae Andrei Șepeli, condamnat la închisoare în Rusia și transferat ulterior în Republica Moldova pentru executarea pedepsei. Decizia a fost anunțată de instituția prezidențială după apariția unor informații noi privind presupuse legături ale persoanei grațiate cu o grupare criminală.

UPDATE „Negocierile de pace cu Ucraina s-au întrerupt la Geneva, în timp ce, nemulțumit, Zelenski acuzâ Rusia de tergiversare”, rezumă ziarul canadian The Globe&Mail. 

UPDATE Publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că „pentru Rusia, aceste negocieri nu sunt despre pace, ci despre crearea unei rupturi între Ucraina și SUA. Pentru Ucraina este vital să împiedice Moscova să atingă acest obiectiv. Un armistițiu va fi posibil doar dacă presiunea constantă exacerbează problemele interne din Rusia într-o asemenea măsură încât Vladimir Putin să considere o pauză a luptelor ca fiind avantajoasă din punct de vedere tactic.”

UPDATE Potrivit Kyiv Post, „Putin face presiuni asupra NATO pentru a-și asigura promisiunea că organizația nu se va extinde spre est. Moscova dorește să anuleze decizia de la Summitul de la București din 2008, potrivit căreia Ucraina și Georgia s-ar putea alătura în cele din urmă alianței. Putin a acuzat în repetate rânduri Occidentul că „trădează” Rusia prin încălcarea promisiunilor de a nu extinde NATO spre est. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat anul trecut că Rusia nu poate avea niciun cuvânt de spus în privința aderării Ucrainei la alianță”.

UPDATE Retragerea Poloniei din Convenţia de la Ottawa îi va permite să plaseze mine antipersonal de-a lungul frontierei sale de est în termen de 48 de ore dacă apare o ameninţare, a declarat joi prim-ministrul Donald Tusk, cu o zi înainte ca ieşirea din tratat să intre în vigoare, scrie Digi24.

UPDATE Delegația bielorusă acuză Statele Unite că nu a primit vize pentru a participa la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington, deși susține că a respectat toate procedurile. Potrivit unui comunicat oficial din partea administrației de la Minsk, Maxim Rîjenkov, ministrul bielorus de Externe, urma să reprezinte Belarusul la reuniune, iar autoritățile americane fuseseră informate în prealabil despre componența delegației, scrie Reuters.

UPDATE Comandamentul Apărării Aerospațiale Nord-Americane (NORAD) a anunţat, joi, că a detectat şi urmărit mai multe avioane militare ruseşti care operau în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska (ADIZ), în largul Alaskăi, transmite Reuters. Avioanele militare ruseşti au rămas în spaţiul aerian internaţional şi nu au intrat în spaţiul aerian suveran american sau canadian, a declarat NORAD, adăugând că avioanele au fost escortate până când au părăsit ADIZ din Alaska.

UPDATE Şeful adjunct al Biroului Președintelui de la Kiev, Ihor Jovkva, a declarat că Ucraina primește mult mai mult ajutor militar decât la începutul invaziei, însă principala problemă rămâne întârzierea livrărilor pachetelor de apărare anunțate de parteneri. „Dacă ar fi fost furnizate la timp și în cantitate suficientă, probabil că rachetele balistice (ruseşti, n.r.) nu ar fi lovit obiectivele noastre de infrastructură energetică. Acestea lovesc exact atunci când nu avem suficiente rachete care să le doboare” – a explicat Jovkva. Acesta a subliniat că, în privința ajutorului militar, situația este mult mai bună decât în primele luni și ani ai războiului, scrie Rador.

UPDATE Locotenent-colonelul Konstantin Frolov, zis și „Călăul”, a ajuns o vedetă a propagandei ruse și a primit patru medalii pentru curajul de care ar fi dat dovadă pe câmpul de luptă. Totul era o minciună, însă, întrucât „eroul” armatei ruse pusese la cale o schemă de fraudă prin care cel puțin 30 de soldați și medici din unitatea sa de elită s-au împușcat singuri ca să obțină despăgubiri pentru rănile suferite în război, potrivit Comitetului pentru Investigații, echivalentul rusesc al FBI-ului.

UPDATE Crimeea, teritoriul ucrainean anexat ilegal de Rusia încă din 2014, a fost zguduită de explozii puternice în dimineața zilei de 20 februarie 2026, în urma unui atac masiv cu drone, potrivit informațiilor publicate de presa locală și canale de monitorizare, citate de Focus.ua. A fost o noapte de foc în Crimeea, după un atac masiv cu drone ucrainene. Explozii puternice au fost raportate în zona aerodromurilor militare strategice din Kacia și Belbek, precum și în Sevastopol.

UPDATE Ministrul polonez al Apărării a declarat că nu se teme pentru viitorul NATO, deoarece cu cât Europa investește mai mult în capacitățile sale militare, cu atât SUA o vor respecta mai mult ca partener, relatează TVPWorld.

UPDATE Ucraina ar putea vinde bunuri și servicii militare în valoare de câteva miliarde de dolari în acest an. Autoritățile de la Kiev au aprobat primele licențe de export după o pauză de patru ani. Decizia vine în contextul în care industria locală de apărare a crescut rapid prin producția de drone. Oficialii ucraineni analizează acum introducerea unei taxe speciale pentru aceste vânzări externe. Banii colectați ar urma să finanțeze direct nevoile armatei ucrainene de pe front.

UPDATE Pentagonul a avertizat Uniunea Europeană că va riposta dur dacă Bruxelles-ul va favoriza producătorii europeni de armament și va restricționa accesul companiilor americane pe piața apărării. Administrația Trump a transmis avertismente ferme către Uniunea Europeană, amenințând cu represalii economice și comerciale dacă Bruxelles-ul va adopta politici care favorizează exclusiv producătorii europeni de armament în cadrul eforturilor de reînarmare a bătrânului continent, scrie Politico.eu.

UPDATE Adam Kadîrov, fiul liderului cecen, s-a întors la Groznîi după accidentul grav din ianuarie și a participat la ziua surorii sale, vizibil slăbit și cu fața machiată pentru a-și ascunde cicatricile. Măsurile de securitate fără precedent și tensiunea din familie au alimentat speculațiile despre lupte pentru moștenire.