07 aprilie 2022, ora 11:38

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat platforma de tranzacționare a gazelor naturale operată de SRL „BRM East Energy”, pentru o perioadă de trei ani cu posibilitatea prelungirii termenului.  

Potrivit ANRE, crearea unei platforme de tranzacționare a gazelor naturale urmărește majorarea gradului de lichiditate și transparență a pieței angro de gaze naturale din Republica Moldova, cât și sporirea atractivității acesteia pentru potențiali noi furnizori.

Platforma de tranzacționare reprezintă o platformă electronică pusă la dispoziție și exploatată de un operator, prin intermediul căreia participanții pot plasa și accepta, incluzând dreptul de revizuire și de retragere, oferte pentru achiziționarea sau comercializarea gazelor naturale.

La solicitarea ANRE, SRL „BRM East Energy” a prezentat mai multe acte care să confirme capacitatea de operare a platforme de tranzacționare urmând să utilizeze o platformă IT specializată transmisă de BRM (România) prin contract de licență.

La desfășurarea activității sale, compania va fi obligată să respecte cerințele legale privind activitatea burselor de mărfuri și prevederile actelor normative ale ANRE.

TV8 precizează că, acum o săptămână, Consiliul Concurenței a semnalat îngrijorarea concurențială în privința proiectului hotărârii ANRE privind aprobarea platformei respective.

Potrivit instituției, întreprinderea dată va deține poziție dominantă în acest domeniu.  Respectiv, SRL „BRM East Energy” va avea responsabilitatea specială de a nu admite uzul puterii sale economice în detrimentul clienților săi și, în ultimă instanță, în detrimentul consumatorilor. „În legătură cu aceasta, Consiliul Concurenței manifestă îngrijorarea că, conform proiectului înaintat, termenii și condițiile aplicabile acestei platforme de tranzacționare vor fi prezentate deja după aprobarea platformei de către ANRE”.

Respectiv, Consiliul Concurenței a recomandat aprobarea de către ANRE a platformei de tranzacționare a gazelor naturale concomitent cu termenii și condițiile aplicabile acestei platforme de tranzacționare.

Totodată, expertul economic Veaceslav Ioniță a apreciat decizia ANRE și a menționat că „Moldova a făcut un pas enorm în creșterea securității energetice a țării”.

„Această decizie extrem de importantă vine la pachet cu suportul oferit de Uniunea Europeană pentru Moldova în achiziționarea și stocarea de gaze naturale. Stocarea va putea fi realizată în Romania, care acum tot cu suportul UE ă-și majorează cu 33% sau un miliarde de m3 capacitățile sale de stocare. Aici amintim și de noua lege, care obligă operatorii din Moldova să aibă stocuri de gaze naturale. Toate aceste eforturi vor permite Moldovei să-și crească substanțial securitatea sa energetică”, a comentat expertul Veaceslav Ioniță.

23 ianuarie 2025, ora 21:09

Puterea de la Kremlin nu a luat deocamdată o decizie finală dacă va relua sau nu livrările de gaz către malul stâng al Nistrului. Expertul în energetică Sergiu Tofilat crede că Moscova este în continuare interesată de tranzitul prin Ucraina, fără de care exporturile de gaze rusești s-ar reduce cel puțin în jumătate. Opinia a fost exprimată la „Cutia Neagră” de la TV8.

„Putin înțelege că fără tranzitul prin Ucraina, Gazprom pierde jumătate din export. Pe Putin îl interesează banii, să aibă cu ce finanța agresiunea militară împotriva Ucrainei. Iată scopul lui”, a subliniat Tofilat. 

Expertul în  energetică are și alte argumente care îl fac să creadă că Moscova nu s-a dezis în totalitate de tranzitul prin Ucraina. 

„Dacă Putin s-ar fi dezis total de tranzitul prin Ucraina, am fi observat cum armata rusă bombardează anume infrastructura de gaze. Centralele electrice au fost practic totalmente distruse, dar infrastructura de gaze încă stă. Au fost câteva atacuri dar nesemnificative”, a remarcat Tofilat.

Expertul crede că dacă Rusia ar fi dorit cu adevărat să livreze gaz regiunii transnistrene ar fi găsit soluții și dincolo de posibilitatea tranzitării prin Ucraina.

„Ei pot solicita de la Moldovagaz să modifice contractul și să schimbe punctul de livrare a gazului. Să spună că putem să aducem de pildă până la Isaccea. Așa adresare nu a fost, deci dorință nu este”, a menționat Sergiu Tofilat. 

Pentru a lua o decizie finală cu privire la reluarea livrărilor de gaze, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin ar aștepta să poarte discuții cu proaspătul președinte american, Donald Trump, de la care s-ar aștepta să influențeze într-o anumită măsură Kievul. 

În opinia lui Sergiu Tofilat, atunci când a decis să sisteze livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, Kremlinul a urmărit mai multe scopuri. Unul dintre ele a fost să pună presiune pe Kiev pentru a permite în continuare tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său. 

„Al doilea scop urmărit de Putin este tensionarea situației în Republica Moldova, ca noi să avem facturi mai mari, să fim nemulțumiți și să îi votăm pe cei care o să ne salveze, o să ne dea gaz ieftin, lumină ieftină și așa mai departe. De aceea, da, Kremlinul este interesat să influențeze și rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova”, a explicat Sergiu Tofilat. 

TV8.md amintește că de la 1 ianuarie 2025, regiunea transnistreană, care produce energie electrică și pentru malul drept al Nistrului, nu a mai primit gaz rusesc. Gazprom a sistat livrările, invocând pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv. Restanțele pe care le pretinde Rusia sunt de 709 milioane de dolari, asta în timp ce un audit internațional a constatat că suma pe care o datorăm Gazpromului este de 8,6 milioane de dolari, adică de aproape 80 de ori mai mică. 

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova este pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice. 

Între timp, Centrala de la Cuciurgan a început să producă energie pe bază de cărbune, iar din 10 ianuarie, au loc întreruperi programate de energie electrică cu durata de 5 ore, o dată pe zi.