15 iunie 2022, ora 13:27

Agricultorii din Moldova sunt la mila cerului și riscă să rămână fără roadă. Se întâmplă din cauza că țara noastră se confruntă cu o criză de rachete antigrindină. Potrivit responsabililor, stocurile sunt pe sfârșite, iar livrările au fost oprite din cauza războiului din Ucraina. În prezent, unei stații îi revin doar 19 obuze pentru dispersarea norilor, de peste 3 ori mai puțin decât numărul necesar timp de un sezon. Autoritățile recunosc problema și spun că aceasta va fi, în curând, soluționată.

Stația de lansarea rachetelor antigrindină de la Călărași are 22 de puncte și acoperă o suprafață de 27 de mii de hectare.

Responsabilii susțin că în unele puncte nu mai sunt rachete deloc, iar în altele, stocul este pe sfârșite. Aceștia recunosc că situația este dramatică, iar o eventuală intemperie ar putea distruge zeci de terenuri agricole:

„În prezent, noi lucrăm doar cu acele rachete, care ne-au rămas din sezonul trecut. Anul acesta nu am primit niciun lot. Chiar ieri, am avut o acțiune, în cadrul căreia am lansat 128 de rachete diferite. Avem stații, în care nu sunt rachete deloc. De exemplu, primul și al patrulea punct din raionul Călărași, satele Mereșeni, Petușca.”

Deși se bucură că unele stații centrale antigrindină mai funcționează, iar ei au un loc de muncă, angajații spun că se descurcă foarte greu. Potrivit lor, fără de rachete, activitate, practic nu este. 

„Minimum, noi avem nevoie de 70 de rachete pe sezon, doar la o stație. Dar contează și intensitatea sezonului. - Dar câte sunt acum? - La începutul sezonului am avut câte 19 la fiecare stație, iar acum au rămas și mai puține. Deocamdată, ne descurcăm, cât mai sunt rachete lucrăm până la ultimul. Ieri, de exemplu, s-au lansat și ar mai fi fost nevoie, însă rachetele s-au terminat.”

Potrivit responsabililor de la Serviciului Antigrindină, lansările de rachete sunt în descreștere, față de anii precedenți. 

„La situația de zi a împlinit 9 zile cu lansări, cu prelucrări a obiectelor cu pericole de grindină. Au fost prelucrate 164 de obiecte cu lansări care constituie 1226 de bucăți de rachete.1226 s-au lansat. 

- Mai puține sau mai multe decât în anii precedenți? 

- Cu mult mai puține decât anul trecut.”

Și dacă la unele stații centrale încă mai sunt rachete, în raionul Edineț, stocul este aproape gol. Responsabilii spun că mai pot interveni doar în cazul unei ploi cu grindină.  

„Până acum am rezistat pentru că am avut rachete puține, dar înainte nu știu ce o să fie. Până acum au fost rachete. De rachete mai avem nevoie, măcar de 500. Unitatea noastră este mare, avem 23 de puncte de lansare. Mai rezistăm o dată, mai apoi nu știm”, ne-a declarat Ivan Oboroc, responsabilul stației de rachete antigrindină, din Edineț.  

În prezent, Republica Moldova mai dispune de 1300 de rachete antigrindină, de peste 3 ori mai puțin decât numărul necesar de obuze

„La situația de zi, serviciul mai dispune de peste 1300 de rachete. Ne dorim o cantitate mai mare, se lucrează în direcția asta. Tot ce intră în competența serviciului, sperăm să suplinim numărul de rachete necesare. ”

Ministrul Agriculturii recunoaște problema și spune că această criză a apărut din cauza cu nu au fost prevăzuți bani în buget pentru achiziționarea dispozitivelor. Viorel Gherciu susține că, în prezent, autoritățile încearcă să găsească soluții și urmează să suplinească stocul. De la începutul acestui sezon au fost înregistrate 3 situații excepționale cu grindină mare, în urma cărora au avut de suferit culturile agricole, iar suma prejudiciului a atins 35 de mii de lei. În Republica Moldova sunt 12 stații centrale antigrindină, dintre care, doar 8 sunt funcționale. În total, acestea au 132 de puncte de lansare a rachetelor.

22 noiembrie 2024, ora 13:37

Legea specială pentru fermieri, care a stârnit nemulțumire în rândul acestora va fi ajustată, așa încât mai mulți agricultori să fie eligibili pentru a beneficia de ea. Pe lângă asta, urmează să fie modificată și perioada de înghețare a datoriilor de la șase luni la un an. Detaliile au fost oferite de Alexandr Trubca, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, invitat aseară la emisiunea „Новая неделя” de la TV8:

„Legea va fi schimbată radical. În primul rând, termenul va fi prelungit nu pe șase luni, dar până la finele lui octombrie 2025. Va fi schimbată și lista condițiilor pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a fi sub incidența legii. Se extinde cercul de persoane. Totodată, vom introduce posibilitatea ca fermierii să se poată proteja de creditori”.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură spune că modificările vor fi înregistrate la Parlament săptămâna viitoare și că noua lege vine să umple și alte lacune admise anterior:

„Interzicem transmiterea datoriilor persoanelor terțe fără permisiunea debitorului, deoarece foarte des se întâmpla ca debitorul informa creditorul că iată este sub incidența legii, dar el vindea datoria cu o dată retroactivă. Astfel că cele 30 de zile scrise în lege expirau. Apoi alți creditori veneau și spuneau, iată eu ți-am cumpărat datoria, hai întoarce banii sau dă-mi tehnica agricolă sau măcar ceva”.

Prezent în același studiou, Alexandr Slusari, președintele Asociației „Forța Fermierilor” a spus că aceasta e schimbarea pe care o așteptau de la noul ministru al Agriculturii. Slusari a prezentat și cifra datoriilor acumulate de fermieri:

„400 de milioane sunt pentru 2023. Eu cred că anul acesta va fi circa un miliard 200 de mii. Chiar dacă a fost votată o lege pentru înghețarea datoriilor fermierilor, creditorii au scuipat pe ea. Ei știu că nimeni nu mai are timp de asta acum, ministrul a plecat în demisie. Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi, pentru că fermierilor deja li se iau utilajele, li se ia totul. Ei chiar speră că autoritățile vor schimba această lege”.

În luna septembrie, Parlamentul a votat legea care prevede înghețarea datoriilor pentru jumătate de an, în pofida criticilor și protestelor agricultorilor. Nemulțumirile fermierilor erau generate de faptul că de aceste facilități puteau beneficia doar agricultorii cărora le-au fost afectate 50 la sută din terenuri, iar intemperia le-a compromis cel puțin 60 la sută din recoltă. Tot în septembrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei anunțate anterior pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor afectați de secetă.