30 iunie 2022, ora 20:29

Compania moldovenească, ce se angajase anterior să repare un bloc de la Termoelectrica, a câștigat repetat licitația. Prima dată, rezultatul a fost anulat după ce, în spațiul public, s-a aflat că va lucra în comun cu o firmă din Rusia, aflată pe lista de sancțiuni impuse pe fundalul războiului. De această dată, agentul economic a declarat că va efectua lucrările de unul singur. Selectarea acesteia este criticată de reprezentanții consorțiului româno-american, care spun că vor ataca decizia în judecată, pentru că au propus cel mai mic preț. Au rămas dezamăgiți și de modul în care au fost organizate negocierile, în condițiile în care licitația a fost anulată.

Licitația, prin care urma să fie aleasă firma care să repare blocul energetic de la Termoelectrica, a fost anulată. Într-un comunicat de presă, Termoelectrica a declarat că ofertele depuse de participanții la concurs au fost neconforme, fără să explice ce mai exact nu a fost bine. Respectiv, organizatorii licitației au trecut la etapa negocierilor, pentru a identifica firma câștigătoare. Conform reprezentanților consorțiului româno-american, negocierile au avut loc doar în format electronic, fără discuții fizice.

„Negocierile au avut loc prin transmiterea ofertelor pe adresa electronică. Au transmis doi operatori economici, care au participat și la prima licitație. Deși în invitație scria că vor fi invitați șase participanți”, a declarat reprezentantul consorțiului româno-american, Daniel Leontii.

În cele din urmă, câștigătoare a fost selectată compania, cu care anterior a fost reziliat contractul, după ce s-a aflat că va lucra împreună cu firma din Rusia, „Silovîe Mașinî”, aflată sub sancțiuni internaționale.

Pentru TV8, purtătoarea de cuvânt de la Termoelectrica a precizat că firma moldovenească nu va colabora, de această dată, cu agentul economic din Rusia. Dincolo de acest aspect, reprezentanții consorțiului acuză organizatorii licitației că au încălcat procedurile de selectare și au favorizat agentul economic, desemnat câștigător.

„În cadrul procedurii transparente, oferta noastră este în valoare de 5,9 milioane. Iar operatorul economic, care ulterior a fost desemnat câștigător, a propus 6,8 milioane lei. În cadrul, așa-zisei proceduri de negocieri, oferta noastră a fost de 5,6 milioane lei, iar a celuilalt operator de 5,3 milioane de lei. Adică, ea s-a diminuat cu mai mult de 1,5 milioane lei”, a mai vorbit reprezentantul consorțiului româno-american.

La aceste acuzații, Termoelectrica se apără și susține că totul a decurs în conformitate cu legislația. Contractul a fost deja semnat. Solicitat de TV8, directorul responsabil de dezvoltare la compania câștigătoare a declarat că va renova blocul, fără să apeleze la susținerea altei companii. Lucrările vor începe în curând și că vor dura până cel mult în luna octombrie, în preajma sezonului de încălzire. Reprezentanții consorțiului româno-american spun că nu sunt de acord cu această decizie și că vor sesiza organele competente.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?