07 septembrie 2022, ora 10:20

Veste bună pentru agricultorii din Republica Moldova! Merele moldovenești vor ajunge pe mesele indienilor și egiptenilor, două piețe noi pentru țara noastră. Dacă până acum, 95% din exportul de mere era efectuat în Federația Rusă, în premieră, un fermier din Ialoveni a obținut dreptul la negocieri durabile cu marii parteneri din Europa și Orientul Mijlociu, grație unui sprijin oferit de proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova. 

Dacă mulți dintre agricultori se roagă de ploaie, ca să le aducă roadă, în această livadă din raionul Ialoveni, plouă practic în fiecare zi. Sistemul de irigare bine pus la punct, îi oferă și o producție pe măsură, iar plasa întinsă peste copaci, îi protejează de grindină și soare puternic. Dacă e să vorbim cât cântărește un măr, atunci, acesta poate ajunge chiar și la 500 de grame.

Livada de meri și cireși a familiei Dosca se întinde pe aproximativ 11 ha de pământ, în satul Malcoci din raionul Ialoveni. În această toamnă, soții Carolina și Gheorghe, care au întemeiat această afacere de familie, acum doi ani, se vor bucura și de prima roadă de măr. Foarte emoționați, cei doi soți ne-au spus acesta era un vis din copilărie, care acum, peste ani buni, după multă muncă și efort, a devenit realitate: 

„Soțul avea idee de a face o livadă și tot mă întreba: ce ar fi dacă noi, uite, am face o livadă? Surprinzător, ceva modernă? Am avut niște vizite în Italia, am fost în Italia, am văzut livezile de acolo, și mă întreabă: îți place? Zic, îmi place. Da e posibil la noi de făcut, pentru că noi o să facem lucrul ăsta? Am avut toată încrederea că o să fie chiar mai bine decât în Italia.”

Fiind economiști de profesie, soții Dosca spun că cel mai mare obstacol pe care l-au întâlnit, în timp ce își construiau afacerea, a fost lipsa specialiștilor în domeniu. A fost foarte greu, spun ei, privind în urmă, dar acum, efortul lor va fi remunerat pe deplin. După ce producția lor a obținut certificare europeană, ei o pot vinde oriunde în lume:

„Lucrul aici în teren, nemijlocit, doi ani, zi de zi. De e frig, de plouă, de bate vântul... Plus pentru pregătire, ne-a luat încă vreo doi ani, ca să facem analiza, să identificăm terenurile, analiza solului, proiectare, deplasări prin alte livezi, prin Europa...”

Soților Dosca spun că nu le este frică de obstacole și sunt siguri că vor găsi piață bună pentru merele lor. Acum, cu suportului oferit de proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, merele acestora vor putea fi exportate în India și Egipt: 

„Pe lângă suport financiar oferim și tehnic. Ce include asta: este vorba de identificarea potențialilor cumpărători, însoțirea exportului la destinație, ca să nu apară probleme ce țin de calitatea mărfii, ca totul să treacă bine. Exportatorii, fermierii care sunt interesați de această oportunitate ne pot expedia un mesaj că doresc să beneficieze de acest suport”.

Iar după ce au aflat gustul succesului, soții Dosca vor să persevereze. În următorii ani, planifică extinderea livezii cu alte câteva zeci de hectare, unde vor fi plantați pomi de măr, caise și cireșe. 

Totodată, preconizează să combine agricultura performantă cu turismul local: „Avem niște idei, ceva diferit de ce avem noi, unde o să fie întrunit și un mini zoo, animale domestice și păsări domestice, dar de o altă calitate, de o altă anvergură”.

În ultimii ani, geografia exporturilor de mere din Moldova s-a extins semnificativ. Astfel, merele din recolta anului 2021 au fost exportate în 29 de țări din Europa, Asia și Africa.

23 decembrie 2024, ora 20:39

Scad investițiile în Republica Moldova. Anul trecut acestea au fost cu aproape 40 la sută mai mici decât în 2022. Autoritățile susțin că investitorii nu se grăbesc să aducă bani în Moldova din cauza riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Astfel, pentru a atrage afaceri străine, Guvernul vrea să elaboreze un fond de garantare a investițiilor. Subiectul a fost discutat și la Clubul Presei Economice.

În 2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe în valoare de aproximativ 357 de milioane de dolari. Spre comparație, în 2022 acestea s au ridicat la o cifră record de peste 586 de milioane de dolari, cu 230 milioane de dolari mai mai mult. Scăderea este condiționată de mai mulți factori. Autoritățile susțin că principala cauză a fost frica de o problemă de securitate legată de războiul din Ucraina, dar și crizele energetice frecvente. 

„ Țara care în regiune a scăzut mai tare investițiile decât la noi, este Ucraina și aici este evident o legătură absolut directă. Foarte mulți investitori, chiar sunt sinceră la capitolul ăsta care stau pe stand by, pe pauză. Ei discută cu noi, așteptau să vadă inițial rezultatele alegerilor, rezultatele referendumului. Acum, de exemplu, unii dintre ei așteaptă să vadă ce va face Trump în momentul care intră în oficiu, sunt foarte multe chestii pe care un investitor le așteaptă pentru a lua următoarea decizie”, a menționat directoare Agenția de Investiții, Natalia Bejan.

Chiar dacă în acest an s-a reușit aducerea în țară a 13 proiecte investiționale noi, alți investitori au ales să plece.

„ Sigur că sunt benefice aceste facilități fiscale, dar asta nu este factorul esențial, acesta ar fi factorul cinci, șase în conlucrarea cu investitorii străini. Ei în primul rând caută forță de muncă calificată și dacă nu există forță de muncă calificată poți să dai și eu vă zic că noi avem țări gen Serbia, Macedonia de Nord care alocă direct pentru loc de muncă creat patru, cinci până la zece mii de euro, evident noi nu cred că în următorii zece ani ajungem la așa nivel ca să putem da așa subvenții”, a punctat administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu.

Șefa statului, Maia Sandu recunoaște că ne confruntăm cu această problemă.

„ În toate vizitele mele externe sau aproape în toate vizitele mă văd și cu potențiali investitori dintr-o țară sau alta și ceea ce îmi spun ei este: Ne sunteți foarte simpatici, dar este o mare incertitudine ceea ce se întâmplă în Ucraina și îmi spun iată când o să deveniți stat membru al UE, atunci noi o să venim neapărat”, a declarat șefa statului, Maia Sandu.

Maia Sandu susține că Guvernul lucrează în prezent la un proiect care va permite ca investițiile străine făcute în țara noastră să fie protejate sută la sută de un fond de garantare. 

„Ce face acum Guvernul, o metodă prin care încearcă să atragă investitorii în pofida acestei situații de incertitudine creată de război este să creeze un fond de garanție care să securizeze aceste investiții pentru situația deteriorării securității”, a punctat șefa statului, Maia Sandu.

Experții economici salută inițiativa, însă cred că statul nu va avea capacitatea să garanteze investiții mari.

„NATO plus UE a asigurat România să fie prima în Europa și a patra în lume după investițiile noi atrase în perioada de pre-aderare. Deci poți să spui cum vrei, dacă nu ai garantată securitatea și nu ai rezolvată problema ta, în cazul dat blocul comunitar, nu te ajută. Noi nu putem să avem resurse multe, deci trebuie să cerem suportul altor țări ca ei să garanteze pentru firmele care vin la noi în Republica Moldova”, a menționat expert economic, Veaceslav Ioniță.

Principalele ramuri ale economiei care au beneficiat de investiții străine în 2023 sunt activitățile financiare și de asigurări, peste 35 de procente. Peste 25 la sută din banii străini au mers spre comerțul cu ridicata, cu amănuntul și reparația autovehiculelor, iar peste 18 procente în industria prelucrătoare. 

Stocul total de investiții directe în țara noastră a fost evaluat la sfârșitul anului trecut la 5,4 miliarde de dolari. 84 la sută din acestea sunt deținute de investitorii europeni. În topul cinci al țărilor care dețin cele mai multe acțiuni în afacerile din Moldova se regăsesc: Cipru, Olanda, România, Marea Britanie și Bulgaria.