12 octombrie 2022, ora 22:20

Ședințele operative ale Primăriei, organizate online în fiecare zi de luni, nu vor reveni în curând la formatul de până la pandemie. Cel puțin, asta a dat de înțeles primarul general, Ion Ceban. Solicitat de TV8, el a spus că nu vede nevoia revenirii la ședințele cu prezență fizică, mai ales că asta ar însemna și aproximativ 70 de mașini ale funcționarilor publici în trafic. Iar șefii de Direcții și pretorii, cu care am reușit să vorbim, spun că le e indiferent în ce formă au loc ședințele, mai ales că fiecare are avantaje, dar și dezavantaje.

De doi ani și jumătate, de când a început pandemia, ședințele operative ale Primăriei Chișinău au loc în format online. Până atunci, în fiecare zi de luni, șefii de Direcții, adjuncții, pretorii și alți responsabili se adunau în sala de ședințe a instituției, iar la final jurnaliștii le puteau adresa întrebări. Deși perioada dificilă a trecut, Ion Ceban spune că nu vede motive să se revină la ședințele clasice. Un prim argument al lui este că mașinile funcționarilor primăriei ar supraaglomera și mai mult traficul din centru. 

„Noi avem peste 70 de persoane care sunt implicate în ședința operativă. Asta sunt șefii de direcții, șefii de subdiviziuni, adjuncții, pretorii sau preturile. Asta ar însemna că va trebui să îi aduc încoace dimineață, luni peste 70 de mașini. Ora în trafic, ora după trafic. Ora înainte de ședință, ora după ședință. Plus staționarea”, a declarat primarul capitalei, Ion Ceban.

Ceban mai spune că prin ședințele online se reușește optimizarea resurselor și a timpului în subdiviziunile primăriei. Am contactat și câțiva funcționari angajați ai primăriei să le aflăm poziția. Dintre cei care ne-au răspuns la apeluri, majoritatea ne-au spus că le convin ambele opțiuni.

„Eu nu am avut niciodată nicio problemă pentru ședințele fizice și nu am vreo problemă cu cele online. Eu văd la ambele și plusuri și minusuri. Bine, eu sunt lângă Primărie și pot să vin fuga dimineață să fiu la ședință fizic. Dar Exdrupo de pe strada Industrială sau Edilitate de la Vatra, ei trebuie să lepede lucrul și să vină fuguța la Primărie și apoi o oră să meargă înapoi în loc să lucreze ora ceea”, a menționat șeful Direcției Locativ-Comunală, Ion Burdiumov.

„Pe mine mă aranjează și online și fizic. Noi avem ședințe și fizice și online. Pe mine nu mă stresează ședințele în zonă”, a vorbit pretorul sectorului Rîșcani, Vlad Menlnic.

„Noi ca și Direcție suntem localizați în apropierea Primăriei. Nu văd o problemă pentru mine să merg și să fac raportarea cu prezență fizică ori online”, a menționat șef adjunct, Direcția Educație, Tineret și Sport, Andrei Păvăloi.

Și pentru că la ședințele operative ale serviciilor primăriei, se întâmplă ca primarul să abordeze îndelung subiecte politice, care nu au nicio tangență cu problemele din oraș, l-am întrebat de ce face asta.

„- Lumea trebuie să cunoască adevărul, care e problema. Este sunt conectate.
 - Sunteți la ședința Primăriei. Aveți în față șefii de Direcții și pretorii, de ce trebuie să le povestiți despre asta?
 - Păi, dvs. trebuie să d-ați interpretările respective. Dumneavoastră le scoateți uneori de context și le plasați așa cum vă este comod”, a declarat primarul capitalei, Ion Ceban.

Inițial, ședințele publice ale serviciilor Primăriei municipiului Chișinău aveau loc în fiecare zi de luni, de la ora 08:30 dimineața. Ulterior, în vara lui 2019, când la conducerea capitalei s-au perindat mai mulți primari interimari, ședințele au fost suspendate pentru aproximativ o lună. Atunci fotoliul de edil de Chișinău era ocupat de actualul secretat al CMC, Adrian Talmaci, care promitea că raportările publice vor fi reluate. Dar s-a întâmplat doar după ce mai mulți jurnaliști și activiști civici au protestat la sediul Primăriei, cerând reluarea
ședințelor.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.