Situație fără precedent în sistemul judecătoresc din R. Moldova. 39 de magistrați din instanțele de fond cărora le-au expirat primii 5 ani de mandat așteaptă să fie reconfirmați în funcție pentru a-și putea continua munca. Între timp, mii de dosare au fost puse pe pauză, în detrimentul cetățenilor care așteaptă să li se facă dreptate, iar alte câteva mii au fost redistribuite altor judecători, care nu mai fac față volumului de lucru. Pe de altă parte, statul a cheltuit cel puțin 8 milioane de lei pentru plata salariilor magistraților suspendați care, deși continuă să vină la muncă, nu au voie să judece. La jumătate de an distanță de la formarea acestui colaps în justiție, Președinția anunță că Maia Sandu a semnat un decret pentru a-i reconfirma în funcții pe 14 judecători din lista primită în aprilie de la Consiliul Siperior al Magistraturii.
Până anul trecut, proaspeții judecători admiși în sistem erau numiți inițial pentru un mandat de 5 ani. Iar ulterior, urmare a unei evaluări, CSM decidea dacă aceștia pot rămâne în sistem până la vârsta de pensionare, sau nu sunt demni de această funcție. Mulți ani la rând, termenul inițial de cinci ani a fost dur criticat de experți. Într-un sfârșit, în toamna anului trecut, prevederea a fost exclusă din Constituție, iar noile reguli au intrat în vigoare la 1 aprilie 2022. La acea dată, existau deja 40 de judecători ale căror mandate de cinci ani erau deja expirate și nu mai puteau beneficia de amendamentul care s-a făcut la Constituție. Urmau să treacă procedura veche, să fie verificați de Colegiul de evaluare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar apoi înaintați președintelui pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
De aici a pornit întreaga epopee. Colegiul de evaluare nu era funcțional de mai bine de un an, iar noi membri în Colegiu nu puteau fi aleși din cauza pandemiei de Covid, care făcuse imposibilă organizarea Adunării Generale a Judecătorilor. Pentru a evita un blocaj, s-a modificat din nou legea. Consiliul Superior al Magistraturii a primit dreptul să trimită direct la Președinție propunerile cu privire la numirea judecătorilor până la plafon, fără ca aceștia să treacă evaluarea extraordinară.
Peste o lună de la votul deputaților, în aprilie curent, CSM-ul a trimis la Președinție o listă cu 40 de judecători pentru a fi numiți în funcții până la atingerea plafonului de vârstă. Dar procesul s-a blocat din nou. La jumătate de an distanță, președinta Maia Sandu nu a emis niciun decret de numire în funcție a vreunui judecător din cei 40 propuși de CSM, motivând că durează procesul de verificare a integrității magistraților. (n.r. Valentin Lastavețchi, unul dintre judecătorii din listă, a decedat pe 27 mai 2022).
13 magistrați, respinși de președinte
Pe 30 mai curent, Maia Sandu a trimis o notă CSM-ului prin care anunța că a respins 13 candidați care ar avea probleme de integritate. Decizia a fost luată după analiza informațiilor acumulate de Președinție de la diverse instituții. În cazul unor judecători, Maia Sandu a argumentat că ar avea averi nejustificate. Unii au emis hotărâri dubioase, iar alții au fost vizați în dosare penale. Motivele exacte pe fiecare judecător în parte nu au fost anunțate public.
Anterior, fiind invitată la „Cutia Neagră”, șefa statului a deschis un pic parantezele, dar a evitat să dea nume.
MAIA SANDU, președinte R. Moldova: „În raport cu unii judecători care sunt în lista celor care au fost întorși la CSM, eu cred că ei nu merită să fie judecători. De exemplu, în raport cu anumite decizii pe care le-au luat. În raport cu alți oameni, eu am semne de întrebare pe faptul că veniturile raportate de ei și cheltuielile raportate de ei sunt destul de diferite. Atunci când apare o diferență de 5 milioane de lei între veniturile oficial raportate și cheltuielile oficial raportate, atunci e firesc ca eu să ofer posibilitatea CSM-ului să examineze acest caz. Nu există un mecanism în lege care să-mi permită să cer explicații direct de la candidați. Eu am primit informații de la CNA, de la FISC, de la ANI, am colectat toată această informație, am pus-o cap la cap și am văzut aceste diferențe, inclusiv în raport cu unii oameni care sunt apreciați de societatea civilă. Haideți să fim corecți și obiectivi. Dacă ne interesează integritatea judecătorilor, trebuie să ne intereseze indiferent care este opinia societății civile și dacă cheltuielile sunt mai mari cu 5 milioane de lei decât veniturile oficial declarate, atunci eu vreau să știu dacă există o justificare legală pentru această diferență”.
În lista celor 13 judecători respinși de președinte sunt mai multe nume cunoscute opiniei publice. De exemplu: Rodica Berdilo, magistrata care a invalidat alegerile din 2018 pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase; Victoria Hadârcă cercetată anterior pentru acte de corupție, împreună cu alte 4 magistrate, în dosarul numit generic „mită pentru judecători”; Olga Ionașcu, suspendată anterior din funcție de către CSM pentru comiterea unor abateri judiciare; dar și câțiva judecători cu o imagine bună în societate, cum ar fi Victoria Sănduța, cunoscută pentru criticile aduse în ultimii ani sistemului judecătoresc și CSM-ului.
După refuzul primit de la Președinție, toți 13 candidați au depus cereri la CSM pentru a fi înaintaţi repetat pentru funcțiile de judecător. Argumentele invocate de Maia Sandu urmează a fi analizate de Inspecția Judiciară, dar solicitanţii vor trebui din nou să aştepte. Actualul CSM nu este în drept să decidă asupra promovării sau demiterii judecătorilor. Abia noua componență a CSM-ului, aleasă după finalizarea procesului de pre-vetting, va putea lua astfel de decizii, potrivit unei hotărâri a Curții Constituționale.
Judecătorii nu au văzut probele în baza cărora s-a constatat lipsa lor de integritate
Între timp, Inspecția Judiciară a CSM analizează informațiile primite de la Președinție în cazul celor 13 judecători respinși. Una dintre aceștia, magistrata Silvia Slobodzean, de la Judecătoria Strășeni, ne-a confirmat că a prezentat explicații la inspectori, dar până astăzi nu știe concret pe ce s-a bazat decizia Maiei Sandu, deoarece Președinția nu i-a prezentat la cerere mai multe informații.
SILVIA SLOBODZEAN, magistrată Judecătoria Strășeni: „Eu răspuns de la Președinție referitor la probele care au stat la baza răspunsului respectiv nu le-am primit nici până în prezent. La inspecția Judiciară am depus explicații . Am prezentat toate materialele ce țin de motivele invocate în răspuns, de bunurile acumulate. Dacă corespund bunurile acumulate cu veniturile pe care le-am avut pe parcursul vieții, pentru că acolo sunt vizate toate bunurile mele, indiferent de perioada și de funcția pe care am deținut-o la perioada în care eu am achiziționat bunurile respective. Și nu doar eu, dar cu soțul împreună, fiindcă acolo sunt bunuri dobândite și până la căsătorie. Și alt aspect a fost emiterea unor decizii, dacă să fiu mai concretă eu pot să spun exact cum a sunat sintagma respectivă „contrar principiilor independenței și imparțialității a adoptat hotărâri dubioase, ceea ce creează suspiciuni de părtinire și executare a unor ordine din zona politicului, care implicit au dus la favorizarea unor actori politici”. Eu nu știu despre ce decizii este vorba, fiindcă eu nu am văzut probele care au stat la bază, nicio trimitere la niciun dosar, la niciun partid, dacă e vorba că am favorizat actori politici. Eu nu știu ce a stat la baza argumentului respectiv”.
Magistrata se află în prezent în litigiu cu Președinția, care a refuzat să-i prezinte probele acumulate de la instituțiile de stat care au determinat-o pe Maia Sandu să nu-i reconfirme mandatul de judecător.
SILVIA SLOBODZEAN: „Eu am contestat cu cerere prealabilă la Președinție. Am primit răspuns că a fost emis actul administrativ, iar dosarul administrativ se află acum la Consiliul Superior al Magistraturii. Respectiv, am contestat, atât răspunsul, cât și refuzul de numire, la Judecătoria Chișinău, cu sediul Râșcani, fiindcă acolo se examinează Contenciosul administrativ”.
Mii de dosare stau pe pauză
La mai bine de 4 luni distanță de la anunțul Președinției privind respingerea celor 13 magistrați din lista propusă de CSM, ceilalți 26 de judecători mai stau în așteptare. Incertitudinea îi macină, iar cetățenii le cer insistent să-și facă munca. De exemplu, la Maria Frunză, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, stau pe pauză 300 de dosare. Multe dintre ele au fost blocate la etapa de pronunțare a sentințelor.
MARIA FRUNZE, magistrată Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „Înainte de 17 martie, Comisia pentru situații excepționale a adoptat o dispoziție prin care s-au suspendat procesele judiciare astfel încât judecătorilor care le-au expirat împuternicirile la 17 martie, pe parcursul a 3 săptămâni, s-au aflat în imposibilitate, spre exemplu, de a pronunța hotărâri pe unele cauze pe care se aflau la faza de finisare. Astfel, aceste cauze la moment au fost redistribuite celorlalți colegi, chiar dacă se aflau spre exemplu la faza de pronunțare. Iar acum, colegii judecători, în virtutea principiului nemijlocirii, urmează să pornească examinarea cauzelor de la început. La moment, suntem într-o incertitudine totală. Nu cunoaștem când se va expune președintele R. Moldova asupra numirii judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă. Doresc să menționez că zilnic primim zeci de apeluri telefonice de la justițiabili care ne întreabă când le vor fi examinate cauzele civile aflate în procedura judecătoriei și noi suntem în imposibilitatea de a le oferi o informație concretă pentru că nici noi nu cunoaștem. Noi suntem 6 colegi judecători în privința cărora nu există o soluție și noi în total avem în procedură aproape 2000 de dosare. Eu la moment am în procedură 300 de dosare civile și penale. Asupra cererilor de redistribuire, din 17 martie până în prezent a fost dispusă redistribuirea doar în două cauze. Restul toate cererile de accelerare au fost respinse”.
În prezent, această judecătoare este în „dublă așteptare” și la Președinție și la Comisia de pre-vetting, fiind candidată la funcția de membru al CSM.
MARIA FRUNZE: „Vineri, 7 octombrie, am ajuns la etapa de audieri publice în cadrul comisiei de pre-vetting în care comisia nu a avut careva întrebări suplimentare față de declarațiile mele de avere sau față de integritatea mea. Desigur că este o dublă așteptare atât hotărârea comisiei de pre-vetting, cât și soluția președintelui și desigur că din punct de vedere moral, psihologic este dificil chiar și pentru un judecător, care ne-am obișnuit, suntem formați ca și caracter în timp. În cadrul procedurii de pre-vetting sunt reglementate anumite garanții. Comisia adresează niște întrebări, îți oferă șansa să răspunzi la aceste întrebări. Totodată, în cadrul audierilor publice, conform legii, ai dreptul să fii asistat de către un avocat. Deci sunt anumite garanții, ceea ce din experiența celor 13 colegi judecători care au fost respinși, cumva nu a fost respectat la Președinție”.
În toată această perioadă, doar o parte mică din dosarele aflate în gestiunea celor 39 de judecători rămași fără împuterniciri au fost continuate. Doar în cazurile în care participanții la procese au scris cereri de urgentare a procedurilor sau redistribuire aleatorie a cauzelor către alți judecători. În rest, mii de dosare, mai ales la Judecătoriile din Chișinău sunt blocate.
La sfârșitul lunii septembrie, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău a emis o solicitare, către toate instanțele din capitală, prin care a cerut să fie redistribuite dosarele aflate în gestiunea a 11 judecători dintre cei respinși de Maia Sandu. În aceeași zi, pe 20 septembrie, sediul Centru al Judecătoriei Chișinău a anunțat că în cadrul instanței vor fi redistribuite dosarele a 6 judecători. În total, 2057 de cauze civile vor fi împărțite la 41 de magistrați aflați în funcții. Asta însemna câte 50 de dosare pentru fiecare.
Judecătorii aflați în funcții nu mai fac față volumului de lucru
În realitate, situația este și mai gravă. Judecătorii recunosc că sarcina care li se pune pe umeri este enorm de mare și nu mai fac față volumului de lucru, primind într-o singură lună chiar și 100 de dosare.
LIVIA MITROFAN, magistrată Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „Sarcina enormă de lucru influențează în primul rând nu judecătorii, dar calitatea actului justiției și influențează justițiabilii, pentru că, cu cât mai multe dosare avem în procedură, cu atât mai mult se întinde examinarea cauzelor. Judecătorii devin mai încărcați și la un moment dat pur și simplu nu fac față. Noi am ajuns la etapa, vorbesc de sediul nostru Centru, în care cred eu că pur și simplu nu facem față. La moment, din 66 de judecători, sunt 4 locuri vacante. Doi judecători au fost promovați la Curtea de Apel, dosarele lor au fost redistribuite. Un judecător și-a depus demisia, dosarele au fost redistribuite. Dl Lastavețchi a decedat, dosarele lui au fost redistribuite. Avem 4 judecători suspendați din funcții în legătură cu concediul de îngrijire a copilului și avem 16 judecători mandatele cărora au expirat. Respectiv, din 67 de judecători care trebuie să activeze în regim normal pentru volumul de muncă, la moment eligibili sunt 31. Adică 42 sunt în funcții, dar eligibili 31. Care este în concediu, în concediu de boală, etc. MUSCA După repartizare, s-au preluat în mediu câte 60 de dosare de fiecare judecător, dar nu e vorba doar de dosarele care au fost preluate, dar și dosarele noi care vin, în mediu câte 300 de cereri pe zi. Se repartizează tot la acești 31 de judecători. Respectiv, crește volumul la momentul repartizării inițiale a dosarelor, pentru că suntem mai puțini judecători eligibili și reieșind din faptul că aceste dosare se redistribuie. Eu la moment am 400 de dosare, dar permanent le mențineam la 300. Într-o lună de zile brusc au crescut”.
Președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Nicolae Șova a precizat pentru Cutia Neagră Plus că în instanțele din capitală sunt în total 26 de judecători cărora le-au expirat împuternicirile. Acestora li se adaugă alți 8 judecători suspendați din funcție din alte motive.
Cea mai dramatică situație este la Judecătoria Râșcani, unde doar 8 din cei 15 judecători își pot îndeplini atribuțiile de serviciu. Doi dintre magistrați sunt suspendați din cauza unor dosare penale - Oleg Melniciuc și Olesea Țurcan. O judecătoare se află în concediu de maternitate, iar la 4 le-au expirat mandatele inițiale de 5 ani. În perioada concediilor de vară, la muncă erau doar 2 judecători la sediul Râșcani.
Nicolae Șova spune că numărul dosarelor care îi revine fiecărui judecător rămas în funcție aproape că s-a dublat în ultima jumătate de an.
NICOLAE ȘOVA, președinte interimar Judecătoria Chișinău: „La 17 martie, când era termenul limită de expirare, media pe judecători pe sediul Rîșcani era 250 de dosare. La moment, media este 450. Eu am făcut un calcul aproximativ, dacă erau în funcție toți 12, înlăturându-i pe cei suspendați. Au fost repartizate 2500 în perioada dată, până la data de ieri. Respectiv, unde o pătrime, urma să fie distribuită celor patru a căror împuterniciri nu sunt. Și iată această pătrime, 820 de dosare undeva, a fost repartizată la 8 și respectiv a crescut sarcina cu 105-110 dosare. Corespunzător se primește că volumul crește, numărul de ședințe nu pot fi puse mai dese. Dacă vorbim în situații reale, ziua de lucru are 8 ore. În opt ore, șase sedințe pe o cauză. Dacă vorbim că sunt 400 de dosare, vă închipuiți câte luni ne trebuie ca o ședință pe o cauză să fie. Dar sunt cauze în care termenul rezonabil mai trebuie de respectat.
Nicolae Șova precizează că nu toate dosarele pot fi redistribuite. La bază trebuie să fie motive întemeiate. Din această cauză, multe stau în aer, iar părțile implicate își așteaptă sentința luni sau chiar ani de zile.
NICOLAE ȘOVA, președinte interimar Judecătoria Chișinău: „Nu le redistribuim, deoarece nu avem temei să le redistribuim. Ori avem regulamentul. Regulamentul, care, articolul 7, prevede expres în care codiții sunt redistribuite cauzele. Și dacă noi nu ne putem încadra, deoarece acolo sunt cauze de demisie, de deces, suspendare de funcție, boală îndelungată, se are în vedere mai mult de 60 de zile. Expres prevede. Mai este litera „d”, care spune că pe motive justificate poate fi redistribuite”.
Situație gravă și la Judecătoria Strășeni
Situația este gravă nu numai în Chișinău, dar și în teritoriu. De exemplu, la Judecătoria Strășeni este o funcție vacantă, două magistrate sunt în concedii de maternitate, iar 3 judecătoare așteaptă decretele privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În total, cele 3 judecătoare, care au mandate expirate, au restanțe pe 266 de dosare aflate în gestiune. Iar alte 132 au fost redistribuite colegilor, care le examinează de la zero.
Judecătoarea Silvia Slobodzean de la sediul Central Strășeni are cea mai lungă perioadă de așteptare dintre toți cei 40 de candidați care au fost propuși Președinției în luna aprilie pentru confirmare în funcție. Magistratei i-au expirat împuternicirile încă pe 6 ianuarie 2021. De aproape 2 ani, aceasta nu mai participă la judecarea cauzelor, având la moment 103 dosare cu restanță. Iar alte 85 de cauze pe care le-a avut în gestiune au fost repartizate între timp altor judecători.
SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Spre exemplu, judecătorul Silvia Slobozeanu a fost preconizată să activeze ca judecător de instrucție și ca judecător de drept comun în vederea examinării cauzelor civile. Respectiv, toată încărcătura asta a fost redistribuită judecătorilor de drept civil și inclusiv activitățile judecătorului de instrucție. Adică este o sarcină mare și grea”.
Iar la sediul Călărași al Judecătoriei Strășeni se lucrează la jumătate de capacitate. Din cele 6 funcții de judecător prevăzute pentru această instanță, sunt eligibili la moment doar 3 magistrați.
SERGIU OSOIANU: „Este o problemă foarte stringentă. S-a mărit sarcina pe judecător care activează, deoarece dosarele care erau în procedura judecătorilor suspendați la moment au fost redistribuite altor judecători. Au fost redistribuite în măsura în care au fost înaintate cereri de redistribuire a acestor dosare ori a fost solicitată accelerarea examinării dosarelor. Acesta este un drept al justițiabililor. Pe parcurs, acei justițiabili care au interese în cauză și doresc o examinare mai rapidă a cauzelor lor, au înaintat astfel de cereri și în special în Judecătoria Strășeni cererile în cauză au fost admise. La sediul central este efectuată specializarea judecătorilor și de multe ori cauzele civile, că ele sunt într-un număr mai mare, sunt redistribuite și la sediul Călărași. Când acolo sunt judecători incompatibili sau nu pot să examineze cauzele se redistribuie în judecătoria Strășeni. Încărcătura este aceeași și la Călărași ș la sediul Central. În momentul în care vedem că-s sufocați, împărțim la alți judecători”.
Milioane de lei pentru salariile judecătorilor suspendați din funcții
În tot acest lanț de probleme, creat în instanțele de fond, din cauza celor 39 de judecători care așteaptă să fie confirmați în funcții, mai apare o problemă de ordin financiar. Din bugetul de stat se plătesc milioane de lei pentru salariile judecătorilor suspendați din funcții. Aceștia continuă să vină la muncă și încasează lunar cel puțin 16 mii de lei fiecare, deși îndeplinesc mai mult atribuțiile unui asistent judiciar.
Echipa Cutiei Negre a încercat să facă un calcul simplu, luând la bază un salariu mediu de 16 mii de lei pe care îl poate ridica lunar un judecător începător dintr-o instanță de fond. În sumă, pentru toate lunile în care nu mai dețin împuterniciri pentru a judeca dosare, statul le-a plătit celor 39 de judecători cel puțin 8 milioane de lei.
Suma crește esențial dacă luăm în calcul și sporurile sau premiile pe care le primesc magistrații pe parcursul anului, suplimentar la salariul de bază. Verificând mai multe declarații de avere depuse de judecători pentru anul 2021, se constată că magistrații suspendați din cauza încetării împuternicirilor au avut un venit mediu lunar de peste 21 de mii de lei. Temei legal pentru a tăia din salarii nu există, susține președintele interimar al Judecătoriei Chișinău.
NICOLAE ȘOVA, președinte interimar Judecătoria Chișinău: „Ei se prezintă la muncă. În diferite sedii îi antrenează să ajute colegii, să mai redacteze vreun proiect de act de dispoziție, sau altele. Dar efectiv pe dosare nu pot face nimic, nicio scrisoare nu pot trimite. Ei nu sunt demiși, respectiv nu avem motive ca să nu-i remunerăm. Ei se prezintă la ore”.
Întrebați de reporterul Cutiei Negre ce activități desfășoară de când nu mai au dreptul să judece dosare, judecătorii au precizat că fac mai multă muncă caracteristică asistenților judiciari, pentru a-și ajuta colegii din instanță sufocați cu sute de dosare.
MARIA FRUNZE: „Ajutăm colegii cărora după 17 martie le-a crescut vertiginos volumul de lucru. A existat și o dispoziție a vicepreședintelui Judecătoriei, cu sediu Centru, de repartizare a judecătorilor pe acest aspect. Motivăm hotărâri, suntem implicați și în diferite grupuri de lucru de modificare a legislației. Avem foarte multe activități. Programul de lucru este același cu excluderea ședințelor de judecată”.
SILVIA SLOBODZEAN: „Inițial am pregătit procesele verbale de arhivare a dosarelor care urmau să fie arhivate. Ulterior, am ajutat colegii la pregătirea proiectelor de acte judecătorești. Fac mai mult o muncă de asistent judiciar”.
Echipa Cutiei Negre a încercat să afle de la Președinție de ce întârzie atât de mult decizia Maiei Sandu în privința celor 26 de judecători care așteaptă de jumătate de an să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Instituția ne-a informat că 14 judecători își vor relua munca în scurt timp, pentru că Maia Sandu a semnat deja decretele de reconfirmare a acestora în funcții.
„Decretul de numire a 14 judecători a fost semnat și va fi publicat în următorul număr al „Monitorului Oficial”. Procedura de numire a judecătorilor este complicată de faptul că actualul CSM și colegiile sale nu au putut verifica în ce măsură candidații corespund rigorilor de profesionalism și integritate, iar Președinția nu are suficiente instrumente pentru a face o evaluare cuprinzătoare. Președinția a solicitat informații de la mai multe instituții publice relevante acestui exercițiu și, pentru că în unele cazuri informațiile prezentate au fost incomplete sau chiar contradictorii, procesul de verificare a durat mai mult. După finalizarea prevetting-ului și alegerea noii componențe a CSM și a colegiilor sale, mecanismele de verificare vor fi puse la punct și sperăm ca prin ele să se contribuie la curățarea sistemului. Însă evident că procesul de evaluare externă extraordinară va fi cel ce va asigura mecanismul necesar și complet de evaluare”, ne-a răspuns Președinția.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md