Răspunderea penală pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul Penal. Asta după ce Curtea Constituțională a declarat inadmisibile mai multe sesizări. Decizia Înaltei Curți are la bază inclusiv opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneția, adoptată în 24 octombrie.
„Politica penală a statului reprezintă o chestiune rezervată Parlamentului. În acest sens, Parlamentul se bucură de o marjă discreționară la elaborarea politicii penale naționale, în particular atunci când decide dacă o conduită trebuie incriminată sau dacă unele fapte trebuie sancționate penal. Curtea a decis că ea nu poate lua locul Parlamentului, iar sarcina ei se rezumă, odată sesizată, să verifice caracterul proporțional al limitelor pedepsei prin raportare la un drept fundamental”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, într-un briefing de presă.
Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, asta înseamnă că toate dosarele penale pe demnitari sau funcționari, aflate fie în urmărire penală, fie în instanțele de judecată, merg mai departe.
„Știu că mulți au sperat la o decizie contrară. Asta ar fi dat peste cap foarte multe dosare existente. Acum în schimb cei care doreau să scape vor trebui să prezinte probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor. Dacă însă se va proba deținerea de către ei a unor bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite și se va dovedi că ele nu puteau fi obținute în mod legal, persoanele respective vor fi pasibili de pedeapsă penală, inclusiv cu confiscarea averii”, a menționat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, într-o postare pe Facebook.
