26 noiembrie 2022, ora 20:12

Piața imobiliară continuă să fie în declin. Astfel că, numărul apartamentelor noi, date în exploatare, va fi de două ori mai mic, comparativ cu anul trecut. Cel puțin asta estimează experții economici, care cred că de vină ar fi un cumul de factori.

Războiul din Ucraina, creșterea și de trei ori a prețului la materialelor de construcții, dar și scumpirea creditelor. 

În timp ce unele companii au oprit construcția blocurilor noi și așteaptă primăvara, altele caută soluții pentru a nu falimenta. 

Pe de altă parte, agenții imobiliari susțin că și la capitolul vânzări situația nu e roz, înregistrând scăderi de peste 30 de procente. 

 „Unele materiale de construcții s-au scumpit cu 300%, iar unele de la 100 la 200%. Deci s-a scumpit absolut tot. Cele mai utilizat materiale de construcții cum sunt metalul, cimentul s-au scumpit cum v-am mai spus de la 100% în sus. S-au dublat sau chiar s-au triplat unele prețuri”. 

Este principala cauză a împotmolirii domeniului de construcții, ne spune Ion Briceac, reprezentantul unei companii. 

Proiecte noi practic nu au fost începute în Chișinău, iar cele existente se derulează cu chiu cu vai. 

Ion Briceac, susține că firma sa a continuat lucrările datorită creditelor luate de viitorii proprietari. 

Totuși, din motivul scumpirii creditelor, a scăzut și cererea pentru apartamentele noi.

Un domeniu care abia își revenea după pandemie, a fost lovit primul de efectele războiului din Ucraina, ne spune un alt reprezentant al altei companii. 

La toate rele s-a adăugat și scumpirea resurselor energetice. Astfel că acum, lucrările de construcții au fost reduse practic la jumătate. 

„În unele proiecte care sunt achitate de serviciile publice achitate de stat, ele mai activează, dar ceea ce ține de construcțiile inițiale private, deci ele foarte mult au scăzut.practic noi proiecte noi cum și am spus nu avem începute în Chișinău. Toate proiecte care sunt în derulare acuma sunt începute lucrările încă de anul trecut”, a spus reprezentantul unei companii de construcții, Andrei Cavcaliuc.

Potrivit estimărilor, expertului economic, Veaceslav Ioniță, numărul apartamentelor noi, date în exploatare, va scădea de două ori, în acest an, comparativ cu anul trecut. În lâncezeală sunt și vânzările de locuințe:

„La nivel de tranzacții, chiar dacă nu există la moment o statistică oficială din partea autorităților, în medie, numărul total de tranzacții a scăzut cu 30 la sută”.

Președintele Asociaţiei Patronale a Constructorilor, Drumarilor şi Producătorilor de Materiale de Construcţie susține că aceste probleme sunt discutate cu instituțiile de resort și se caută soluții pentru ca atât dezvoltatorii, dar mai ales, oamenii care deja au plătit o bună parte din costuri și pe deasupra au credite pe spate, să treacă mai ușor peste această criză:

„Una este iată acoperirea unor părți a dobânzilor, Doi acoperirea unor părți a creditelor ipotecare, tot a dobânzilor luate de către populație, dar prea îngreunează bugetul consolidat. Pe de o parte noi acoperim chletuielile la energetică, dar dacă mai mergem și la dobânzi, atunci statul nu cred că va rezista.” 

Abia după încheierea războiului și depășirea crizei energetice ar putea duce la stabilitate în acest domeniu crede expertul în economie, Viorel Gîrbu. Însă, până atunci, lucrurile rămân încă în incertitudine: 

„Cât va dura acest lucru este foarte speculativ ca să vin cu anticipări în acest sens, dar cel puțin urmează să vedem că factori la care am făcut referință și acțiunea negativă a acestui factori se va consuma în perioada următoare și în măsură ce depășim problemele cu care ne confruntăm în prezent, piața imobiliară își va reveni”.

Datele Biroului Național de Statistică arată că în prima jumătate a acestui an, volumul lucrărilor de construcții executate la clădirile rezidențiale a scăzut cu 38,2%, la capitolul clădiri nerezidențiale cu 28,2%, iar în ceea ce privește construcțiile inginerești cu 18,4%.

23 martie 2025, ora 19:45

Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva businessmani. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.

Omul de afaceri Vladislav Papanaga, cunoscut opiniei publice în calitate de proprietar al parcului de distracții „Vara Vara” și al câtorva companii din domeniul sistemelor de securitate, a devenit în ultimii doi ani unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de producere a energiei solare. Printr-o rețea de firme înregistrate pe rude și interpuși, businessman-ul a obținut zeci de avize pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și eoliene cu o capacitate de circa 120 MW. Pentru aproape 200 MW stă la coadă în lista de așteptare de la Moldelectrica. Însă în loc să se apuce singur de construit parcurile pentru care a obținut avize, Papanaga a creat o întreagă piramidă financiară, în care a ademenit mai mulți participanți.

Piramida a luat forma comunității energetice „Q-Group”. Papanaga propune oamenilor să investească în parcurile fotovoltaice pe care compania sa le va construi și le va administra. Anunțurile care au invadat rețelele sociale sunt tentante. Se promit venituri de 10 mii de euro pe lună fără să faci nimic. Asta după ce vei investi circa 300 de mii de euro într-un parc solar.

Explicată mai simplu, afacerea lui Papanaga funcționează cam așa: El cu ideea, avizele de racordare la rețea și administrarea viitorului parc solar, iar partenerii pescuiți pe rețele și la traininguri - cu banii, inclusiv din credite de la bănci.

Actul de bază pentru un parc solar sau eolian

Avizele de racordare la rețea reprezintă cel mai important element al piramidei. Capacități libere astăzi nu mai sunt, de aceea celor care vor să investească nu le rămâne decât să apeleze la cei care au avizele la mână. O recunoaște chiar Papanaga.

„Dacă doi ani în urmă, eu aș fi spus că este foarte ușor să obții un aviz, acum este aproape imposibil. Astăzi nu se mai eliberează avize noi de racordare la rețea. Asta înseamnă că numărul este limitat. Sunt companii care dezvoltă proiecte. Poți sta în rând, dar poți investi astăzi într-o comunitate energetică, pentru a câștiga bani peste șase luni”, declara Papanaga într-un reportaj comercial..

Ce reprezintă de fapt un aviz de racordare la rețea? Este practic cel mai important document fără de care nu poți construi un parc fotovoltaic sau eolian, pentru că nu vei putea conecta la final parcul la rețeaua electrică. Pentru capacități mai mari, avizele sunt oferite de întreprinderea de stat Moldelectrica. Când se depune o cerere pentru obținerea avizului, solicitantul trebuie să prezinte obligatoriu un set de acte. În primul rând, trebuie să demonstreze dreptul de proprietate sau arendă asupra terenurilor pe care urmează să fie construit parcul. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte un așa-numit studiu de soluție. Acesta estimează potențialul energetic în funcție de locația viitoarei construcții și conține detaliile tehnice de infrastructură și conectare a stației electrice  la rețea.

Companii înregistrate pe mamă

În februarie anul trecut, Valentina Șevcenco, mama lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la Agenția Servicii Publice două companii specializate în producție de energie. În vară, într-o singură zi, una dintre firme a fondat alte 5 companii. Peste doar două luni, aceste firme au reușit să obțină avize de la Moldelectrica pentru 38 MW. Pentru alți 10 MW stă la coadă în lista de așteptare la Moldelectrica.

Din pozele postate pe rețelele de socializare, mama lui Papanaga pare a fi o pensionară departe de business-ul mare, care își ocupă timpul confecționând obiecte de decor hand-made pe care le propune la vânzare.

Valentina Șevcenco a figurat în acte și în calitate de fondatoare a unei alte companii „VINDESEC”, transferată oficial pe numele lui Papanaga în mai 2024. SRL-ul a fondat ulterior alte 7 companii care, de asemenea, au solicitat avize de racordare pentru 9 MW. Deocamdată, nu le-a primit, dar firmele au fost incluse în lista de așteptare.  

Papanaga mai deține prin alte două companii capacități de 54 MW pentru două parcuri mari fotovoltaice. Unul în satul Pelivan din raionul Orhei, iar altul în comuna Purcari din raionul Ștefan Vodă. Recent, businessmanul a anunțat că dă start proiectului din Purcari. A și lansat o campanie agresivă de promovare pentru a identifica investitori cu bani mari.

Terenurile, cumpărate în această iarnă

Pentru a afla dacă au început  lucrările la viitorul parc fotovoltaic din Purcari, am urcat în mașină și ne-am dus la fața locului. Am reușit să identificăm locația în extravilanul satului Purcari. Deocamdată, acolo nu este nimic.

În baza de date de la Cadastru nu am reușit să găsim informații despre majoritatea terenurilor din zonă. Doar câteva loturi au fost cumpărate de compania lui Papanaga, dar tranzacția a avut loc la începutul anului curent, adică cu mult timp după ce a fost obținut avizul de racordare de la Moldelectrica. Asta contrar regulamentului care spune că, în momentul în care soliciți avizul, trebuie să prezinți deja dovada de proprietate sau arendă a pământului pe care urmează a fi instalate bateriile solare.

Am încercat să aflăm detalii de la autoritățile locale despre marea investiție planificată la Purcari. Însă primarul localității nu știe nimic despre proiect. Agentul economic încă nu a solicitat niciun act pentru începerea lucrărilor de construcție a parcului solar.

„Eu nu am avut nicio discuție cu investitorul. Nu este oficial nicio cerere.  Se vorbește de parcul fotovoltaic care ar fi unul dintre cele mai mari din Moldova, dar nu am avut o întâlnire oficială cu persoanele, investitorul care vrea să construiască așa parc. Clar că ar fi binevenit și Primăria ar depune efort să-i susțină, pentru că avem și noi interesele noastre locale. În primul rând, cred că s-ar ieftini careva tarife la energia electrică pentru iluminatul stradal, grădiniță, școală”, ne-a spus Nicolae Damian, primarul comunei Purcari.

Mai târziu, reprezentantul companiei Q-Group, delegat de Papanaga să ne răspundă la întrebări, a explicat situația legată de proiectul din Purcari. Ideea a fost schimbată din mers. În loc de un parc eolian, va fi construit unul solar.

Alexandru Costandoglo, director de proiect „Q-GROUP”:  - Noi aveam în plan să construim turbine eoliene. Pentru acestea noi am avut în arendă teren și pe baza lui am depus pentru aviz de racordare. După ce am găsit și am putut procura terenul dat, a apărut deja oportunitatea și ne-am gândit să schimbăm pe un parc solar. Am depus cererea la Moldelectrica să schimbăm proiectul și am făcut alt studiu de soluție, tot după regulament. Pentru o eoliană e nevoie de 0,6 ha.

Reporter TV8: – Dvs ați obținut un aviz pentru 30 MW. Asta ar însemna vreo 10 eoliene și vreo 5 ha de teren?

 Costandoglo: – Vreo 4,5 ha.

Reporter TV8: – Aveați acest teren când ați obșinut avizul?

Costandoglo: - Da, în arendă. Asta nu e mult. Terenurile nu trebuie să fie consolidate, pentru că eolienele nu se instalează una lângă alta. Acum s-au cumpărat terenurile și s-au înregistrat la Primărie. S-a făcut toată procedura. S-a făcut topografia, geodezia, s-au invitat companii, pentru că terenurile trebuie îndreptate. Acolo sunt copaci care trebuie de curățit. Este un proces de lucru și în luna mai se preconizează începerea lucrărilor  de instalație.

Există riscuri pentru potențialii investitori?

Vicepreședintele Asociației Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile „ECOENERGETICA” privește sceptic noul trend de atragere a investitorilor în așa-numitele comunități energetice, cum este cea de la Purcari.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Noi am fost contactați de către companiile care se poziționează ca niște comunități energetice. Ni s-au făcut niște oferte care aparent sunt foarte generoase, dar desigur că sunt și niște riscuri atunci când tu vii într-o afacere și deții doar utilajele pe care urmează să le procuri. Nu ai nici drept de proprietate a terenului, nu ai nici cotă parte în companie. Depinzi total de compania care deține avizul ca să obții profitul în  5-7 ani cum sunt făcute astăzi calculele. O problemă tehnică pe care eu o văd. Comunitățile date sunt racordate la instalațiile de racordare, la liniile de transport de 110 kw. Respectiv, însăși instalațiile de racordare, de exemplu pentru 20 MW, costă peste două milioane de euro. Parcul urmează să fie construit într-un termen mai mare de un an sau doi ani. După punerea în funcțiune, trebuie de transmis cu titlu gratuit către Moldelectrica. Respectiv, proiectul ăsta, dacă nu este dus la bun sfârșit, ar fi cumva compromis când tu nu aduni un număr „X” de doritori de a participa ca să-ți acoperi și cheltuielile astea. Riscuri sunt și eu aș sfătui persoanele care vor să investească în domeniul dat să fie foarte atente”.

De cealaltă parte, reprezentantul Q-Group susține că au fost luate în calcul toate riscurile și investitorii își vor răscumpăra investițiile în termenii stabiliți. Nu-și pot pierde banii ca într-o piramidă financiară.

„Risc nu există, pentru că noi ne-am bazat pe cifra de generare pentru zona dată. Este un soft specializat și licențiat prin care se poate de făcut simularea la generare, având anume panoul dat, invertoarele date și anume locația dată. De la simulare, noi am făcut minus 10-15%. Am luat o variantă mai pesimistă și generarea dată am înmulțit-o cu prețul care a fost statistic în 2024 la energia electrică. Noi știm că energia se scumpește și mai ieftin decât a fost anul trecut nu o să mai fie. În dependență de ce credit o să ia clientul, pentru că unii pot să ia un credit mai ieftin, alții pot lua un credit mai scum, în dependență de dobânda creditului, deja între 6-7 ani se vor răscumpăra investițiile. Noi am studiat toate riscurile posibile, chiar căderi de grindină, alte situații de avarie care pot să fie.  Parcul va fi asigurat. Noi am făcut un tender cu companiile de asigurări și deja am găsit o companie cu care vom conlucra”.

Păiengeniș de firme în jurul angajaților „Q-Group”

Imperiul de megawați creat de Vladislav Papanaga nu se mărginește aici. Am descoperit o rețea mult mai mare de companii, înregistrate pe angajații săi, doi dintre care sunt foști ofițeri SIS.

Pe 11 octombrie 2023, Cătălin Guțu, un tânăr care face parte din echipa lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la ASP cinci companii. Toate au primit, în august anul trecut de la Moldelectrica, avize de racordare la rețea pentru 20 MW, pentru a construi parcuri solare în diferite raioane ale țării.

În septembrie anul trecut, într-o singură zi, Cătălin Guțu a mai înregistrat la ASP șapte companii cu gen de activitate în domeniul energiei. Deocamdată, aceste firme nu se regăsesc în lista solicitanților de avize de la Moldelectrica.

Compania SOLARISTECH, fondată de Guțu, a primit 15 MW pentru construcția unui parc fotovoltaic, dar și instalarea unor turbine eoliene în satul Bobeica din raionul Hîncești.

Alexandru Costandoglo: - Noi avem 3 investitori pentru Bobeica. Nu vă spun companiile, dar sunt holdinguri mari care se gândesc să investească în energia verde. Deja am identificat terenul și este procedura de procurare și consolidare a loturilor.

Reporter TV8: – Dar nu trebuia pământul să fie identificat și cumpărat înainte de obținerea avizului de racordare la rețea?

Costandoglo: – Avizul putea să fie doar pe un contract de arendă. Noi deja avem 23 ha pentru care acum merge procurarea și pentru alte 9 ha deja ne-am înțeles cu întreprinderea. O să fie în total aproximativ 32-33 ha.

Reporter TV8: – Acest teren l-ați avut până acum în arendă și acum îl cumpărați?

Costandoglo: – Era alt teren în arendă. Din cauza că investitorul solicită cumpărarea, l-am schimbat. Zona unde era arenda, proprietarul nu dorește să vândă și deja am găsit alături alte terenuri unde oamenii doresc să vândă. Mutăm locația. Depunem deja la Moldelectrica cererea pentru modificarea numărului cadastral.

Alți doi oameni din echipa lui Papanaga - Artur Tamciuc și Ruslan Sergheev au fondat câte șapte companii pe 5 septembrie 2024. Firmele au solicitat avize de racordare la rețea pentru 59 MW, iar în următoarea lună au ajuns în lista de așteptare de la Moldelectrica.

Suspiciuni de favorizare a unor companii

Rapiditatea cu care firmele proaspăt fondate reușesc să obțină avize de racordare la rețea sau ajung în lista de așteptare de la Moldelectrica stârnește nedumerire celor care activează în acest domeniu.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Este puțin probabil ca un muritor de rând să obțină un aviz de racordare într-o lună sau două. Este o procedură legală care trebuie urmată: înregistrezi compania, procuri un teren sau închiriezi un teren, te adresezi după asta la operatorul sistemului de distribuție sau transport, pentru a obține niște date, cu privire la puterea din rețea, le transmiți unui proiectant care-ți elaborează un studiu de soluție. Deci, tu soliciți informația o săptămână, studiu de soluție se face iar într-o săptămână, două, trei. Te adresezi către operator și el îți dă aviz în termen de 30 de zile. Deci, tot ce am spus eu deja depășește două luni. Un fenomen straniu care s-a întâmplat anul trecut, când  o companie înregistrată în august a obținut includerea în lista de așteptare în termen record de 20 de zile. Urmează să depui tot pachetul de acte pentru a obține un aviz de racordare, după care operatorul sistemului de transport îți dă refuz și tu iarăși depui cerere în care rogi să fii inclus în lista de așteptare. Acest ping-pong mai durează încă vreo lună. Acesta este cadrul legal. Astfel cum au derulat lucrurile pentru anumite companii, am dubii că s-a respectat întocmai legea”.

Pe de altă parte, reprezentantul Q-GROUP,â susține că la ei totul se desfășoară după o altă cronologie. „ Noi mai întâi analizăm zona, terenurile care sunt, potențialii proprietari ai pământului, ne înțelegem cu ei despre diferite metode de colaborare. Când adunăm acest puzzle și avem toate înțelegerile, atunci deschidem o companie și imediat aplicăm pentru aviz”, a explicat Alexandru Costandoglo.

Foști angajați ai SIS, interpușii lui Papanaga în domeniul energetic

Cutia Neagră a identificat o legătură a lui Vladislav Papanaga și cu doi foști angajați ai Serviciului de Informații și Securitate care s-au avântat în afaceri pe piața energiei regenerabile.

În august 2024, Vadim Jardan și Vladimir Bordea, au deschis două companii. Ambele aveau adresa juridică pe strada Alexandru Hâjdeu 66. Aici se află și firmele lui Papanaga, iar clădirea aparține rudelor sale. Ulterior, companiile celor doi foști angajați SIS au fost trecute pe alte adrese.

La nici o lună de la fondare, în aceeași zi, au fost deschise alte 14 companii, care în scurt timp au cerut avize de racordare la rețea pentru o capacitate de 110 MW și au fost incluse de Moldelectrica în lista de așteptare.

Vadim Jardan mai deține două companii care au obținut avize pentru 5 MW cu intenția de a construi parcuri solare la Micăuți, raionul Strășeni și în satul Mingir din Hîncești. Jardan a fost anterior angajatul lui Papanaga în compania „Video Security”, după cum indică chiar el pe profilul său de Linkedin.

I-am contactat pe cei doi foști angajați SIS, dar niciunul nu a vrut să ne răspundă la întrebări. 

Mai târziu. Alexandru Costandoglo ne-a confirmat că foștii ofițeri SIS sunt acum în echipa lui Papanaga.

Costandoglo: „Acestea sunt persoanele cu care noi lucrăm și sunt în echipa noastră. Ce au avut anterior, că sunt foști angajați SIS asta e o istorie a lor și acum asta este o altă istorie. Dl Papanaga este directorul nostru general și este destul de ocupat. După ce depui actele pentru aviz, este o procedură. E nevoie de semnături, de dus, de adus documente. Dl Papanaga nu poate fizic să le ducă  pe toate. Noi avem echipa și deja toate persoanele lucrează unde trebuie de obținut aviz, certificat de urbanism, de semnat contractele.

Reporter TV8: – Dl Papanaga s-a declarat beneficiar final al acestor companii?

Costandoglo: – Puteți să verificați, desigur.

Reporter TV8: - A fost aceasta o practică a grupului dvs să obțineți avize pe zeci de firme, în diferite raioane ale țării, pentru a bloca aceste capacități în rețea, pentru ca ulterior să nu aibă alții șansa să intre pe această piață?

Costandoglo: – Dvs cred că ați intrat la Moldelectrica și ați văzut companiile noastre care au obținut avize. Astea nu sunt puterile celea care să blocheze ceva. Acestea sunt puterile pentru care sunt investitori și care vor fi construite.

Directorul Moldelectrica susține că nu știe nimic despre rețeaua de firme a lui Papanaga care a beneficiat de zeci de avize de racordare.  

Sergiu Aparatu, director ÎS Moldelectrica: „Evident că eu mă întâlnesc cu mediul de afaceri și aud un nume, aud alt nume. Sunt multe persoane care dezvoltă proiecte. Cineva le face așa cum spuneți, face publicitate. Și mie mi s-a nimerit publicitate pe Facebook că este ca un fond de investiții și noi împreună o să investim nu știu unde. Sunt organe specializate care se ocupă de aceste tipuri de cazuri, să spunem așa. Eu vă propun să sesizați organele de drept și acolo o să fie mai multă claritate”.