Piloni rupți și ruginiți, scaune din lemn putred și alte construcții periculoase. Așa arată o mare parte din terenurile de joacă pentru copii, în special, cele care au fost amenajate încă în perioada sovietică. Deși mamele spun că le evită, astfel de terenuri de joacă sunt aproape în fiecare curte. În replică, șeful Direcției Locativ-Comunală ne-a spus că terenurile învechite nu sunt în gestiunea Primăriei și că, la solicitare, acestea pot fi demolate de către administratorul fondului locativ.
Am intrat, la întâmplare, într-o curte de pe strada Paris din sectorul Buiucani al capitalei, iar imaginea care ne-a apărut în față era una jalnică. Un tobogan ruginit și fără mânere de siguranță, un scrânciob rupt, care atârna doar pe o bară, vopsea cojită, rugină și iz de sărăcie.
Locatarii ne-au spus fără să-i chestionăm prea mult, că terenul de joacă a devenit periculos pentru pici: „Asta e numai de râs. Trebuie să facă ca lumea. Sunt periculoase, vedeți aici cum s-a rupt. Un copil care se dă, poate să cadă cu tot cu scaun. Acolo tot este ruginit și îndoit.”
„Nu are cine repara, iaca așteptăm Primăria să facă.”
În următoarea curte de bloc de pe aceeași stradă, imaginea era la fel. Toboganul nu mai poate fi utilizat, iar de la scrânciob a rămas doar carcasa. Iar pe strada Liviu Deleanu, vântul făcea să se audă cum scârțâie construcțiile vechi de pe terenul de joacă al copiilor.
Locatarii ne-au spus că spațiul a fost amenajat încă în perioada sovietică, iar de atunci nu a mai fost reparat nimic: „Ar trebui renovate că nu avem nimic mai scump decât copiii. Dacă vrem o generație sănătoasă și să trăim într-o țară civilizată, trebuie să învestim în copii.”
Iulia Dari este pedagog de profesie. Din observațiile ei, și unele terenuri de joacă, instalate recent, sunt deja deteriorate. De exemplu, în această curte de pe strada Liviu Deleanu, unul dintre balansoare a fost rupt, iar din pământ a rămas să atârne o bucata de metal cu vârful ascuțit.
„ - Cine le deteriorează?
- Copiii le deteriorează, fiindcă sunt lăsați fără supraveghere de la cele mai mici vârste. Chiar mă sperie, uneori, că văd copiii de 4-3 ani lăsați fără supraveghere. Chiar și terenurile noi din preajma instituției. Câteodată văd și peste gard ce se face.”
Și nu este unicul exemplu din capitală. Mai departe am mers pe strada Florilor din sectorul Râșcani al capitalei.
Deși locatarii ne-au spus că această căsuță a fost instalată în curtea lor acum câțiva ani, vedem deja că toboganul este stricat. Mai exact, plasticul din capăt a crăpat, iar dedesupt părinții au pus mai multe pietre, pentru a ține bucata:
„- La noi este o dezamăgire cu toate lucrurile astea.
- Ar trebui să fie monitorizate?
- Cred că da. Un cerc de persoane care să monitorizeze.”
Deși oamenii așteaptă acțiunile Primăriei Chișinău, șeful Direcției Locativ-Comunală ne-a spus că terenurile de joacă vechi nu sunt în gestiunea lor.
„Acelea care sunt, în curți, cu elemente din metal, sunt în gestiunea administratorului blocului. Ei le vopsesc. Noi nu purtăm responsabilitate. Ele sunt multe deteriorate și le-am sugerat să fie evacuate”, a precizat Ion Burdiumov, șeful Direcției Locaiv-Comunală și Amenajare.
Așadar, potrivit lui Ion Burdiumov, administratorii fondului locativ trebuie să decidă ce să facă cu terenurile de joacă învechite. Între timp, cele noi ar trebui să fie reparate din banii Direcției Locativ-Comunală, însă responsabilii ne-au spus că nu există o echipă, care să inspecteze locațiile.
„Nu avem asemenea serviciu de examinare. Dar la sesizarea locatarilor și când merg colegii mei de la Direcția Amenajare și depistează că sunt deteriorate, noi contractăm și ele se vopsesc și se reabilitează, la necesitate”, a mai adăugat Burdiumov.
Potrivit lui Ion Burdiumov, din 2018 și până acum, au fost amenjate peste 400 de terenuri de joacă pentru copii. Instalarea unuia dintre cele mai simple modele costă aproximativ 100 de mii de lei. Prețul poate crește și până la 150 de mii de lei în cazul spațiilor care sunt îngrădite și presurate cu pietriș de râu.