20 ianuarie 2022, ora 09:45

Premierul Natalia Gavrilița a venit în plenul Parlamentului, pentru a cere deputaților să instituie starea de urgență în sectorul energetic. Se întâmplă după ce Gazprom a transmis o scrisoare Moldovagaz prin care și-a exprimat intenția de a opri livrarea gazelor naturale către Republica Moldova, în cazul neachitării integrale a consumului curent până în 20 ianuarie. 

UPDATE: Deputații au votat pentru instituirea stării de urgență în energetică pentru 60 de zile. 

UPDATE 11.27: „Astăzi, când noi până la sfârșitull zile trebuie să se rezolve această problemă, Nu ne place cum a  fost gestionat, dar votăm, ca să salvăm țara. Vorba aia: istoria are o trăsăturp bun, ține minte tot, așa că o să intrați în istoria ca emblema culiochismului”, a spus Igor Grosu.

UPDATE 11.20: De la tribuna Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi critică Gazprom pentru situația energetică din R. Moldova. „Care sunt acei factori care au determinat schimbarea atitudinii Gazprom . În opinia mea, asta s-a întâmplat la 15 noiembrie 2020 și 11 iulie 2021, când au fost înlăturați culiocarii. Gazprom încearcă să provoace o criză socială și să destabilizeze situația politică. Această opinie este combătută vehement de Peskov, care a negat categoric prezența politicului în relația dintre Gazprom și Moldovagaz”, a spus Nantoi. 

„Suntem victima Gazprom. Demnitatea cetățeanului poate fi subiect de târg, inclusiv cu Gazprom”, a adăugat Oazu Nantoi.

UPDATE 11.09: Fracțiunea BCS nu va susține introducerea stării de urgență în energetică. „Este o stare de incertitudine oe care ne-o impuneți”, spune deputatul Petru Burduja. 

UPDATE 11.02: Deputatul BCSSPetru Burduja face declarații de la tribuna Parlamentului. Acesta critică Guvernul PAS i modul în care a gestionat criza pandemică și energetică.

UPDATE 10.56: „Poate instituiți o stare de urgență până în 2025, dacă altfel nu puteți gestiona”, sugerează în glumă deputatul BCS, Vladimir Bolea. Acesta vrea ca o dată la două săptămână să se raporteze în Parlament starea la zi privind gestionarea crizei energetice. Propunerea deputatului a întrunit doar 20 de voturi.

UPDATE 10.46: „Sper că vom rămâne în cadrul de cooperare comerială cu Gazprom”, spune Gavrilița. 

UPDATE 10:39: PP „Șor” nu va susține instutuirea stăprii de urgență în energetică. Tauber: Chiar da că v-ați străduit, nu ați gestionat criza energetică, de aceea vă rugăm să vă retrageți. 

UPDATE 10.31: Deputata PP „Șor” Marina Tauber, propune crearea unei comisii care să monitorizeze cum este gestionastă criza energetică: „Poate să participăm noi toți și probabil vor fi mai puține întrebări la dumneavoastră”, a spus Tauber.

UPDATE 09.54: „Este un preț care impune un tarif înalt, Ne dăm bine seama că aceasta bate pe buzunarul cetățenilor și pe nivelul de trai, Guvernul a identificat resurse și a intervenit cu un pachet de susținere, estimat la 1,,7 mlrd de lei. Dacă veți susține propunerile noastre, această sumă va crește”, spune Natalia Gavrilița. 

UPDATE 09:48: Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că Gazprom ar fi de vină pentru situația creată. „Este un gest neprietenos”.

UPDATE 09.38: Am monitorizat situația, am încercat să asigurăm că se găsește o soluție comercială, am făcut toate demersurile la Gazprom, pentru a asigura că devierile financiare sunt acceptate așa cum a fost până acum. În momentul în care suntem siguri că au fost epuizate toate resursele comerciasle, am venit cu această solicitare de instituire a stării de urgență. 

UPDATE 09.34: Natalia Gavrilița: „Noi am prefera să vedem o companie Moldovagaz care își achită plățile și asiguyră accesul la gazele naturale, Această criză deja obosește lumea și cel mai grav e că bate la buzunarul fiecărui cetățean, Noi am venit și în otocmbrie și acum, doar atunci când avem un risc iminent de deconectare a consumatorilor de la gfurnizarea de gaze naturale”. Deși nu ne dorim guvernarea prin stare de urgență, vom veni în fața dvs ori de câte ori va fi necesar pentry ca oamenii sp aibă acces la gazele naturale. 

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.