În secolul XXI, supranumit secolul vitezei ori al informației, mii de elevi moldoveni încă experimentează traiul celor din Evul Mediu. An de an, copiii sunt nevoiți să-și satisfacă nevoile fiziologice în toalete insalubre și urât mirositoare, fără apă și căldură, pe care le mai găsim în curtea a zeci de școli. Am găsit o mulțime de exemple în acest sens, prin mai multe sate din țară. Unii directori strâng din umeri și spun că vor să scape de această problemă cât mai curând posibil. Poate chiar la anul.
Într-un alt caz, un manager de școală ne-a acuzat că acționăm la comandă și că am urmări să închidem școala printr-un asemenea reportaj. Am descoperit și situații când, deși au fost construite WC-uri în interior, cele de afară nu au fost demolate și continuă să fie folosite de copii, la dorință.
Am cerut explicații de la unele autorități care sunt plătite din bani publici să facă viața elevilor mai bună, inclusiv de la ministrul Educației. Anatolie Topală a dat și un ultimatum: în trei ani astfel de toalete nu vor mai exista în școlile din Republica Moldova.
O bună parte a instituțiilor de învățământ din Moldova nu au condiții elementare de igienă. Apa potabilă, săpunul și veceurile rămân a fi o problemă gravă în școli, în special în cele din mediul rural. Conform unui sondaj realizat de către Amnesty International Moldova, la întrebarea ce părere au despre toaletele din școala lor, 40 % dintre elevi au răspuns că acestea sunt oribile și evită să le folosească. E clar și de ce.
Deși este o problemă ce se tot perindă prin discursurile publice an de an, mai ales de Ziua Mondială a Toaletelor ori la început de an școlar, insistăm pe acest subiect pentru că este unul extrem de dureros pentru educația din Republica Moldova. Pentru că este umilitor pentru elevi și pentru că este un risc permanent de a se îmbolnăvi ori accidenta când pășesc în astfel de toalete. Insistăm pe acest subiect mai ales acum, în prag de iarnă, când elevilor le este și mai complicat să folosească blocurile aflate departe de școală și în care lipsește căldura și apa.
Am luat la pas mai multe sate din câteva raioane, în dreptul cărora era scris clar: fără toaletă în interior. Am ajuns în localitatea Sociteni. Curtea interioară a școlii e plină de flori și plante decorative. WC-ul l-am găsit în curte, deși cu ușă termopan. Nu am găsit gram de apă și căldură, chiar dacă pe dinafară arată cât de cât bine. În încercarea de a discuta cu directoarea instituției despre planurile de a moderniza blocul sanitar, ne-a întâmpinat cu o retorică ostentativă. Femeia ne-a acuzat că am fost trimiși de cineva ca să-i facem rău.
Nu am mai apucat să sunăm la acele "instanțe superioare", pomenite de doamna director în discurs, pentru că s-a făcut nevăzută.
Altă zi, alte școli, aceleași probleme. În gimnaziul ce poartă numele Regelui Mihai I, din localitatea Cimișeni, raionul Criuleni, e la fel. Când au nevoie, elevii sunt nevoiți să meargă la toaleta din curte. Alta nu există. Dar, o găsim în planurile autorităților locale.
Primăria din localitate nu are resurse financiare pentru o asemenea investiție, dar speră la unele donații.
În gimnaziul din localitatea Dolinnoe, am găsit încă un exemplu de școală fără toaletă internă. Și aici, am fost întâmpinați cu ostilitate de directoarea instituției.
Ne-a interzis să filmăm pe teritoriu, chiar dacă i-am explicat scopul acestor filmări, că nu vor apărea elevi în imagini, i-am amintit că este o instituție publică și că jurnaliștii au dreptul să le filmeze, fiind protejați de Legea privind accesul la informație. Discuție cu directoarea:
„O să plecați de pe teritoriu. - Chemați poliția. - Chemați dumneavoastră. - Noi nu avem nevoie de ea. - Nu aveți dreptul să vă aflați aici. Haideți chemați poliția. Așteptați. - Noi nu avem nevoie de poliție, dumneavoastră aveți nevoie. - Da, dar chemați dumneavoastră. - De ce? - Chemați și atât.”
I-a luat apărarea și șefa direcției educație a raionului Criuleni. Dacă doamna director nu vrea, atunci asta e, a încercat să ne convingă funcționara.
O altă școală, tot cu toaleta în curte, am găsit în satul Pașcani, din raionul Criuleni. Aici, directoarea ne-a spus la telefon că la anul s-ar putea ca elevii să aibă parte de condiții sanitare mai bune, datorită faptului că se vor muta în altă clădire.
Drumul ne-a dus către Cărpineni, raionul Hâncești, unde știam, din experiența anilor trecuți, că tot nu există WC în clădire. Dar, surpriză, am descoperit că gimnaziul din localitate are o toaletă în interior, dotată cu cele necesare. Cu toate astea, toaleta din curte este încă funcțională și vizitată de elevi, chiar dacă nu are apă, hârtie și nici măcar uși sau ferestre.
De aici ne-am mutat la altă școală din localitate. La fel, am descoperit că în școală există o toaletă funcțională, doar că unii elevi continuă să meargă la cea din curte.
În căutarea toaletelor din școli, am poposit la Gimnaziul din satul Costești acolo unde, până acum o săptămână, singura toaletă era cea din curtea școlii. Acum, după o investiție de aproape 300.000 de lei, a apărut un bloc sanitar nou.
Datele statistice arată că în Republica Moldova sunt în jur de 1200 de gimnazii și licee. Aproximativ 200 dintre acestea mai au blocurile sanitare doar în curți.
„170 de școli, avem un proiect cu Banca Mondială, pentru a repara 100 și identificăm soluții și din buget ca să reparăm pe celelalte. Cam în 3 ani, problema se va rezolva”, ne asigură ministrul Educației, Anatolie Topală.
Cum spuneam mai sus, toaletele insalubre și nedotate a fost și o temă pe care unii actori politici au fost tras de ea, pentru a-și face vizibilitate. Este un subiect pe care l-a exploatat în 2018 actualul deputat de la PAS, Eugeniu Sinchevici, care a parodiat mersul elevilor la WC-ul școlii.
Devenind deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a insistat pe acest subiect și a prezentat un plan pentru rezolvarea problemei toaletelor în școli. Cum se face că nici acum nu am scăpat de această problemă stânjenitoare și de ce lucrurile nu s-au schimbat? „Noi am mărit de 5 ori bugetul pentru problemele sanitare în școli”, se arată convins deputatul.
Monitorizează situația și Avocatul Poporului, specializat în drepturile copiilor. Maia Bănărescu ne-a spus că instituția a făcut rapoarte și recomandări pentru autoritățile care pot schimba lucrurile. Și, în timp ce actorii responsabili de gestionarea acestei probleme se laudă cu eforturile depuse pentru ameliorarea situației, Amnesty International Moldova consideră că subiectul este încă unul îngrijorător și necesită intervenția urgentă a autorităților, nu doar la nivel declarativ.
„Sperăm ca prin acest reportaj să contribuim măcar puțin la schimbarea acestei situații, care e de plâns, în unele sate. Se cer investiții masive în toată infrastructura școlară, dar cu precădere în cea de sănătate. Unii au ajuns pe Marte, iar noi, încă ne străduim să ieșim din mocirlă, ca să nu folosim alt cuvânt urât mirositor.”
Un reportaj de CONSTANTIN NICULAE
Imagine VLAD GLINJAN, montaj CONSTANTIN NICULAE