26 iulie 2022, ora 23:10

Luni, Gazprom a anunțat că va reduce drastic livr de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream, la 33 de milioane de metri cubi pe zi acțiuni de miercuri, invocând necesitatea mentenanței unei turbine. Volodimir Zelenski a cerut Europei să „răspundă războiului gazului” purtat de Rusia prin întărirea sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Tot președintele Zelenski la demis din funcție, în urma pierderilor din estul Ucrainei, pe generalul maior Grigori Halahan, care a condus forțele de operațiuni speciale în regiunile Donețk și Lugansk din august 2020, scrie g4media.

UPDATE: Polonia a primit peste cinci milioane de persoane din Ucraina de la începutul agresiunii Rusiei, potrivit poliţiei de frontieră, relatează Ukrinform. Între timp, peste 3,1 milioane de persoane s-ar fi întors acasă.

UPDATE: Gazoductul Nord Stream 1 a fost în centrul unei dispute între Rusia și membrii UE în ultimele săptămâni, în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să asigure rezerve suficiente pentru ca statele membre să treacă prin iarna europeană care se apropie, potrivit Al Jazeera.

UPDATE: Primarul din Kramatorsk, ultimul oraș important din regiunea Donbass aflat încă sub control ucrainean, a declarat marți pentru AFP că iarna va fi "foarte dificilă" din cauza lipsei "conductelor de gaz deteriorate" și a necesității de a încălzi cele 60.000 de persoane care încă locuiesc acolo, potrivit AFP.

UPDATE: Preşedintele francez Emmanuel Macron critică Africa pentru poziţia în conflictul ruso-ucrainean. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat la rândul său într-un turneu în Africa, confirmă interesul Rusiei pentru continentul african.

Polonia și statele baltice au tras învățămintele că se numără printre cele mai eficiente arme pentru a opri avansul rusesc în Ucraina și comandă sute de sisteme de lansare la un cost de sute de milioane de dolari.

UPDATE: Ministerul rus al Apărării intenționează să organizeze exerciții militare strategice în estul țării în perioada 30 august – 5 septembrie, au informat marți agențiile ruse de presă, citate de The Guardian. Interfax a relatat, citând declarațiile ministerului, că militarii din alte țări nespecificate vor lua parte la exercițiile regulate „Vostok”.

UPDATE: Forțele ruse au lansat marți 13 rachete în Odesa, la primele ore ale dimineții, a anunțat Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din Ucraina, citat de Kyiv Independent. Potrivit acestuia, rachetele au fost lansate de aeronavele Su-35, Su-30, Su-22 și M-30 din Marea Neagră.

UPDATE: Îngrijorările legate de asigurarea încărcăturilor reprezintă cel mai mare obstacol în calea navelor de cereale care părăsesc săptămâna aceasta porturile ucrainene din Marea Neagră, spun exportatorii citați de The Guardian. Nu se știe încă dacă dacă societățile de asigurări vor fi dispuse să asigure navele în timp ce navighează pe apele minate, iar cumpărătorii ezită să facă noi comenzi, având în vedere riscul unor atacuri rusești.

UPDATE: Ocupanţii ruşi iau în calcul redenumirea oraşului Mariupol. Potrivit Consiliului Local, invadatorii vor să redea oraşului vechiul nume sovietic Jdanov, potrivit agenţiei de presă RBC. În perioada sovietică, din 1948 până în 1989, Mariupolul se numea Jdanov, în cinstea localnicului Andrei Jdanov, unul dintre liderii comunişti ai URSS.

UPDATE: Marea Britanie a anunțat marți că a sancționat oficiali impuși de Kremlin în provinciile Lugansk și Donețk din estul Ucrainei, precum și 29 de guvernatori regionali din întreaga Rusie.

Printre cele 42 de noi nume adăugate la sancțiunile britanice se numără, de asemenea, ministrul și ministrul adjunct al justiției din Rusia, precum și doi nepoți ai miliardarului rus Alisher Usmanov, care a fost la rândul său sancționat de Marea Britanie în martie.

UPDATE: Autoritatea de supraveghere a concurenței din Rusia a amendat marți Google cu 2 miliarde de ruble (34,2 milioane de dolari) pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața de găzduire video, se arată într-un comunicat al autorității de reglementare, citat de Reuters. Decizia este cea mai recentă amendă de mai multe milioane de dolari ca parte a campaniei tot mai agresive a Moscovei împotriva companiilor străine de tehnologie.

UPDATE: Uniunea Europeană a decis marți să-și reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei pentru încă șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

Decizia, o formalitate adoptată de miniștrii UE din domeniul energiei, se referă la sancțiunile care au fost introduse pentru prima dată în 2014 și extinse semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina în februarie anul acesta.

UPDATE: O nouă înregistrare video apărută pe rețelele de socializare arată că forțele armate ruse au scos din depozite vechile tunuri autopropulsate 2S7 „Pion” de fabricație sovietică.

UPDATE: Centrul Comun de Coordonare (JCC), înființat ca parte a acordului istoric de reluare a exporturilor de cereale din Ucraina, și-a început activitatea la Istanbul, au anunțat marți agențiile de presă ruse, citând Ministerul Apărării. Delegația rusă la JCC va sosi marți în Turcia și își va începe activitatea în format cvadruplu, alături de Turcia, Ucraina și Națiunile Unite, au adăugat agențiile ruse, potrivit HotNews.

UPDATE: Un referendum privind aderarea regiunii Herson la Federaţia Rusă va avea loc în ciuda tuturor încercărilor Kievului de „a intimida” locuitorii regiunii sau de „a organiza teroare informaţională”, a declarat marţi adjunctul şefului administraţiei militaro-civile pro-ruse a regiunii, Kiril Stremusov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS, notează Agerpres.

El a adăugat că referendumul urmează să aibă loc în curând. „După ce va avea loc referendumul, vom deveni parte a Federaţiei Ruse, va fi o altă istorie, o altă ţară”, a mai spus adjunctul şefului administraţiei militaro-civile pro-ruse.

UPDATE: O turbină de gaz pentru gazoductul Nord Stream 1 nu a sosit încă, după ce a fost reparată în Canada, dar Rusia speră că va fi instalată „mai degrabă mai curând decât mai târziu”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov a mai spus că sancțiunile împotriva Rusiei complică activitatea gazoductului Nord Stream 1, care reduce livrările de gaze către Europa la doar 20% din capacitatea sa pe fondul lucrărilor de întreținere.

UPDATE: Forțele armate ale Rusiei au distrus opt depozite ucrainene de rachete și arme de artilerie în sudul regiunii Nikolaev și în estul regiunii Donețk, susţine ministerul rus al apărării, transmite Reuters.

UPDATE: Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că Rusia este pedepsită prin sancţiunile impuse de UE „pentru dorinţa de a proteja oamenii” şi a calificat actuala politică europeană față de Moscova drept „un cocktail dezgustător de grosolănie arogantă, infantilism adolescent și prostie primitivă”, notează agenţia rusă de presă TASS. Apropiatul lui Putin ironizează liderii europeni care acum încearcă să găsească soluţii pentru a trece iarna cu bine.

UPDATE: Ucrainenii spun că în ultimele 24 de ore armata rusă a pierdut 170 de soldați, 7 tancuri, 9 transportoare blindate, 4 sisteme de artilerie, un lansator multiplu de rachete, un sistem antiaerian, un avion, un elicopter, 3 drone, 2 echipamente speciale și 3 vehicule de transport, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE: Purtătorul de cuvânt al administraţiei militare regionale Odesa, Serghei Bratciuk, susţine că fermierii ucraineni din regiune au recoltat până în prezent două milioane de tone de cereale şi leguminoase, transmite Ukrinform. Potrivit lui Serghei Bratciuk, pe fondul atacurilor cu rachete lansate de invadatorii ruşi, fermierii din regiune s-au confruntat cu problema depozitării cerealelor şi a asigurării exportului acestora.

Pentru a rezolva aceste dificultăţi sunt implicate companii de transport şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, care a lansat în acest sens un proiect în valoare de 17 milioane de dolari.

UPDATE: Fostul cancelar german Gerhard Schroder este la Moscova. „Sunt aici pentru câteva zile de vacanță. Moscova este un oraș frumos”, a declarat el unui jurnalist, potrivit Nexta.

Declarația a fost făcută în apropierea sediului central al Rosneft, unde Schreder a fost președinte al consiliului de administrație.

UPDATE: Anunțul Gazprom potrivit căruia va reduce și mai mult livrările către Europa în această săptămână este motivat politic, a declarat marți șeful Uniunii Europene pentru politica energetică, Kadri Simson, contrazicând afirmația companiei potrivit căreia a redus livrările pentru că a fost nevoie să oprească funcționarea unei turbine.

„Știm că nu există niciun motiv tehnic pentru a face acest lucru. Este o măsură motivată politic și trebuie să fim pregătiți pentru asta. Și exact din acest motiv, reducerea preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie înțeleaptă”, a declarat Simson la sosirea la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor energiei din țările UE.

UPDATE: Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra planului de urgență privind reducerea consumului de gaze naturale al blocului comunitar într-o tentativă de a atenua impactul unei eventuale sistări complete a furnizării de gaze rusești, anunță agenția de presă DPA, citând mai multe surse diplomatice.

UPDATE: În dimineața zilei de marți, 26 iulie, portul Odesa a fost lovit din nou de rachete rusești. Una dintre ținte a fost podul de la Zatoka de peste Nistru. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a numit pe ruși „teroriști” și a subliniat că Rusia a atacat în timp ce oamenii încă dormeau.

UPDATE: Forțele rusești au lovit infrastructura portuară din regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei, a declarat marți primarul Oleksandr Senkevici. „Un atac masiv cu rachete a fost lansat asupra sudului Ucrainei din direcția Mării Negre și cu ajutorul aviației”, a declarat el la televiziunea de stat ucraineană, fără a oferi detalii despre urmările atacului.

UPDATE: Capacitățile antiaeriene ale Ucrainei continuă să se îmbunătățească: La o zi după ce ministrul apărării de la Kiev a spus că țara sa a început să primească Gepardurile promise de Germania, armata ucraineană a anunțat că au venit și primele Stormer din Marea Britanie, scrie HotNews.

UPDATE: Un incendiu de proporții a avut loc la un depozit de produse petroliere din Donețk, bombardat de ucraineni, potrivit TASS.

UPDATE: Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a demis, luni, pe Ruslan Demcenko din funcţia de prim-vicesecretar al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (NSDC), printr-un decret, transmite agenţia Interfax, citată de News.ro.

UPDATE: O zonă rezidențială din al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, ar fi fost, de asemenea, lovită în această dimineață. Primarul orașului Harkov, Igor Terejov, a declarat că atacul forțelor ruse a fost făcut asupra centrului orașului. Șeful administrației regionale de stat din Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat că atacul a avut loc marți, în jurul orei 5 dimineața, transmite The Guardian.

UPDATE: Forțele rusești au lovit din nou orașul portuar Odesa, din sudul Ucrainei, la primele ore ale acestei dimineți, anunță oficialii locali. Șeful administrației militare din regiune, Serghei Bratciuk, a declarat că va publica mai multe detalii într-o postare pe Telegram, transmite The Guardian. „Atac cu rachete din Odesa cu ajutorul unor avioane strategice”, a spus Bratciuk.

UPDATE: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, luni, Europei să „răspundă războiului gazului” purtat de Rusia prin întărirea sancţiunilor europene împotriva Moscovei, transmite News.ro.

UPDATE: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a înlocuit un important comandant militar în estul Ucrainei în urma pierderilor teritoriale majore suferite în faţa Rusiei, relatează dpa, citată de Agerpres. Într-un decret, Zelenski l-a demis pe Grigori Halahan din funcţie şi l-a numit în locul său pe Viktor Horenko. General maior Halahan, în vârstă de 44 de ani, a condus forţele de operaţiuni speciale în regiunile Doneţk şi Lugansk din august 2020. 

UPDATE: Gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va reduce drastic livrările de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream, la 33 de milioane de metri cubi pe zi începând de miercuri, invocând necesitatea mentenanței unei turbine, potrivit Le Monde.

19 aprilie 2024, ora 14:27

Statul rus poartă întreaga responsabilitate pentru moartea lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, se arată într-o rezoluție adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). În document sunt solicitate o serie de măsuri radicale pentru a contracara ceea ce a numit „regimul totalitar” al lui Vladimir Putin.

Adoptând în unanimitate o rezoluție bazată pe un raport al lui Emanuelis Zingeris (Lituania, PPE/CD), Adunarea a declarat că, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a devenit o dictatură de facto care duce „un război împotriva democrației”.

Un aparat de securitate omniprezent, supravegherea în masă a societății și reprimarea brutală a protestelor pașnice au „transformat Federația Rusă în ceea ce Adunarea consideră un stat totalitar, al cărui „modus operandi” seamănă cu cel al unei organizații criminale”.

Printre altele, Adunarea a solicitat UE și altor state să îi sancționeze pe cei direct responsabili de persecutarea, maltratarea și moartea lui Alexei Navalnîi și a îndemnat toate statele să tragă la răspundere Rusia pentru utilizarea sistematică a torturii în temeiul Convenției ONU împotriva torturii.

Totodată, și-a reiterat refuzul de a-l recunoaște pe Vladimir Putin ca președinte legitim al Rusiei și a îndemnat din nou comunitatea internațională să înceteze orice contact cu acesta, cu excepția scopurilor umanitare sau a urmăririi păcii.

APCE a cerut transferul rapid al celor peste 300 de miliarde de dolari americani din activele rusești înghețate către un fond de compensare a victimelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și crearea unui tribunal care să judece conducerea politică și militară a Rusiei pentru crime de agresiune.

Mai mult, a solicitat UE și G7 să consolideze sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin impunerea de sancțiuni secundare, sancționarea Bursei de la Moscova și a Rosatom și reducerea plafonului de preț al petrolului pentru a reduce veniturile din petrol ca sursă de venit pentru Rusia.

Statele membre și statele observatoare sunt încurajete să continue schimburile de prizonieri pentru a obține eliberarea prizonierilor politici din Rusia și Belarus, acordând prioritate lui Vladimir Kara-Murza și altor persoane cu probleme grave de sănătate.

De asemenea, Adunarea a declarat că înființează o platformă de contact pentru dialogul cu forțele democratice din Rusia și a solicitat crearea unui raportor general pe această temă.

Alexei Navalnîi a murit pe 16 februarie, într-o închisoare din Siberia, unde ispășea o pedeapsă de lungă durată. Serviciul Federal Rus al Penitenciarelor a declarat atunci că Navalnîi a început să se simtă rău după o plimbare, și-a pierdut cunoștința, iar ulterior medicii au constatat decesul. Abia după două săptămâni, corpul opozantului rus a fost predat mamei sale, care l-a înmormântat la un cimitir din Moscova. 

Soția acestuia, Iulia Navalnaia, a cerut comunității internaționale să se unească pentru a învinge „regimul terifiant din Rusia”, acuzându-l pe Vladimir Putin că i-a ucis soțul. Liderii mondiali s-au declarat revoltați de acest caz, menționând că au multe întrebări în adresa Moscovei. La rândul său, Kremlinul a negat orice implicare a statului în moartea liderului opoziției.

Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, era unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției din Rusia. Politicianul era condamnat la aproape 30 de ani de închisoare, în baza unor acuzaţii despre care se spune că au fost inventate pentru a-l ţine departe de politică. Navalnîi a contribuit la provocarea protestelor din 2011-2012 în Rusia. Opozantul a luptat împotriva fraudelor electorale și a corupției guvernamentale de la Moscova, investigând cercul interior al lui Putin și publicând ulterior dovezi în presa rusească. A fost arestat în Rusia, în ianuarie 2021, la întoarcerea sa în ţară după ce fusese otrăvit şi internat pentru tratament în Germania. 

Fiind cel mai vehement critic al președintelui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi acuza Kremlinul de otrăvirea sa. Înainte să fie arestat, Alexei Navalnîi a fost întrebat în cadrul unui interviu ce mesaj ar avea pentru poporul rus dacă va fi arestat, condamnat sau chiar ucis. Răspunsul a fost răspicat:

„Nu trebuie să cedați. Dacă s-a ajuns la asta, înseamnă că noi suntem foarte puternici în acest moment, dacă ei au decis să mă ucidă. Singurul lucru de care e nevoie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic. Trebuie să folosim acest moment, nu cedați”.