Comunitatea internațională este pregătită să ofere gaz pentru a pune capăt crizei energetice din Transnistria, dar o soluție de durată depinde de retragerea trupelor ruse din regiunea separatistă și înlocuirea acestora cu o misiune civilă ONU. Sunt declarațiile făcute de premierul Dorin Recean, în cadrul unui interviu al forumului de la Davos la care participă și o delegație moldovenească.

Potrivit lui, soluția la criză este ca autoritățile separatiste din Transnistria să accepte gazul şi cărbunele de la comunitatea internațională sau ca Gazprom să reia livrările. Totodată, Recean a acuzat Rusia că încearcă să creeze instabilitate în Republica Moldova pentru formarea unui guvern pro-Moscova după alegerile legislative prevăzute pentru toamnă. El a adăugat că va discuta cu liderii Uniunii Europene la Davos despre modul în care această agresiune a Rusiei împotriva Moldovei ar urma să fie depășită.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu vrea ca potențiala aderare a Ucrainei la alianţă să ajungă să depindă de poziţia Rusiei, transmite agenția de știri dpa, citată de Agerpres. NATO trebuie să spună clar că preşedintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto şi nici drept de vot cu privire la cine se va alătura Alianţei în viitor, a declarat Rutte joi, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Ucraina se va alătura NATO la un moment dat, odată ce va exista o pace durabilă, a adăugat Rutte, cu prilejul unui eveniment organizat de Fundaţia Viktor Pinciuk, a magnatului ucrainean cu acelaşi nume.

UPDATE Moscova a respins joi ideea ca țările NATO să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unei încetări a focului în război, afirmând că o astfel de mișcare riscă să provoace o „escaladare incontrolabilă”, informează Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că această idee este total inacceptabilă pentru Rusia.

UPDATE Ucraina acuză Rusia că a executat şase soldaţi ucraineni dezarmaţi, potrivit Comisarului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, care ţine evidenţa execuţiilor de prizonieri de război.

UPDATE Un soldat nord-coreean capturat de forțele de la Kiev și-a riscat viața refuzând să renunțe la cârnatul pe care-l avea asupra sa, deși era sub amenințarea armei, potrivit forțelor armate ucrainene, relatează site-ul ziarului britanic The Daily Telegraph.

UPDATE Kremlinul se declară joi pregătit de un dialog ”reciproc respectuos” cu preşedintele Donald Trump, care a ameninţat cu noi sancţiuni în cazul în care Rusia nu încheie un acord cu Ucraina pentru a pune capăt conflictului, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

UPDATE Președintele american Donald Trump plănuiește să reducă contingentul american din Europa cu aproximativ 20% și să retragă aproximativ 20 de mii de militari, a informat agenția italiană ANSA pe 23 ianuarie, citând cuvintele unei surse diplomatice europene.

UPDATE Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive asupra altor două persoane din spatele campaniei de dezinformare ruse „Doppelganger”. Măsura a avut loc în cadrul unui nou cadru de măsuri restrictive ca răspuns la activitățile hibride destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, a anunțat Serviciul European de Acțiune Externă.

UPDATE Parlamentul European condamnă, într-o rezoluţie adoptată joi, falsificarea sistematică de către regimul rus a argumentelor istorice pentru a-şi justifica războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei şi cere extinderea sancţiunilor împotriva canalelor media ruse care răspândesc dezinformarea. Textul adoptat de PE respinge argumentele istorice ale regimului rus menite să submineze istoria şi identitatea naţională a Ucrainei în încercarea inutilă de a justifica războiul ilegal în curs. De asemenea, eurodeputaţii condamnă faptul că Federaţia Rusă nu a reuşit să stabilească răspunderea pentru crimele sovietice şi a reprimat încercările de a efectua cercetări istorice şi de a organiza dezbateri publice cu privire la aceste chestiuni, afirmând că astfel de practici au contribuit la capacitatea regimului de la Moscova de a revigora politicile imperialiste şi de a instrumentaliza istoria în scopurile sale criminale, informează un comunicat al legislativului comunitar.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut joi SUA să continue să furnizeze Ucrainei arme pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti și şi-a exprimat convingerea că Europa este pregătită să plătească factura pentru acestea. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, secretarul general al NATO a spus că Europa trebuie să investească mai mult în apărare, să intensifice producția de arme și să preia o parte mai mare din cheltuielile pentru ajutorarea Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Ucraina este deschisă negocierilor cu Rusia dacă va primi garanții de securitate din partea președintelui SUA, Donald Trump, afirmă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat postului Bloomberg TV, că o primă condiție ar fi trimiterea unui contingent de pace pe frontul din sud-estul Ucrainei. 

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat la Forumul Economic Mondial de la Davos cu privire la consecințele unei victorii a Rusiei în războiul început cu invazia Ucrainei din 2022. Rutte crede că nu doar credibilitatea Alianței Nord-Atlantice ar fi afectată, ci și cheltuielile de apărare, care ar ajunge de la ordinul miliardelor de euro la mii de miliarde.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat joi că este necesar ca SUA să rămână implicate în sprijinirea Ucrainei în faţa invaziei ruse, avertizând totodată că Alianţa nu va fi capabilă să se apere în mod colectiv „în patru sau cinci ani” dacă statele membre nu-şi cresc cheltuielile pentru apărare la peste 2% din PIB, relatează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Președintele Vladimir Putin este din ce în ce mai îngrijorat de problemele din economia de război a Rusiei, chiar în timp ce Donald Trump face presiuni pentru încheierea conflictului din Ucraina, au declarat pentru Reuters cinci surse care cunosc situația. Economia Rusiei, susținută de exporturile de petrol, gaze și minereuri, a înregistrat o creștere robustă în ultimii doi ani, în ciuda multiplelor sancțiuni occidentale impuse după invazia Ucrainei în 2022.

UPDATE Războiul Rece s-a încheiat în mare parte prin implozia neașteptată a economiei Rusiei - pe care mulți experți nu au văzut-o să vină, dar o vulnerabilitate pe care Ronald Reagan, un lider care a definit-o mai mult prin intuiție decât prin analiza atentă a problemelor, a înțeles-o. Acum, Trump are ocazia de a perfora balonul de propagandă al lui Putin și de a sufoca economia Rusiei până la colaps, dacă alege să facă acest lucru, concluzionează o analiză publicată în revista Time. Dacă Trump va impune orice sancțiuni suplimentare și restricții la export companiilor petroliere ruse, așa cum a susținut nominalizarea secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, în timpul audierii sale de confirmare, atunci Putin va implora ușurare în timp ce economia sa se va prăbuși, cu veniturile din export reduse.

UPDATE Poliţia ucraineană a anunţat joi că a efectuat peste 1.000 de percheziţii în cadrul unei anchete privind traficul ilicit de arme şi muniţii, care s-a intensificat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut apel la o presiune mai mare asupra Rusiei, după atacul combinat cu drone şi rachete de la Zaporojie din noaptea de 22 spre 23 ianuarie. Atacul s-a soldat cu un mort şi peste 20 de răniţi, precum şi mai multe distrugeri. În noaptea de miercuri spre joi, rușii au bombardat Zaporojie cu rachete și drone, președintele Zelenski raportând că au fost atacate cartiere rezidențiale și obiective de infrastructură. Potrivit preşedintelui, bilanţul de la ora 9:30 indica un mort şi 26 de răniţi, inclusiv un bebeluș de două luni, scrie Rador.

UPDATE Un incident grav petrecut în regiunea ocupată Zaporojie aduce în prim-plan problemele interne și dezordinea din cadrul armatei ruse. Potrivit unui raport publicat pe Telegram de mișcarea partizană Atesh, un soldat rus și-ar fi împușcat și ucis comandantul.

UPDATE Coreea de Nord urmează să furnizeze Rusiei cel puțin 150 de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune KN-23, împreună cu proiectile de artilerie și sisteme conexe, în 2025, susține șeful Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (DIU, Kirilo Budanov, potrivit publicației ucrainene Ukrayinska Pravda. În plus, Budanov a menționat că se așteaptă ca Phenianul să desfășoare întăriri de infanterie în regiunea Kursk din Rusia, în 2025, probabil în locul trupelor rusești. „Nu ne așteptăm să vedem un aflux semnificativ de noi forțe terestre. Soldații lor sunt, în esență, roboți biologici”, a declarat el.

UPDATE Crește bilanțul victimelor din urma atacului Rusiei la Zaporojie. Autoritățile ucrainene anunță că 45 de oameni au fost răniți, iar o persoană a murit. Totodată, casa de cultură din zona bombardamentului a fost grav avariată.

UPDATE Kremlinul a declarat joi că nu vede nimic nou în amenințarea președintelui american Donald Trump de a aplica Rusiei noi sancțiuni și tarife vamale dacă nu acceptă să pună capăt războiului din Ucraina, informează Reuters. „Nu este doar o chestiune de a încheia războiul. Este, în primul rând, o chestiune de a aborda cauzele profunde ale crizei din Ucraina. Așadar, trebuie să vedem ce înseamnă acord în înțelegerea președintelui Trump”, a declarat Dmitri Polîanski, adjunctul ambasadorului Rusiei la Națiunile Unite, citat de The Guardian.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, l-a amenințat pe Vladimir Putin cu tarife și sancțiuni masive asupra produselor rusești dacă Federația Rusă nu ajunge la un acord cu Ucraina pentru a pune capăt războiului sângeros care durează de trei ani. „Faceți un acord acum și OPRIȚI acest război ridicol! VA FI DOAR MAI RĂU. Dacă nu ajungem la un «acord» și curând, nu am altă opțiune decât să impun taxe, tarife și sancțiuni ridicate asupra oricărui produs vândut de Rusia în Statele Unite,” a scris Trump într-o postare de pe Truth Social, adresată președintelui rus. „Putem face lucrurile pe calea ușoară sau pe calea grea — iar calea ușoară este întotdeauna mai bună”, a adăugat Trump. Președintele american a mai scris pe Truth Social că „iubește poporul rus și nu dorește să rănească Rusia”.  El a lăudat eforturile Kremlinului pentru sacrificiile făcute în cel de-al Doilea Război Mondial”, notează Gândul.

UPDATE Oficiali din Occident au informat BBC că trupele nord-coreene au înregistrat pierderi de aproape 40% în confruntările din regiunea Kursk, situată în vestul Rusiei, în decurs de doar trei luni, în contextul războiului neprovocat declanșat de Rusia în Ucraina.

UPDATE Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a cerut aliaților din Uniunea Europeană să-și alinieze cheltuielile de apărare la nivelul țării sale până când Rusia va renunța la agresivitatea sa. Tusk a subliniat că Polonia cheltuie aproape 5% din produsul său intern brut pentru apărare, mai mult decât orice alt aliat NATO, inclusiv Statele Unite. „Este momentul să creștem radical cheltuielile de apărare, dar nu pentru totdeauna,” a declarat Tusk, potrivit AlephNews.

UPDATE UE avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea blocului de a se apăra în următorii trei până la cinci ani, subliniind necesitatea majorării bugetelor de apărare şi a unei cooperări militare mai profunde între statele membre. Potrivit șefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, Rusia alocă peste o treime din bugetul național pentru apărare, de trei ori mai mult decât înainte de invazia Ucrainei. „Este o ţară puternic militarizată, care prezintă o ameninţare existențială pentru noi toți”, a declarat Kallas, avertizând că timpul pentru acţiune se scurge rapid, potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele lui Vladimir Putin au lansat în zorii zilei de joi, 23 ianuarie, un atac masiv cu rachete asupra orașului ucrainean Zaporojie. Un om a murit, iar cel puțin 25 au fost răniți, a transmis guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, relatează The Kyiv Independent. Atacul a cauzat distrugeri semnificative infrastructurii rezidențiale și a lăsat peste 20.000 de locuitori fără curent electric și alți 17.000 fără încălzire, după ce o instalație energetică a fost distrusă. 

UPDATE După un război, ce a trecut de 1.060 de zile, Moscova se confruntă cu un fenomen care s-a răspândit dramatic în toată Rusia. Iar Putin nu poate controla flagelul, el crescând de zeci de ori, în ultimii doi ani. Ziarul Izvestia anunță că Rusia este inundată cu cocaină, iar datele arată că oficialii ruși au confiscat aproximativ 5,2 tone de cocaină în valoare de 350 de miliarde de ruble (3,4 miliarde de dolari) între 2023 și 2024, ceea ce reprezintă o creștere de zece ori față de nivelurile anterioare. Publicația din Moscova a declarat că traficanții de droguri au crescut livrările în Rusia, schimbând și modul în care este efectuat transportul acestora, potrivit Newsweek. 

UPDATE Ajutorul acordat Ucrainei a devenit un subiect major de dispută în perioada premergătoare alegerilor parlamentare germane din 23 februarie, dezbinând partidele, inclusiv rămășițele coaliției de guvernare a lui Olaf Scholz, informează News.ro.

UPDATE Europa a produs mai multă energie electrică din soare decât din cărbune în 2024. Totodată, energia eoliană a generat mai multă energie electrică (17%) decât gazul (16%) pentru al doilea an consecutiv, notează G4media.

UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România semnalează faptul că presa rusă dezinformează pe subiectul atacurilor recente, din noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, executate cu drone de forțele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare civile din Ucraina, în proximitatea graniței cu România. Potrivit unui comunicat al MApN transmis miercuri, campania de dezinformare rusă folosește informații false sau scoase din context și inventează situații inexistente pentru a manipula adevărul și a influența opinia publică.

UPDATE Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt al lui Putin, a refuzat joi să comenteze cu privire la depistarea recentă, potrivit Londrei, a unei nave spion a Rusiei în apele britanice, în contextul în care occidentalii suspectează că Moscova încearcă să saboteze infrastructura subacvatică a țărilor vestice, transmite AFP. 

UPDATE Marina britanică a urmărit o presupusă navă de spionaj rusă, denumită Yantar, care a navigat luni prin apele Marii Britanii. Anunțul a fost făcut miercuri, 22 ianuarie 2025, de secretarul apărării, John Healey, în cadrul unei declarații în Parlament. Potrivit acestuia, nava rusă ar fi avut scopul de a colecta informații și de a cartografia infrastructura subacvatică critică a Marii Britanii.

UPDATE Armata americană și-a mutat lansatoarele Typhon, care pot trage rachete multirol până la mii de kilometri, de pe aerodromul Laoag din Filipine într-o altă locație de pe insula Luzon, cea mai mare și mai populată insulă din Filipine, a declarat o sursă guvernamentală filipineză de rang înalt pentru Reuters. Rachetele de croazieră Tomahawk din lansatoare pot lovi ținte atât în China, cât și în Rusia din Filipine. Rachetele SM-6 pe care le transportă, de asemenea, pot lovi ținte aeriene sau maritime aflate la peste 200 km distanță.

UPDATE Prim-adjunctul reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a răspuns, miercuri, după amenințările președintelui american Donald Trump cu privire la tarife masive și sancțiuni asupra produselor rusești în cazul în care șeful Kremlinului, Vladimir Putin, nu reușește să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Acesta a declarat că Rusia va trebui să determine ce înțelege Trump prin termenul de „acord” înainte de a intra în negocieri pentru a pune capăt războiului pe scară largă din Ucraina, relatează Kyiv Independent.  

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până în 2029-2030, datorită industrializării militare rapide. În acest context, oficialii UE subliniază nevoia urgentă de a accelera producţia de arme şi echipamente militare, în condițiile în care Rusia produce mai multe arme într-un an decât întregul bloc european. „Ucraina este linia de apărare a Europei,” a adăugat Kallas, solicitând sprijin suplimentar pentru Kiev şi o integrare mai strânsă a apărării, scrie Mediafax.

UPDATE Angajamentul de a intra în Uniunea Europeană, și cine știe dacă şi în NATO, este unul dintre atuurile cu care joacă Ucraina în cazul în care se va așeza la masa negocierilor pentru încetarea focului cu Rusia sub medierea comunității internaționale. Celălalt obiectiv, care pare ceva mai complicat, este de a-și menține teritoriul intact așa cum era înainte de februarie 2022, forțând Rusia să se retragă din zonele pe care le-a cucerit în tot acest timp, potrivit La Razon.

UPDATE Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar alte 16 au fost rănite într-un atac rus în oraşul Zaporojie, în sudul Ucrainei, în noaptea de miercuri spre joi, anunţă guvernatorul regiunii, relatează AFP, potrivit news.ro.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pe 22 ianuarie că orice forță de menținere a păcii eficientă în Ucraina trebuie să includă trupe americane, subliniind rolul crucial al SUA în descurajarea agresiunii ruse. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, Zelenski a respins ideea că aliaţii europeni ar putea oferi suficient sprijin militar independent, afirmând: „Nimeni nu va risca fără Statele Unite”. De asemenea, Zelenski a subliniat importanţa implicării Ucrainei în orice negocieri privind viitorul său, avertizând împotriva înțelegerilor făcute fără consultarea Kievului, aşa cum s-a întâmplat la negocierile de la Minsk în 2015. Totodată, el a cerut Chinei să-şi folosească influența asupra Rusiei, subliniind dependenţa economică a Moscovei faţă de Beijing.

UPDATE Corespondența obținută de canalul ucrainean 24 arată că grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin înainte de moartea sa, a fost implicat în comploturi pentru atacuri asupra infrastructurii occidentale din Africa şi în colaborări cu organizații teroriste precum Al Qaeda. De asemenea, e-mailurile scot la iveală recrutorii care convingeau deținuți şi chiar minori să se alăture luptelor din Ucraina, mulţi dintre aceștia participând la ofensivele de uzură din Donbas, suferind pierderi masive, notează Mediafax.

UPDATE Războiul din Ucraina a accelerat răspândirea infecțiilor rezistente la antibiotice, ceea ce complică și mai mult misiunea de salvare a soldaților răniți pe front și lupta globală contra acestor superbacterii. Spitalele ucrainene sunt de multe ori copleșite de numărul mare de pacienți, iar doctorilor le este din ce în ce mai greu să evite o criză cu consecințe catastrofale atât pentru Ucraina, cât și pentru restul Europei, scrie Digi24.

UPDATE De la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 825.320 de soldaţi, potrivit Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Doar în ultima zi, forţele ruse au înregistrat 1.340 de victime. Raportul detaliază şi pierderile de echipamente: 9.850 de tancuri, 20.497 de vehicule blindate, 22.256 de sisteme de artilerie, 23.111 drone, 369 de avioane şi 331 de elicoptere, alături de un submarin şi 28 de nave.