Maia Sandu a ajuns la exact jumătate din mandatul de președinte. Acum doi ani, pe 24 decembrie, a fost mare sărbătoare la Palatul Republicii, acolo unde a fost învestită în funcție, în prezența a sute de persoane. S-a întâmplat după ce l-a învins categoric pe contracandidatul ei de atunci Igor Dodon.
În perioada campaniei electorale, dar și în primele săptămâni după anunțarea rezultatelor, Sandu a avut mai multe promisiuni și a făcut mai multe angajamente, garantând inclusiv că instituția prezidențială va deveni una transparentă și accesibilă. S-a grăbit să spună că va scoate gardul din jurul clădirii, lucru ce nu s-a mai întâmplat. La doi ani distanță, ținând cont de toate crizele pe care le-am traversat și încă le traversăm, analizăm câteva dintre promisiunile Maiei Sandu, dar și ce cred oamenii despre omul pe care l-au votat, cu o dorință puternică de schimbare.
Maia Sandu a venit în funcție cu o mulțime de promisiuni și angajamente. Conform unei analize făcute de portalul alegeri.md, în perioada electorală ar fi avut circa 156 de promisiuni. Printre cele mai discutate, mai ales în prima perioadă a mandatului, a fost gardul din jurul Președinției, care în opinia șefei statului trebuia dat jos pentru a avea o conexiune mai bună cu cetățenii.
Președinta a făcut referință, în mai multe rânduri, și la transparența instituției prezidențiale și în relația acestei instituții cu cetățenii și mai ales cu presa. Însă, în mai multe situații, a fost exact invers. Un exemplu recent este cel de la mijlocul lunii noiembrie, când, într-o duminică seara, mai mulți deputați au fost chemați la Președinție, iar presa nu a avut acces în interior, fiind ținută în spatele gardului metalic.
Am vrut să obținem un interviu de la președinta Maia Sandu, în contextul celor doi ani de mandat. Pentru asta, am telefonat la echipa de comunicare a instituției, fără succes însă, așa că am decis să mergem fizic la Președinție. Ofițerul de securitate nu ne-a permis să filmăm și ne-a redirecționat la reprezentanții direcției de comunicare. Abia vineri am reușit să discutăm cu șefa direcției informare și comunicare cu mass-media. Ne-a cerut întrebări în scris, dar deocamdată nu am primit răspuns la subiectele abordate.
Revenind la campania electorală prezidențială, găsim și promisiunea făcută de Maia Sandu de a reduce cheltuielile instituției prezidențiale. Însă, analizând rapoartele financiare ale aparatului prezidențial, observăm că bugetul, de la an la an, e mai mare. Dacă în anul 2020, atunci când a venit în funcție, era de circa 31 de milioane de lei, atunci în anul 2022 a crescut cu circa 3 milioane și reprezintă 34 de milioane de lei.
Activitatea Maiei Sandu este dezbătută în societate. Unii se declară dezamăgiți, pe când alții sunt convinși că o președintă mai bună nu puteai să găsești.
Există păreri împărțite asupra activității președintei, inclusiv printre deputați. Opoziția îi critică munca, parlamentarii PAS au doar cuvinte de laudă pentru Maia Sandu.
Chiar dacă există opinii diferite în societate și așteptările încă sunt la un nivel ridicat, nu putem să nu menționăm reușitele cele mai importante ale Maiei Sandu.
Printre acestea se numără scoaterea țării din izolarea în care s-a aflat în timpul mandatului fostului președinte Igor Dodon, obținerea de asistență financiară de sute de milioane de euro și obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, urmând exemplul Ucrainei.
În cei doi ani de mandat, s-au schimbat și datele din sondajele de opinie despre nivelul de încredere în Maia Sandu. Am luat, ca punct de referință, Barometrul Opiniei Publice și am aflat date curioase. Cel realizat în luna februarie 2021, adică la două luni de mandat, a arătat că procentajul celor care au cea mai multă încredere în ea constituie 15,8. În schimb, în iunie, la jumătate de an de mandat, nivelul încrederii a atins un maxim de 37,5 la sută, ca în noiembrie anul acesta să scadă la 19,1. Și, iată cum arată datele privind cetățenii care nu au deloc încredere în Sandu. Astfel, în primele săptămâni de activitate erau circa 33,5. După șase luni, procentul a scăzut la circa 31. În schimb, în cel mai recent sondaj, publicat în luna noiembrie, vedem că ponderea celor care nu au deloc încredere în șefa statului a crescut și constituie acum 54, 3 procente.
Un reportaj de Constantin Niculae și Vlad Glinjan
