Echipa Antena 3, Cristi Popovici şi Costi Pahonţu, a mers în stânga Nistrului, acolo unde tensiunile s-au acutizat, pe fondul războiului din Ucraina. Iată cum a rezistat presiunilor de la Moscova singura școală în limba română din Tiraspol.
„Suntem în microbuzul de navetişti Chişinău – Tiraspol. Suportăm cu greu căldura sufocantă alături de alţi 20 de pasageri. Maşina nu are nici aer condiţionat şi pare că nici Inspecţia Tehnică Periodică.
Maşina ajunge la granița din stânga Nistrului. Un militar intră în microbuz şi culege toate buletinele şi pașapoartele. Pasagerilor le sunt verificate actele şi le este emisă o hârtie de şedere de 24 de ore.
Jurnaliştii străini sunt interziși în această parte a lumii, tocmai de aceea, astăzi, suntem nişte simpli turişti. Trecem primul test şi ne continuăm drumul”, relatează jurnaliștii.
„Pe străzi, zărim filtre ale armatei şi ale poliţiei. În ultima lună, tensiunile s-au acutizat şi aici, pe fondul războiului din Ucraina. Riscul să fim zăriți de securitatea locală şi arestați este mare. În urmă cu o lună, doi jurnaliști români au fost reţinuţi 6 ore de separatiștii pro-ruşi şi eliberați abia după intervenţia autorităţilor române”, mai spune echipa Antena 3.
Jurnaliștii Antena 3 au filmat pe străzile din Tiraspol
„Suntem în Tiraspol, capitala acestui aşa zis stat. În fapt, vorbim de o regiune separatistă aflată la graniţa Republicii Moldova cu Ucraina, nerecunoscută nici măcar de Putin, dar unde prezenţa rusă este intensă.
Pe străzi zărim peste tot steaguri ruseşti, statui şi simboluri sovietice, tancuri şi morminte ale ostaşilor ruşi”.
Liceul în limba română din Tiraspol, singura șansă pentru elevii moldoveni
„Ne aşezăm pe o bancă, pentru câteva fotografii, chiar dacă asta ne poate trimite direct în arest. De la începutul anilor ‘90, legea pe acest teritoriu o face armata a 14-a Rusiei, care şi-a impus propriul lider, un guvern-marionetă, ba chiar şi propria monedă.
Aici în Tiraspol, o călătorie cu maxi-taxi costă 5 ruble transnistrene. În Transnistria există rubla transnistreană, propria monedă valabilă pe teritoriul acestei regiuni.
Cardurile Visa și MasterCard nu pot fi folosite nicăieri. Cei de aici folosesc carduri proprii, folosite de o banca locală, cu care pot face diverse plăți. Cu mici excepții nu există bonuri fiscale. Puteți schimba aproape orice tip de monedă la casele de schimb valutar din Tiraspol, inclusiv lei românești.
Și încă ceva foarte important, filmatul și fotografiatul sunt interzise aproape peste tot. Sunt însemne pe lângă instituțiile publice. Dacă vă prinde poliția, puteți fi arestați 72 de ore pentru spionaj.
După războiul din 1992, când Rusia şi-a impus stăpânirea în Transnistria, populaţia vorbitoare de limba română a trecut printr-un proces de rusificare”.
Cum a rezistat presiunilor de la Moscova singura școală în limba română din Tiraspol
„Școlile cu predare în alfabetul latin au fost închise, iar moldovenii care vorbeau limba română au fost marginalizați. În această mare roşie, a rezistat o insulă de speranța – Liceul Teoretic Lucian Blaga.
Elevii învață în această şcoală unde predau 20 de profesori. Unitatea este susținută cu greu de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova.
Elevii mai mari sunt în perioada examenelor acum, examenul de Bacalaureat spre exemplu, cei mai mici au luat deja vacanţă”.
Curajul de a învăța limba română în Transnistria. Profesorii care au înfruntat KGB-ul
„Festivitatea de premiere însă, s-a ţinut online. Nu a existat o petrecere, pentru că şcolile în perioada aceasta au fost închise din cauza tensiunilor din regiunea transnistreană.
Elev: Datorită acestui liceu mi se deschid căi spre un viitor mai bun.
Cristi Popovici: Vrei să pleci în Republica Moldova sau România?
Elev: Încă nu m-am hotărât, vom vedea.
Cristi Popovici: Aici nu vrei să mai rămâi?
Elev: Nu! Nu este un viitor aici, așa cred.
Într-un context politico-militar extrem de complicat, liceul Lucian Blaga reprezintă singura şansă pentru ca elevii din Transnistria să scape de serviciul militar obligatoriu.
Băieţii care termină clasa a XII-a sunt luaţi cu forţa în unitatea controlată de armata a 14-a, iar mărturiile celor care au fost acolo vorbesc inclusiv despre torturi şi înfometări pe care le suportă tinerii recruți.
Toţi elevii care învață aici speră să ia o nota cât mai mare la BAC, mai departe vor da la o facultate din Moldova sau România pentru ca mai apoi să-și găsească un loc de muncă în cele două țări sau într-un stat din UE”.
Tensiuni în regiunea transnistreană. Militari înarmați pe toate străzile
„Un lucru este cert. Niciunul din elevii de la acest liceu nu mai vrea să rămână în Transnistria după terminarea studiilor.
Prin urmare, aşa-zisele autorități locale fac tot posibilul să-i împiedice pe vorbitorii de limba română să-şi înscrie copiii aici”.
„Liceul nostru a fost supus unor vandalizări adevărate. Au rupt ușile, au scos manualele, manualele au fost scoase din școala, băncile au fost încărcate in camioane și duse de aici. Clădirea a fost închisă, iar noi nu am putut intra în clădire”, spune Veronica Pozneac, directoarea liceului.
„Sunt poveşti care s-au repetat în ultimii 30 de ani în toată Transnistria. Rând pe rând, şcolile cu predare în limba română au fost închise de separatiştii pro-ruşi. Nu şi liceul Lucian Blaga. O mână de profesori a rezistat presiunilor venite de la Moscova”.
„Veneau de la Securitate, KGB-işti. Eu le spuneam deschis: „Ce căutaţi, ce întrebaţi? Eu vă spun, e şcoală românească, învăţăm în limba română şi învăţăm istoria românilor, care e problema? Asta e politica noastră”
Şi până la urmă nu ştiau ce să răspundă. Încercau prin alte metode, presiuni, prin procuratură, prin judecătoriile lor, am trecut prin toate, prin toate filtrele”, spune Ion Iovcev, fostul director al liceului, acum ieşit la pensie.
„Ana şi Elena visează să ajungă la Universităţi din România sau Republica Moldova. Ana vrea la Pedagogie, Elena la o facultate din Braşov, unde deja studiază sora ei.
Cristi Popovici: Nu mai vreţi să rămâneţi aici în Tiraspol?
Elev: Suntem lipsiţi de unele drepturi, nu putem să vorbim limba noastră, limba mamă. Dorim să învățam la universitate în limba română, aici sunt doar în limba rusă, nu ne convine.
„Vin şi copii care nu știu să zică nici Bună ziua, nu cunosc deloc. Acum a venit un tătic și dorește să-i dea la școala noastră. Copiii noștri sunt deosebiți, cei mai cuminți, au succese, ne duc faima liceului”, spune profesoara Raisa Pădurean.
Pe teritoriul regiunii trăiesc în proporţii egale cetăţeni moldoveni, ruşi şi ucraineni. În total, peste 550.000 de oameni, potrivit recensământului din 2004.
sursa foto: antena3.ro
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
