În țara vecină, România, este șoc și indignare după ce o femeie a murit fiind sfâșiată de câini în timp ce alerga. Oamenii se uită stupefiați la ping-pongul dintre instituții care-și pasează vina fără să dea semne de remușcare. Nici în Capitala Republicii Moldova situația nu arată mai bine. Datele oficiale arată că pe străzi sunt circa cinci mii de maidanezi, pe când la necropolă, singurul loc specializat și administrat de municipalitate, sunt doar 270 de câini. 

În lipsa unei viziuni și a unor funcționari care chiar să vrea să soluționeze această problemă, oamenii riscă zilnic să fie încolțiți pe străzi. Anual, circa o mie de persoane se adresează la 112 spunând că sunt mușcate de câini. Am făcut și noi un experiment, ca să vedem cui trebuie să telefonăm dacă întâlnim o haită de câini ce par agresivi. Ce-am descoperit, ne-a șocat. 

Conform datelor oferite de Serviciul Unic de Urgență, anual, aproximativ 1.000 de oameni apelează la 112 pentru a cere ajutor după ce au fost mușcați de câini. O bună parte din aceste cazuri se produc în municipiul Chișinău. Deși de-a lungul timpului, la conducerea Primăriei Capitalei, s-au perindat mai mulți edili, în planurile cărora era și soluționarea problemei animalelor fără adăpost, lucrurile nu prea s-au mișcat din loc, din cauza conflictelor interne, lipsei de experiență, nepăsare ori interese ascunse. 

S-o luăm de la capăt. Instituția care se gestionează și monitorizează, în acest moment, problema animalelor fără stăpân din municipiul Chișinău este Secția de control şi protecție a animalelor. Creată în anul 2019, structura face parte din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Primăriei Chișinău. 

L-am contactat pe șeful secției, Karl Luganov, în trecut activist cu experiență în apărarea drepturilor animalelor, pentru a discuta despre acțiunile planificate în 2023. Acesta însă a refuzat orice discuție cu noi, motivând că are nevoie de permisiunea departamentului de presă.

Ofițera de comunicare a direcției, Irina Boțu, ne-a expediat doar un mesaj scurt, cu informațiile următoare: „În bugetul pentru sterilizarea câinilor fără stăpân a fost alocată suma de 1.5 milioane de lei. În doi ani, 2021 și 2022, au fost sterilizate aproximativ 2.500 de animale, iar la momentul de față, în Chișinău, se află aproximativ 5.000 de câini”. 

Suma de 1, 5 milioane de lei este de circa trei ori mai mică decât cea alocată anul trecut. Este informația pe care am găsit-o pe pagina de Facebook a Secției de control. În postare, se mai spune că din această cauză, o mulțime de proiecte, elaborate pentru a gestiona problema, nu vor avea finanțare. 

Pe de altă parte, Ion Burdiumov, șeful Direcției municipale, în componența căreia se află secția respectivă, a declarat că abia după ce vor fi făcute licitații publice, activitatea structurii va fi reluată. Până atunci, procesul de capturare și sterilizare este blocat. 

Între timp, pe străzile Chișinăului animalele fără stăpân, care nu au fost sterilizate, continuă să se înmulțească. Pentru ca animalele fără stăpân să nu se reproducă necontrolat, numărul de sterilizări trebuie să depășească numărul de nașteri. Pe când, în Chișinău, doar o pătrime din câinii fără stăpân sunt sterilizați, spunea anterior Luganov, într-o conferință de presă.

Anul trecut, consilierii municipali, după o mulțime de disensiuni, au luat decizia a de vota crearea unei noi întreprinderi, care urma să preia atribuțiile și patrimoniul de la Autosalubritate și Secția de control. Dar, întreprinderea nu este încă pe deplin funcțională. Până să apară secția de control, capturarea câinilor era în responsabilitatea Regiei „Autosalubritate”, care deține și Necropola din Chișinău, unde ajungeau câinii prinși în stradă. Dar, de ceva vreme nu mai efectuează capturări, pentru că secția de control nu a eliberat avize. Or, fără ele, nimeni nu are dreptul să ia animalele de pe stradă. 

„Din vara anului 2021, Autosalubritate nu a primit nici un act de capturare a câinilor și nici un act de eliberare a câinilor de la necropolă, care stau acolo, unii ani de zile”, ne-a spus directorul interimar la Regia „Autosalubritate”, Igor Gîrlea.

Necropola, aflată în subordinea Regiei „Autosalubritate”, este blocată în momentul de față și adăpostește aproximativ 300 de câini, capturați anterior. Animalele nu pot fi eliberate pentru că, la fel, e nevoie de aviz.

În lipsa unei strategii clare din partea autorităților, mii de câini fără adăpost sunt îngrijiți de ONG-urile pentru protecția animalelor. În Chișinău, există aproximativ 10 adăposturi, care funcționează datorită donațiilor. 

La unul dintre acestea, gestionat de Galina Cighir, am mers și noi. Amplasat într-o fâșie forestieră din cartierul Petricani al Capitalei, aici se află circa 650 de câini fără stăpân. Deși îl numim azil, pe hârtie, acest loc nu are un așa statut și asta pentru că terenul pe care este amplasat încă nu a fost oferit ONG-ului, deși trei ani în urmă a existat o asemenea promisiune. 

„Aceasta este cea mai dureroasă problemă cu care ne confruntăm la momentul de față. Autoritățile statului ne promit ajutor, dar nu-și duc până la capăt promisiunile. Problema animalelor fără stăpân rămâne critică în municipiul Chișinău, chiar dacă au fost alocați mulți bani, în ultimii 5-6 ani, pentru funcționarea așa-zisei necropole, unde erau duse animalele capturate în oraș. 

Problema nu a fost soluționată, pentru că acum necropola practic este nefuncțională. Putem spune că banii s-au dus în vânt. În oraș, sunt o mulțime de animale fără stăpân. Unde vor locui mai departe, nu poate spune nimeni. Sunt foarte mulți, în ultimul timp, chiar dacă au fost programele de sterilizare”, ne-a povestit directoarea ONG-ului AOVA, Galina Cighir.

Pe de altă, Valentina Dudnic, o activistă cu experiență vastă în gestionarea câinilor fără adăposturi, vede situația altfel. Aceasta consideră că problema este în oameni și că acești câini sunt provocați să reacționeze agresiv din cauza celor care îi maltratează și îi abandonează. Consideră că e nevoie de crearea de noi aziluri, pentru a ridica animalele de pe stradă. 

„Foarte mult ține de educația oamenilor. Câinii sunt niște ființe foarte sensibile și ei percep starea oamenilor. De aceea ei latră, dar să mă scuzați, cu așa atitudine față de animale... Oamenii sunt foarte agresivi, nu câinii. Dacă este un câine într-o scară de bloc, gata îl alungă. Chiar dacă ar dormi câinele acela acolo o noapte, mă gândesc că nu ar fi așa strașnic”, ne-a spus președinta ONG-ului ALGA, Valentina Dudnic.

Am făcut un experiment și ne-am pus în pielea unui cetățean care observă o haită de câini pe stradă, ce par a fi agresivi. Am sunat prima dată la serviciul unic de urgență 112. De aici, am fost redirectionați către Secția de Control şi Protecție a Animalelor, despre care v-am spus mai sus. Iată ce răspuns am primit. 

„- Bună ziua, numele meu e Constantin. Văd o haită de câini care par a fi agresivi. Aici sunt case, oameni merg pe stradă. - E clar, noi transmitem, noi concret nu ne ocupăm cu câinii. Dumneavoastră așa parcă îmi citiți morală”. 

Și tot de la ea am aflat că e o singură mașină în oraș, așa că slabe șanse să o așteptăm pe loc. 

„- Eu îi aștept aici? - Nu-i așteptați, că ei nu vin mă scuzați, e o mașină în tot orașul. Când o să vină, o să vă sune, vă anunță. - Păi și dacă un om e atacat de câini, ce face? - Noi transmitem, e o mașină pe tot orașul, închipuiți-vă. Ei au adrese tare multe”.

Până la ora difuzării reportajului, nimeni nu ne-a telefonat să ne întrebe detalii sau să ne spună dacă s-a prezentat cineva la adresa indicată de noi ori nu. 

Între timp, anual, circa o mie de persoane cer ajutor la 112, după ce sunt încolțiți de câini. Recent, printr-o dramă similară a trecut și Violeta Adam. Femeia a fost atacată de o haită de câini pe strada Albișoara, într-o seară când se întorcea de la lucru.

„Mergeam, nu alergam, nu gesticulam. Din senin au venit vreo 8 dulăi mari, câini vagabonzi, au venit țintă spre mine, s-au urcat peste mine”, a relatat victima unui atac al maidanezilor, Violeta Adam.

Femeia ne-a spus că și ea are acasă un câine și niciodată nu a crezut că i se poate întâmpla așa ceva: „La un moment dat, am început să strig și nu au avut nici o reacție. Am început să lovesc, mă luptam cu ei, cu mâinile și am alergat, am fugit, am scăpat, dar au reusit să mă muște, deja sângeram. Simțeam că mi-au rupt deja și pantalonii. Câinii sunt foarte mari. Dacă era un copil sau cineva mai scund, cu siguranță îl punea la pământ”.

S-a ales cu mușcături adânci și a fost nevoită să cheme ambulanța: „Am chemat salvarea, știam că trebuie să îți faci un vaccin, dar nu știam care e procedura”.

Victima atacului a mers a doua zi la Centrul consultativ de diagnostic de pe strada 31 august, singurul unde se administrează vaccinul și se face tratamentul antirabic. 

„De urgență, de prelucrat plaga cu soluție de săpun... Sau un pansament curat, steril. De urgență se adresează în cabinetul antirabic”, a spus medicul rabiolog, Mariana Pîntea.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a ne proteja de rabie, o boală foarte gravă pentru care nu există tratament și care poate duce la deces: „Rabia este o boala infecțioasă”.

Cele mai multe adresări la medicul rabiolog sunt în perioada caldă.

„Autoritățile trebuie să ia măsuri, pentru că acești câini, chiar dacă îi îmblânzești puțin, asta nu înseamnă că nu sunt periculoși. Chiar dacă am și eu câine, eu îi fac vaccinurile la timp, eu răspund de el. Este o responsabilitate foarte mare să ai un câine. Chiar dacă eu știu că el nu agresează, nu știe nimeni ce e în mintea lui. Acum, de acasă până la stație, număr minim 10 câini vagabonzi”, consideră Violeta Adam.

„Trebuie coroborate eforturile cu primăriile din suburbii, pentru că acești câini migrează dintr-o parte în alta. Trebuie să găsim o soluție general acceptată pentru tot municipiul”, crede directorul interimar de la „Autosalubritate”, Igor Gîrlea.

„Autoritățile cum să vă spun, ei și țin problema asta și nu dau nici la organizațiile obștești să rezolve întrebarea asta. Banii sunt alocați pentru autorități, dar voluntariatul rezolvă cum poate”, a precizat președinta ONG-ului ALGA, Valentina Dudnic.

În așteptarea unei soluții, câinii continuă să se înmulțească, fiind un pericol pentru cei din jur, fie ei adulți sau copii. Autoritățile trebuie să ia măsuri acum, cât mai repede, pentru ca mâine să nu fie târziu și pentru a preveni o eventuală tragedie ce va zgudui societatea. Așa cum e acum în țara vecină, unde o femeie a murit sfâșiată de o haită de câini în timp ce alerga pe malul unui lac din București.

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan, montaj de Constantin Niculae