07 februarie 2023, ora 21:41

Înalt oficial european face o declarație neașteptată privind reglementarea conflictului de pe Nistru. Optăm pentru oferirea unui statut special regiunii transnistreană, dar cu respectarea integrității Republicii Moldova, a declarat Josep Borrell, vicepreședintele Comisiei Europene, în cadrul unei conferințe de presă susține la Bruxelles alături de premiera Natalia Gavrilița. Întrevederea a avut loc în marja reuniunii Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova.

Oficialii moldoveni au parcurs astăzi, la Bruxelles, un adevărat maraton al întrevederilor la nivel înalt. Reuniunea Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova a fost coprezidată de prim-ministra Natalia Gavriliţa și vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell. Potrivit oficialilor, o parte importantă a discuțiilor de s-au axat pe aprofundarea cooperării în domeniul politicii externe de securitate și de apărare.

(SINCRON BORRELL)
„În ceea ce privește conflictul transnistrean am reafirmat angajamentul pentru a facilita un proces de soluționare extins, pașnic și durabil pe baza respectării integrității teritoriale și a suveranității Moldovei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și cu un statut special pentru Transnistria. Procesul de integrare este foarte intens și necesită timp, fiecare stat este evaluat în funcție de propriile realizări și va progresa pe această cale cu propria sa viteză, dar după întâlnirea de azi cu dvs pot să spun că viitorul Moldovei și al cetățenilor săi este în mod limpede în UE”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell.

„Am subliniat în cursul discuțiilor angajamentul nostru ireversibil față de parcursul european și am vorbit despre stadiul reformelor pe care le întreprindem în vederea îndeplinirii recomandărilor comisiei europene.  Am discutat despre implementarea Acordului de Asociere și am constat că este o dinamică foarte bună în relațiile noastre. Am văzut o susținere fără precedent pentru parcursul nostru european”, a menționat prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Natalia Gavrilița a avut și o întrevedere cu un grup de eurodeputați din cadrul Partidului Popular European, în frunte cu Siegfried Mureșan, care este și copreședinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Moldova. Gavrilița a vorbit despre eforturile Guvernului de a stabiliza economia, concomitent cu realizarea unor reforme structurale, care să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Prim-ministra s-a întâlnit și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Pactul verde. Șefa Executivului a vorbit despre situația din domeniul energetic și măsurile întreprinse de Chișinău pentru a identifica surse alternative de energie și gaze naturale, dar și pentru a limita dependența de gazul rusesc. Din delegația Moldovei la Bruxelles fac parte ministrul Afacerilor Externe, vicepremierul pentru Reintegrare, ministrul Infrastructurii, ministrul Economiei, ministrul Justiției, dar și cel al Agriculturii.  

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.