Alegerile prezidențiale din România au adus un rezultat surprinzător: Călin Georgescu, candidat cu orientări pro-Putin și discurs naționalist-extremist, a obținut peste 22% din voturi în primul tur, devansând așteptările. Profesorul român, Radu Vancu, a analizat cauzele acestui rezultat, identificând mai multe probleme: răspândirea globală a extremismului, lipsa de reacție a instituțiilor românești față de propaganda rusă și rolul rețelelor sociale, precum TikTok, în mobilizarea alegătorilor.
Vancu subliniază că acest rezultat evidențiază o criză profundă în educație, politici publice și în încrederea oamenilor în proiectul european. Pe de altă parte, el avertizează că aceste alegeri reprezintă un punct critic pentru direcția țării: un drum spre Rusia sau spre Europa.
„Convingerea mea, atât cât se poate intui acum, este că nu putem vorbi despre o cauză unică, ci de un cumul de cauze care s-au aliniat cumva pentru furtuna perfectă care l-a avantajat într-adevăr pe acest candidat venit aparent din neant, Călin Georgescu”, a declarat Vancu, pentru edupedu.ro.
1. Resurgența globală a extremismelor
Vancu subliniază că tendința de creștere a fascismului și a extremismului la nivel global a influențat și România. Fenomene similare sunt observate în alte țări, iar această radicalizare generalizată a favorizat apariția unor candidați ca Georgescu.
2. Vulnerabilitatea României în fața războiului hibrid
Profesorul atrage atenția asupra efectelor războiului informațional purtat de Rusia împotriva Occidentului. România, spune el, „nu a înțeles că se află în prima linie a acestui conflict” și a fost „penetrată ușor” de propaganda rusă.
„Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil”, a explicat Vancu.
3. Eșecul serviciilor de informații și al liderilor politici
Serviciile de informații românești au eșuat în prevenirea răspândirii discursurilor extremiste, iar cinismul clasei politice a alimentat neîncrederea publicului. Vancu critică dur politica internă și implicarea lui Klaus Iohannis, menționând că alianțele anti-democratice dintre PSD și PNL au alimentat votul anti-sistem.
De aceeași părere este și sociologul Gelu Duminică care critică liderii politici pentru îndepărtarea de nevoile cetățenilor:
„Nu poporul „e de vină”, ci liderii care și-au bătut joc de el. De mult prea mulți ani, „partidele democratice” s-au îndepărtat de agenda cetățeanului simplu care s-a simțit din ce în ce mai abandonat. Zilele trecute atrăgeam atenția asupra discursului strident pe care susținătorii îl foloseau pentru a-i pune în cea mai bună imagine (chipurile) pe ai lor candidați. Am atras atenția că acest ton, dublat de imaginea de 2 lei a politicianului român, nu ajută cu nimic, ba chiar din contra. Și că îndepărtează parte din electorat.
Ascensiunea domnului Georgescu nu e întâmplătoare: În lipsa unor „politicieni” care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută „salvatori”. Lehamitea față de clasa politică actuală e foarte mare și modul ăsta agresiv de a face politică nu (mai) ajută pe nimeni. Și nici marota „X e singura soluție”, pentru că oamenii vor găsi o alta. Care nu e X”, explică sociologul.
4. Influența nocivă a TikTok-ului
Radu Vancu atrage atenția asupra modului în care TikTok, pe care îl numește „o armă, nu o rețea socială”, a fost utilizat pentru propagandă. Algoritmii platformei au permis răspândirea mesajelor extremiste fără a fi reglementați adecvat. Profesorul consideră că România trebuie să urmeze exemplul altor țări europene în reglementarea acestei platforme.
„Nu am încă date suficient de clare despre felul în care s-a votat de către utilizatorii TikTok. Dar intuitiv, atât cât pot să-mi dau seama, cred că mai vulnerabili decât tinerii au fost adulții, părinții, bunicii. O parte dintre noi, adulții, suntem mult mai responsabili decât tinerii pentru felul în care arată acest vot”.
5. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române
Potrivit lui Vancu, preoții ar fi făcut propagandă directă pentru Călin Georgescu, fapt care, în opinia lui, reprezintă o problemă majoră. Acesta consideră că politizarea serviciului religios trebuie să fie combătută atât de Biserică, cât și de stat.
6. Lipsa sancționării discursurilor extremiste
Instituțiile abilitate să combată discursurile antisemite, legionare sau pro-Putin nu și-au făcut datoria, crede profesorul român. Astfel, retorica extremistă a lui Georgescu a rămas nesancționată, contribuind la succesul său electoral.
Radu Vancu subliniază rolul eșecului educației în aceste alegeri. „România needucată” este o realitate care se întinde pe decenii, afirmă el, iar lipsa predării gândirii critice și a istoriei reale a contribuit la vulnerabilitatea electoratului. „Oamenii votează antisemiți, legionali, anti-europeni, fără să știe ce au votat”, explică profesorul.
De asemenea, el consideră că deceniul în care Klaus Iohannis a condus sub sloganul „România Educată” a fost marcat de dispreț pentru educație. Subfinanțarea sistemului, tolerarea plagiatorilor și atacurile la adresa profesorilor au avut un impact negativ major. Lipsa unei educații solide a permis manipularea electoratului prin platforme ca TikTok și a alimentat ascensiunea discursurilor extremiste.
Rezultatul alegerilor prezidențiale reprezintă, în opinia lui Vancu, o alegere între două direcții: continuarea drumului european sau apropierea de Rusia.
„De 35 de ani încoace nu am avut un vot mai important”, avertizează profesorul, subliniind riscul unei deplasări a României în sfera de influență a Moscovei.
Pericolul pentru Chișinău, dacă Georgescu va câștiga în România
Scenarii sumbre și pentru viitorul Moldovei dacă Călin Georgescu ajunge la putere în România. De această părere este președintele „WatchDog”, Valeriu Pașa, care avertizează că „Republica Moldova va pierde cel mai important susținător al său”.
Expertul a subliniat faptul că pentru a treia oară în decurs de o lună, „moldovenii care dețin și cetățenia României, i-au stricat sărbătoarea lui Vladimir Putin”. În viziunea lui Pașa, anume creșterea participării la vot în Republica Moldova a cetățenilor români a asigurat accederea candidatei USR, Elena Lasconi, în turul II al alegerilor prezidențiale din România.
Președintele „WatchDog” consideră că victoria lui Georgescu în turul II ar fi fost mult mai facilă dacă contracandidatul său era liderul PSD, Marcel Ciolacu. În situația actuală însă, candidata USR are „șanse bune să devină prima femeie președinte a României”, fiind un politician moderat, neasociat cu corupția.
Ascensiunea lui Călin Georgescu la funcția de președinte a României ar avea implicații grave și pentru Republica Moldova. În viziunea expertului, candidatul independent este un putinist asumat, „gata să meargă la compromisuri cu Vladimir Putin, iar asta este un risc de securitate pentru Moldova”. Din această cauză, Georgescu nu doar că nu va ajuta Chișinăul în parcursul său european, ci de asemenea „va deturna România de pe calea europeană”.
TV8.md amintește că independentul Călin Georgescu, candidatul surpriză, după cum scrie presa română, are viziuni pro-ruse și se declară împotriva NATO. Chiar și Ria Novosti, când a reflectat alegerile din România, l-a numit pe Călin Georgescu susținător al unei alianțe cu Rusia. Potrivit datelor preliminare, în turul II al alegerilor prezidențiale, Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi. Candidata USR, actual primar în Câmpulung Muscel, județul Argeș, are viziuni pro- europene și pro NATO, iar în Republica Moldova s-a clasat pe primul loc.