Reconstrucţia Ucrainei după război implică şi „o eventuală reconstrucţie a Republicii Moldova”, a declarat, joi, 18 mai, preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, la Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani. El a adăugat că Parlamentul României se oferă „să ajute logistic” Republica Moldova şi Ucraina în parcursul lor european, care „trebuie să fie unul comun”, scrie Agerpres.
„Drumul cel mai scurt spre reconstrucţie este prin România”, a transmis el.
Potrivit lui Ciolacu, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, „60% din toate exporturile Ucrainei şi logistica necesară Ucrainei au tranzitat România”.
„Noi avem datoria să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor, să creăm infrastructura necesară, să continuăm ce am început şi mai ales ce a început mai ales Ministerul Transporturilor şi trebuie să facem o conectare pe căile ferate, cu ecartament european. Acest lucru nu se poate face decât în primul rând prin Republica Moldova, legând Paşcani - Iaşi de Chişinău. Nu putem vorbi de reconstrucţia Ucrainei fără să vorbim de o eventuală reconstrucţie şi a Republicii Moldova. Sunt două lucruri la pachet”, a punctat şeful Camerei Deputaţilor.
Acesta a mai spus că Parlamentul României se oferă „să ajute logistic” Republica Moldova şi Ucraina în parcursul lor european, care „trebuie să fie unul comun”.
„Evident că va exista o reconstrucţie a Ucrainei. Toate ţările libere şi democratice trebuie să se implice în această reconstrucţie”, a arătat Marcel Ciolacu
Cu peste 160 de speakeri, „Black Sea and Balkans Security Forum” este cel mai relevant eveniment din România dedicat securității în regiunea Mării Negre și Balcani.
Forumul găzduiește peste 40 de panel-uri la care vor participa înalți oficiali civili și militari, diplomați, experți de renume din state membre ale Uniunii Europene și NATO, precum și din țări partenere.
Printre temele abordate în această ediție, se numără procesul de reconstrucție al Ucrainei, suportul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, arhitectura de securitate europeană după război, criza alimentară cauzată de invazia Rusiei, securitatea energetică în Europa, reziliența cibernetică, securitatea Balcanilor de Vest, tehnologiile disruptive și protecția infrastructurilor critice.
