18 mai 2023, ora 14:25

Reconstrucţia Ucrainei după război implică şi „o eventuală reconstrucţie a Republicii Moldova”, a declarat, joi, 18 mai, preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, la Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani. El a adăugat că Parlamentul României se oferă „să ajute logistic” Republica Moldova şi Ucraina în parcursul lor european, care „trebuie să fie unul comun”, scrie Agerpres.

„Drumul cel mai scurt spre reconstrucţie este prin România”, a transmis el.

Potrivit lui Ciolacu, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, „60% din toate exporturile Ucrainei şi logistica necesară Ucrainei au tranzitat România”.

„Noi avem datoria să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor, să creăm infrastructura necesară, să continuăm ce am început şi mai ales ce a început mai ales Ministerul Transporturilor şi trebuie să facem o conectare pe căile ferate, cu ecartament european. Acest lucru nu se poate face decât în primul rând prin Republica Moldova, legând Paşcani - Iaşi de Chişinău. Nu putem vorbi de reconstrucţia Ucrainei fără să vorbim de o eventuală reconstrucţie şi a Republicii Moldova. Sunt două lucruri la pachet”, a punctat şeful Camerei Deputaţilor.

Acesta a mai spus că Parlamentul României se oferă „să ajute logistic” Republica Moldova şi Ucraina în parcursul lor european, care „trebuie să fie unul comun”.

„Evident că va exista o reconstrucţie a Ucrainei. Toate ţările libere şi democratice trebuie să se implice în această reconstrucţie”, a arătat Marcel Ciolacu

Cu peste 160 de speakeri, „Black Sea and Balkans Security Forum” este cel mai relevant eveniment din România dedicat securității în regiunea Mării Negre și Balcani.

Forumul găzduiește peste 40 de panel-uri la care vor participa înalți oficiali civili și militari, diplomați, experți de renume din state membre ale Uniunii Europene și NATO, precum și din țări partenere.

Printre temele abordate în această ediție, se numără procesul de reconstrucție al Ucrainei, suportul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, arhitectura de securitate europeană după război, criza alimentară cauzată de invazia Rusiei, securitatea energetică în Europa, reziliența cibernetică, securitatea Balcanilor de Vest, tehnologiile disruptive și protecția infrastructurilor critice.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.