Acțiunile unora dintre cele mai mari companii agricole din Republica Moldova au ajuns sub sechestru într-un dosar legat de furtul miliardului. Conexiunile duc spre familia fostei viceguvernatoare a Băncii Naționale, Emma Tăbîrță, și fiul celui mai influent om de afaceri din domeniul agricol, Vaja Jhashi. Ce secrete îi leagă pe aceștia de orașul cipriot Larnaca, aflați în investigația Cutia Neagră.

Larnaca, unul dintre cele mai pitorești orașe-port din spațiul mediteranean. Localitatea este considerată o carte de vizită a Ciprului nu doar pentru turiști, dar și din perspectiva serviciilor pe care le oferă pentru înregistrarea companiilor.

Cei mai mari investitori în agricultura din Moldova sunt două companii cipriote afiliate familiei Jhashi și conectate la soțul fostei viceguvernatoare a Băncii Naționale, Emma Tăbîrță. Prima este Aragvi Holding International Ltd, denumirea legală a grupului de companii cunoscut în Moldova cu genericul Trans Oil.

Deținătorul majoritar de acțiuni al Aragvi Holding este omul de afaceri Vaja Jhashi. El este președintele consiliului de administrație al companiei și directorul executiv al grupului. Aragvi Holding International deține active în Ucraina, Moldova, România și Serbia.

Cea de-a doua este Sungrain Farming International ltd, înregistrată în Larnaca, este revendicată de Tamaz Jhashi, fiul patronului Trans-Oil. 

Sungrain Farming, fondatoare a mai multor societăți

Sungrain Farming este fondatoare a mai multor companii moldovenești. Cutia NEAGRĂ a constatat că firmele din Moldova sunt asociate numelui Ion Echim, soțul fostei viceguvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, Emma Tăbîrță. În prezent, aceasta este învinuită de complicitate cu grupul criminal condus de Vladimir Plahotniuc în dosarul numit generic „Furtul miliardului”.

În cadrul acestui dosar penal, procurorii au pus sechestru pe jumătate din acțiunile companiilor din Moldova - Sungrain Group și Global Farming International. Conform datelor Agenției Servicii Publice, Ion Echim figurează în calitate de beneficiar efectiv al acestor companii.

Înainte de a deveni unul dintre cei mai importanți jucători în domeniul agriculturii moldovenești, Ion Echim a lucrat la stat. Între 2007 și 2013, el a fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței.

În ianuarie 2013, la aproape un an după ce s-a căsătorit cu Emma Tăbîrță, Ion Echim a părăsit Consiliul și a plecat în domeniul privat. În următorii cinci ani, el a cumpărat și fondat patru companii agricole - Sungrain Group, WeTrade Agro, Sungrain Capital și Terrasem-Grup.

În octombrie 2014, el a cumpărat compania Sungrain Group deschisă în primăvara aceluiași an de un cetățean ucrainean.

La doar jumătate de an distanță, în martie 2015, Sungrain Group, reprezentată de Ion Echim, a devenit proprietara WeTrade Agro, firmă la care a lucrat după plecarea de la Consiliul Concurenței.

În 2018, Ion Echim a devenit beneficiar al unei alte companii - SRL Terrasem-Grup din Anenii Noi, prin intermediul firmei Sungrain Capital SRL pe care o formase cu câteva săptămâni mai devreme.

În 2013, cu un an înainte de a începe să cumpere societăți agricole, Emma Tăbîrță a declarat un venit de peste 825 de mii de lei obținut din salariul de viceguvernatoare a Băncii Naționale. În dreptul soțului său, Ion Echim, Tăbîrță a trecut salarii în sumă totală de peste 93 de mii de lei, obținute de la Consiliul Concurenței și de la WeTrade Agro SRL.

Viceguvernatoarea de atunci a mai precizat că Echim a obținut peste 27 de mii de dolari pentru prestarea unor servicii de consultanță, dar și că, în perioada 2010-2013, a contractat, împreună cu soțul, credite în sumă de 3 milioane de lei și circa 90 de mii de euro.

Scheme majore soldate cu un șir de dosare penale

În aceeași perioadă, în Moldova au avut loc două scheme majore soldate cu un șir de dosare penale, în care Emma Tăbârță a fost învinuită. În Laundromatul rusesc, când sistemul bancar și judecătoresc a fost folosit pentru spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă, Emma Tăbîrță a fost acuzată penal de neglijență în serviciu, infracțiune pentru care a fost achitată la începutul acestui an. Iar în dosarul Frauda bancară - când trei bănci din Moldova au fost devalizate de circa 1 miliard de dolari, Tăbîrță este învinuită de complicitate cu grupul criminal condus de Vladimir Plahotniuc.

Întrebat de Cutia Neagră, Ion Echim a evitat să spună de unde a obținut bani pentru cumpărarea societăților agricole. El a menționat doar că procesul de achiziție a fost unul îndelungat, și nu unul spontan.

„Este o activitate mai complexă pentru că nu am avut bani. E un traseu, un drum mult mai complicat”, a spus el.

Pe 12 iulie 2019, pe fundalul pierderii puterii de către Partidul Democrat și fuga lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova, Ion Echim își vinde cele mai importante companii  - Sungrain Group și Terrasem-Grup - unei firmei cipriote, Karabu Holdings Limited, înregistrată cu aproximativ un an mai devreme. Despre aceste tranzacții, Echim preferă astăzi să nu vorbească.

„Haideți să nu comentez subiectul ăsta. V-am spus că este subiectul unui litigiu”, a spus el. „Nu vreau cumva discuția mea să fie interpretată într-un fel sau altul, atâta timp cât se ocupă avocații de subiectul ăsta.”   

Beneficiar a rămas în continuare Ion Echim

La o lună distanță de la preluarea firmelor lui Echim, în august 2019, Karabu Holdings și-a schimbat denumirea în Sungrain Farming International Limited. Peste încă an, Judecătoria Chișinău a aplicat sechestru pe acțiunile companiilor Sungrain Group, vândută în 2019 companiei cipriote, și pe Global Farming International. Procuratura Anticorupție a precizat pentru Cutia Neagră că, în urma verificării s-a constatat că beneficiar efectiv al acestora a rămas în continuare Ion Echim.

„Sechestrul menționat a fost aplicat în temeiul încheierii judecătorului de instrucție din 13 iulie 2020, care a autorizat punerea sub sechestru a acestor bunuri în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune a bunurilor deţinute cu drept de proprietate şi în calitate de beneficiar real şi efectiv de către învinuita Emma Tăbîrţă, care este în vigoare și pe moment”, se menționează într-un răspuns al Procuraturii Anticorupție pentru Cutia Neagră.

Procurorul care a solicitat aplicarea sechestrului, Octavian Iachimovschi, a subliniat că nici Ion Echim și nici companiile sale nu au fost investigate în cadrul dosarului furtul miliardului. 

Octavian Iachimovschi a menționat că ordonanța de punere sub învinuire nu conține acuzații că doamna Emma Tăbîrță ar fi beneficiat de bani din Frauda Bancară, ci acuzații că a înlăturat obstacolele și au acordat instrumentele necesare realizării sustragerilor de bani aflați la dispoziția Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.

Totuși, a adăugat procurorul, acest fapt nu exonerează persoana de a recupera prejudiciul cauzat prin infracțiune dacă este probată o legătură cauzală între activitățile infracționale și prejudiciul survenit.

De asemenea, procurorul a precizat că Ion Echim nu are calitate de inculpat sau parte responsabilă în această cauză, se precizează în răspunsul Procuraturii Anticorupție adresat reporterului Cutiei Negre.

Tamaz Jhashi revendică Sungrain Group

În cazul firmei Terrasem-Grup, vândută de soțul viceguvernatoarei BNM firmei cipriote, Ion Echim a continuat să figureze în lista beneficiarilor încă timp de trei ani. Nu este clar de ce procurorii nu au solicitat aplicarea sechestrului și pe această companie. Numele lui Echim a fost radiat din lista beneficiarilor în noiembrie 2022, după ce compania a fost preluată de Tamaz Jhashi, fiul patronului Trans-Oil.

Tamaz Jhashi își revendică și firma Sungrain Group.  La aproape un an de la aplicarea sechestrului asupra acțiunilor acestei companii, Jhashi junior a depus o cerere la Procuratura Anticorupție de ridicare a sechestrului. Procurorii însă au respins-o.

La 26 mai 2021, pe adresa Procuraturii Anticorupţie a parvenit cererea cetățeanului Tamaz Jhashi privind ridicarea sechestrului aplicat în baza încheierii Judecătoriei Chișinău. El a invocat o declarație de fiducie eliberată de către acționarul nominal, compania Vervelia Holdings Limited din Cipru, potrivit căreia Tamaz Jhashi este beneficiarul efectiv al companiei Sungrain Farming International Ltd, care, la rândul ei, este proprietara companiilor din Republica Moldova Sungrain Group și Global Farming International. Urmare a aprecierii argumentelor invocate prin prisma probatoriului acumulat în cadrul urmăririi penale, în special în cadrul investigațiilor financiare paralele efectuate pe caz, prin ordonanța din 9 iunie 2021 cererea a fost respinsă. Această decizie nu a fost contestată până în prezent.

„Din iunie 2020, sunt proprietarul și ultimul beneficiar al Sungrain Group SRL prin intermediul unui holding cipriot”, a spus Tamaz Jhashi, patronul Sungrain Farming International Limited. „Răspunsurile la declarația Procuraturii Anticorupție vor fi date într-un demers, care va fi depus în scurt timp în instanță de către avocații mei.”

Tatăl său, Vaja Jhashi, a dat asigurări reporterului nostru că afacerea fiului său este separată de grupul Trans-Oil.

„Această afacere agricolă este total independentă și delimitată de activitatea Grupului Trans-Oil”, a spus Vaja Jhashi, patronul Grupului de companii Trans-Oil. „Nu influențez și nu particip la nicio decizie luată de fiul meu în conducerea acestei afaceri. Din când în când, evident că îi dau sfaturi în anumite chestiuni, oricum deciziile rămân ale lui.”

Solicitat să spună ce fel de afaceri are cu Ion Echim, patronul Trans-Oil a afirmat că acesta este director general al Global Farming. Compania este un furnizor important de produse agricole pentru Trans-Oil.

Portalul Land Matrix, o imensă bază de date care monitorizează tranzacțiile, proprietatea și arenda terenurilor agricole din toată lumea, arată că subsidiarele moldovenești ale celor două firme din Cipru cultivă împreună în Moldova 90 de mii de hectare de pământ.

De cealaltă parte, Vaja Jhashi a spus că informațiile publicate de Land Matrix sunt total greșite și inexacte.

„De fapt, de acum, Silozul Kelley Grains închiriază 5.000 de hectare, în timp ce companiile lui Tamaz, Sungrain Group, își desfășoară activități pe 18 mii de hectare teren închiriate”, a spus omul de afaceri.

Au beneficiat constant de subvenții

Firmele administrate în prezent de Ion Echim, chiar și cele aflate sub sechestru pentru presupusa implicare a Emmei Tăbîrță în furtul miliardului, au beneficiat constant de subvenții de la stat, chiar dacă valorile nu sunt foarte mari.

De exemplu, Global Farming International SRL, cunoscută în mediul fermierilor cu fosta denumire - WeTrade Agro, a beneficiat din 2014 până în prezent de subvenții în sumă de 4,3  milioane de lei. Alte 7 milioane de lei și 65 de mii de litri de motorină firma le-a primit pentru seceta din 2020.

Agrotera Sud, o altă entitate moldovenească gestionată de Ion Echim, a beneficiat de 2 milioane de lei.

Terrasem-Grup, care a trecut în 2022 de la Echim la Tamaz Jhashi, a beneficiat în ultimii șase ani de subvenții în sumă de 1,3 milioane de lei.

Asociația „Forța Fermierilor” a militat pentru interdicția subvenționării societăților cu beneficiari în paradisuri fiscale. Principalul argument al președintelui asociației, Alexandru Slusari, este impozitul mic pe venit achitat de acestea, fapt ce creează condiții inegale cu companiile moldovenești. 

„Considerentul economic ține de faptul că companiile offshore de regulă sunt niște paradisuri fiscale unde impozitarea fie este zero, fie are un procent foarte mizer. Și, prin urmare, acolo se face optimizarea impozitării tot timpul”, a spus Alexandru Slusari, președintele Asociației „Forța Fermierilor”.

 Și companiile care provin de acolo activează în condiții inegale cu agenții economici în primul rând din Republica Moldova care achită impozitele. 

Și nu este echitabil ca firmele afiliate acestor paradisuri fiscale, unde nu sunt respectate normele de transparență financiară, să beneficieze de resursele bugetare și așa foarte modeste ale Republicii Moldova.

De cealaltă parte, patronului Trans-Oil Vaja Jhashi susține că companiile cu fondatori în offshore-uri au primit mai puțin de 1% din fondul de finanțare al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

„În ultimii cinci ani, doar patru companii ale Grupului Trans-Oil - cea mai mare de departe a fost Elevator Kelley Grains - au beneficiat de 3 milioane de lei ca subvenții pentru investițiile în infrastructură utilizate pentru dezvoltarea unei noi instalații de depozitare a culturilor”, a precizat Vaja Jhashi.

Lege adoptată cu aplomb, dar fără efect

Două luni în urmă, Parlamentul a adoptat, cu aplomb, o nouă lege cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural.

De fapt, interdicția subvențiilor pentru companiile cu beneficiari în offshore a fost introdusă în lege încă acum  doi ani. Prima dată această interdicție a fost stabilită în noiembrie 2020, în urma adoptării Legii dezoffshorizării. Doar că pentru ca măsura legală să poată fi aplicată era nevoie ca Guvernul să adopte o metodologie de stabilire a paradisurilor fiscale și a unei liste cu asemenea jurisdicții, lucru care nu a fost făcut nici până astăzi. 

În prezent, la selectarea beneficiarilor de subvenții, angajații Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură au drept reper o listă a paradisurilor fiscale adoptată încă acum 10 ani de către Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei. La acel moment, din consiliu făcea parte guvernatorul Dorin Drăguțanu și Emma Tăbîrță. Ulterior, ambii au fost învinuiți de complicitate cu organizația criminală condusă de Vladimir Plahotniuc.

„Despre acel regulament sau metodologie ne-am pus și noi întrebarea. Și, discutând cu organele abilitate, am fost orientați spre hotărârea Băncii Naționale a Moldovei”, a spus Diana Coșalîc, directoare interimară a AIPA. „În cazul în care va fi elaborată metodologia prin care sunt identificați agenți economici care provin dintr-o țară care nu implementează standarde internaționale de transparență, noi vom aplica noua metodologie care va fi elaborată.” 

Faptul că nouă lege despre subvenții nu afectează deloc companiile care au beneficiari în Cipru și că acestea pot să beneficieze în continuare de sprijinul statului nu reprezintă o problemă pentru deputatul Alexandr Trubca:

„Și în Cipru au avut loc o serie de schimbări, sub presiunea Uniunii Europene, evident, a schimbării legislației”, a spus deputatul Alexandr Trubca. „Cât ține de investițiile în agricultură a companiilor cipriote, repet încă o dată, atâta timp cât există demonstrată proveniența legală a acestor resurse financiare, noi, ca stat, trebuie să fim interesați în investiții în orice sector al economiei, dar să ne asigurăm că banii sunt curați.”      

Și Vaja Jhashi aduce argumente de ce Cipru nu ar trebui să se regăsească în lista jurisdicțiilor offshore.

„După cum știu, Cipru nu este inclus în proiectul acestei liste, având în vedere faptul că este un stat membru al UE”, a spus Vaja Jhashi. „În plus, în martie 2021, Cipru a transpus în totalitate directivele UE privind prevenirea spălării banilor și combaterii terorismului, creând un Registrul public cu beneficiarii companiilor din Cipru.”

Raportul de țară al Comisiei Europene arată o cotă scăzută a impozitului pe profit în Cipru, aproape la jumătate în raport cu media din Uniunea Europeană în 2020.

Cel mai recent clasament al Tax Justice Network, o organizație neguvernamentală din Marea Britanie specializată în studierea fenomenelor precum eschivarea de la plata impozitelor, concurența fiscală și paradisurile fiscale, plasează Cipru printre cele mai favorabile jurisdicții pentru indivizii care vor să-și ascundă banii de organele de drept. Mai exact, Cipru se clasează pe poziția a 15-a, devansând așa țări precum Panama sau Bahamas.