11 iulie 2023, ora 14:16

Instituții responsabile de securitatea și politica externă a statului discută mai multe opțiuni de răspuns față de politicile ostile ale Federației Ruse față de Republica Moldova. O spune ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, care menționat că urmează să fie luate anumite decizii referitoare la acțiunile întreprinse de Moscova față de țara noastră.

„Federația Rusă, timp de foarte mulți ani, a aplicat politici ostile față de R. Moldova. Este vorba și de sprijinul pentru separatism, menținerea ilegală a trupelor ruse, embargouri asupra produselor moldovenești, fructelor, legumelor, vinurilor. 

Au fost și mai multe acțiuni ostile față de R. Moldova întreprinse de serviciile speciale rusești, mă refer aici la informațiile prezentate de către SIS. Pentru a răspunde la aceste activități, alături de mai multe instituții responsabile de securitatea și politica externă a statului, discutăm mai multe opțiuni de răspuns față de aceste politici ostile a Federației Ruse. Atunci când se vor lua anumite decizii politice vom veni cu anunțuri exacte pe acest subiect”, a spus Popescu în marja Summitului NATO de la Vilnius.

Anterior s-a vehiculat că autoritățile de la Chișinău iau în calcul reducerea numărului de diplomați ruși în Republica Moldova. Declarațiile aparțin președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a anunțat că se fac evaluări în acest sens la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar la final se vor discuta propuneri concrete.

„Federaţia Rusă nu a ştiut niciodată să respecte ţările vecine sau fostele republici sovietice. Ele au fost tot timpul tratate ca un apendice, ca teritoriul lor. Explicaţia este simplă – se comportă ca un imperiu cu apucături vechi, toxice. Îşi extind hotarele, nu respectă legile internaţionale, ceea ce vedem că se întâmplă în Ucraina”, a afirmat Grosu.

În replică, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a comentat apelurile autorităţilor de la Chişinău. Aceasta consideră că numărul de angajați ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău este absolut justificat și le-a cerut autorităților moldovene să nu mai acționeze în favoarea Occidentului.

„Numărul actual al angajaților Ambasadei Rusiei din Republica Moldova este unul absolut justificat, Moscova este interesată să dezvolte relaţiile sale cu poporul republicii”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

„Partea rusă este interesată să extindă și să consolideze aceste relaţii cu poporul moldovean prieten, pe baza principiilor de respect reciproc și neintruziune în afacerile interne. Având în vedere aceste criterii, numărul actual al angajaţilor Ambasadei Rusiei de la Chișinău este unul absolut justificat', a susţinut Zaharova, într-un comentariu.

În urma declarațiilor Mariei Zaharova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a precizat că „instituțiile statului lucrează asupra mai multor modalități de limitare a acțiunilor ostile ale Federației Ruse față de Republica Moldova, care au loc nu doar pe linia diplomatică”.

„În aceste eforturi sunt implicate mai multe instituții responsabile de securitatea statului. Pe măsură luării deciziilor, instituțiile responsabile de aplicarea lor vor face anunțurile corespunzătoare”, au menționat reprezentanții MAEIE pentru TV8.md.

Între timp, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat la 10 iunie, despre destructurarea în comun cu PCCOCS, a unei rețele de agentură, creată pe teritoriul Republicii Moldova de către doi cetățeni ruși, coordonați la rândul lor, de către FSB-ul de la Moscova. Cei doi agenți ruși racolau cetățeni moldoveni, care ulterior prin acțiunile lor, influențau activitățile social-politice din țară, în interesul Federației Ruse. 

Cei doi cetățeni ruși, deconspirați de SIS sunt Iurie Gudilin și Vadim Iurcenco. Informația a fost confirmată de sursele TV8.md. 

Vadim Iurcenco este adjunctul lui Igor Dodon la Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă, iar Iurie Gudilin este cunoscut drept unul dintre cetățenii Federației care i-ar fi consultat pe reprezentanții Partidului Socialiștilor (PSRM) în cadrul mai multor campanii electorale. 

Potrivit directorului SIS, în cei doi ani, în care s-a documentat activitatea rețelei de agentură, s-a stabilit că aceștia au colectat date și informații cu caracter social-politic, în special despre intențiile și planurile legislative, informații compromițătoare împotriva unor lideri politici și actori politici și a organizat proiecte informaționale tenebre, precum campanii în mediul virtual, prin intermediul mai multor platforme de socializare, în special pe telegram, aceasta fiind platforma prin care se distribuie cele mai multe informații false. 

Mai mult, șeful SIS susține că după 24 februarie 2022, grupul a comis infracțiuni sub drapel străin și a recrutat cetățeni cu scopul de a participa la provocări de acte violente. Pentru organizarea acestor acțiuni, au fost create canale de finanțare. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.