Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la schimbarea climei și este dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa. Printre fenomenele naturale prezente pe teritoriul Republicii Moldova se menţionează secetele, vânturile și precipitațiile torențiale care împreună crează eroziuni și distrug solurile. Suprafaţa terenurilor erodate crește anual cu aproape un procent, iar pe terenurile agricole se pierd 26 milioane de tone de sol fertil. Exprimat în bani, pagubele anuale aduse economiei naţionale depășesc trei miliarde de lei.
Pentru a stopa tot acest proces, o soluție ar fi crearea așa-numitelor perdele forestiere de protecție. Cele mai multe au fost amenajate în perioada sovietică, însă aproape jumătate dintre acestea mai sunt funcționale. Ideal este ca suprafața acestor fâșii forestiere să constituie 4 procente din suprafața totală de terenuri agricole înregistrate în Republica Moldova. Realitatea arată că acoperă circa un procent. Cine este responsabil de toată această situație, vedeți în reportajul următor.
Pentru a proteja culturile de secetă și dispariție, terenurile însămânțate trebuie protejate cu perdele forestiere de protecție. Acestea sunt formate din mai multe rânduri de arbori, pomi și arbuşti care înconjoară terenurile cultivate, drumurile și satele.
„Perdelele forestiere joacă un rol foarte important. Ele au o valoare ecologică multifuncțională. Ele mențin atât solul cât și umiditatea. Noi anual, pe teritoriul țării avem peste 18 kilometri cubi de precipitații, iar din cauza evaporării pierdem peste 26 de kilometri cubi de umiditate. Respectiv, suntem foarte vulnerabili în fața schimbărilor climatice și totodată nu tare ne preocupăm să vedem care este soluționarea.
În lipsa perdelelor forestiere de protecție, în primul rând sunt afectate solurile. Noi avem deja pierderi colosale în ceea ce privește solul de pe terenurile agricole, solul care joacă un rol substanțial pentru a crea roadă și a funcționa ecosistemele agricole. Pe an, noi avem în jur de 2 milioane de dolari monetizarea solului, pe care noi îl pierdem și asta se întâmplă datorită eroziunilor provocate de precipitații, de vânturi”,a spus ecologistul la Societatea Ecologică Biotica, Petru Vinari.
„Perdelele forestiere sunt niște formațiuni de arbori, create artificial într-o perioadă destul de lungă de timp. Dacă e să vorbim, în Republica Moldova, primele discuții, abordări, au fost prin secolul 19. E clar că în perioada respectivă au fost mai multe discuții și mai puține realizări. S-au realizat mai mult pe terenuri private și cu persoane private. Cumulativ, astăzi avem în jur de 30 de mii de hectare de perdele forestiere, conform registrelor cadastrale”, a menționat vicedirectorul tehnic la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Ion Talmaci.
În momentul de față, situația acestor perdele forestiere în Republica Moldova nu este deloc încurajatoare. Dacă e să ne raportăm la informațiile disponibile în actele oficiale, atunci din totalul de aproximativ 30 de mii de hectare de perdele forestiere, aproape jumătate fie sunt nefuncționale în totalitate, fie au o funcționalitate redusă.
„- O parte au fost tăiate, o parte au ars în procesul de incendiere a miriștilor. Și evident că aceste perdele forestiere fiind amplasate limitrof terenurilor agricole, erau și primele care aveau de suferit. Nu întotdeauna au fost capabilități, posibilități sau intenții de a fi reabilitate și restabilite. Și astfel, unele dintre aceste perdele forestiere se regăsesc doar în evidențele cadastrale. - Dar ele nu mai există. - Arborii nu mai sunt, sau sunt cioate”.
„La moment, din păcate la cele peste 2 milioane și 100 de mii de hectare cu destinație agricolă, noi avem cam aproximativ 28 de mii de hectare de teren acoperit cu perdele forestiere. Ele nu-s neapărat cele mai întreținute sau funcționale, dar le putem lua în considerație conform cifrelor pe care le obținem dacă vedem care e situația.
Din programul național de împădurire, noi ne mai așteptăm la plantarea a circa 10 mii de hectare de perdele forestiere destinate protecției terenurilor agricole. Însă, noi dacă luăm în calcul datele cercetătorilor instituțiilor de stat, vedem că minima ar trebui să fie 4 procente din tot acest teren agricol. Dacă calculăm această cifră, ar trebui să fie în jur de 85 de mii de hectare, fapt de care nu se vorbește nicăieri, nimeni nu menționează și doar cei mai curioși ar putea să ajungă la aceste concluzii”, a explicat Petru Vinari.
„Conform diferitelor surse, procentul din cadrul terenurilor agricole, ar trebui să fie de la 4 la 6 procente. Noi acum avem 1,4 procente și înțelegem că trebuie să fie mărite de câteva ori. Dacă la 6 procente, deci trebuie să avem 150 de mii de hectare, dacă la 4 procente, atunci în jur de 80, 90 de mii de hectare. - Și cum ajungem la cifra asta? - Destul de dificil, dar oricum trebuie să facem asta. În diferite programe este prevăzută extinderea suprafeței perdelelor forestiere. Chiar și în cadrul programului aprobat recent de Guvern, sunt subcomponente legate de perdelele forestiere. Deci este prevăzută plantarea și reabilitarea a peste 12 mii de hectare de perdele forestiere. Moldsilva, întreprinderile teritoriale, sunt în proces de identificare a acestor terenuri cu perdele forestiere, care ar putea fi reabilitate”, a spus Ion Talmaci.
Din păcate, foarte puține primării își permit să creeze și să întrețină astfel de fâșii forestiere de protecție. Chiar și o bună parte dintre agricultori le ignoră și, în loc să sădească astfel de fâșii, folosesc terenurile pentru culturi agricole.
„La ziua de azi, avem o situația complicată în legătură cu perdelele forestiere. Pentru că în timpul sovietic pe teritoriul comunei noastre au fost foarte multe vii și livezi, iar la plantarea acestora nu au fost prevăzute perdele forestiere. De obicei aceste perdele sunt prevăzute acolo unde cresc culturi cereale
Cunoaștem că terenurile arabile mari, neavând perdele forestiere de protecție în primul rând duce la uscăciune, în al doilea rând la intemperia solului. Respectiv acest lucru influențează negativ calitatea solului, și evident recolta culturilor.
- Dacă ar exista finanțare de la stat, ați avea terenuri unde să faceți astfel de fâșii? - Problema este că toate terenurile sunt proprietate privată, și noi ca autoritate locală nu putem influența/obliga proprietarii să sădească perdelele de protecție”, a declarat primarul comunei Bălțata, Vadim Perepicica.
Totuși, sunt primării care își fac curaj și pornesc pe acest drum de creare, întreținere și păstrare a acestor perdele forestiere de protecție. Lipsa de implicare face ca efectele dispariției acestor perdele de protecție să se vadă deja și să fie din ce în ce mai accentuate de la an la an.
„Anul trecut, agricultorii noștri au adus cu 50 de procente mai puține grâne în depozite și per total cam 26 de procente din roadă a fost mai puțină decât în anii anteriori. Agricultorii cer de la stat compensații și de exemplu statul anul trecut le-a acordat 1,35 de miliarde de lei compensații, iar banii și considerația ca resursele să fie alocate și investite în creșterea și crearea fâșiilor forestiere de protecție, este minimă. Respectiv, banii mai degrabă sunt cheltuiți pe motorină sau pe pesticide, pe alte produse de uz fito-sanitar, decât pe, cum am spus, soluții și metode de protecție a resurselor naturale pe o lungă durată”, a spus Petru Vinari.
Crearea perdele forestiere se mai lovește de încă o piedică. O mulțime de terenuri agricole se întind pe suprafețe mici, iar pentru a sădi fâșiile de protecție trebuie să fie un consens între toții proprietarii de terenuri.
„Noi avem în jur de 1 milion de proprietari și este clar că, proprietarii trebuie să se asocieze, sau să fie toți de acord, fiindcă de multe ori, lățimea terenurilor proprietate privată este foarte mică și trebuie să întretăiem cu o perdea forestieră zeci sau poate chiar sute de astfel de terenuri. Și asta e o problemă, cred că cea mai gravă”, a explicat Ion Talmaci.
Afectată sever de eroziunea solului, ţara noastră riscă să piardă pe suprafeţe extraordinar de mari, de circa 370 mii de hectare din totalul de aproximativ 2 milioane de terenuri agricole, cel mai fertil sol - humusul.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
