Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a expus pe cazul demiterii Domnicăi Manole din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. CEDO a constatat că demiterea magistratei a fost nejustificată și contrară libertății de exprimare. Anunțul a fost făcut de juristul Vladislav Gribincea, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit deciziei CEDO, statul urmează să îi achite Domnicăi Manole, în decurs de trei luni de la data în care hotărârea devine definitivă, 4500 de euro prejudicii morale și suma de 5500 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de judecată.
„CEDO a lăsat fără examinare (încă caut să înțeleg de ce) pretenția care viza constituirea și imparțialitatea completului de judecători ai CSJ care a menținut hotărârea CSM de demitere a doamnei Manole (imparțialitatea judecătorului-raportor (tot el Președinte al CSJ și membru al CSM) și lipsa de mandat a unui alt judecător, care plecase în demisie cu câteva zile înainte de adoptarea hotărârii, însă a continuat să participe la judecarea cauzei)”, a subliniat Vladislav Gribincea.
Am încercat să obținem o reacție de la Domnica Manole, în prezent magistrat constituțional, însă nu ne-a răspuns la apelul telefonic.
Recent, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe, care a decis ca statul să îi achite Domnicăi Manole prejudicii de 800 de mii de lei, după ce a fost învinuită pe nedrept pentru pronunțarea unei hotărâri care ar fi fost contrare legii, în „dosarul referendumului”. Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției și cererea de apel declarată de Procuratura Anticorupție, menținând neschimbată decizia primei instanțe emisă în 8 februarie.
Decizia CA a fost pronunțată în data de 13 iunie 2023 de magistrații Nelea Budăi, Ion Țurcan și Iurie Cotruță, și a fost făcută publică miercuri, 12 iulie.
Hotărârea primei instanțe - Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost pronunțată în data de 8 februarie 2023, de magistratul Pentru Harmaniuc. De altfel, în acest dosar, ex-judecătoarea a fost achitată 3 ani mai târziu, după ce procurorul de caz, Eugen Rurac, a renunțat la acuzațiile penale.
Fosta judecătoare s-a pomenit cu un dosar penal în vara anului 2016, după ce, puțin mai devreme, a obligat Comisia Electorala Centrală să organizeze un referendum republican, inițiat de Platforma DA. Ea a fost învinuită de pronunțarea intenționată a unei decizii ilegale. Un an mai târziu, magistrata a fost demisă din funcție în baza unui aviz eliberat de Serviciul de Informații și Securitate. Dosarul privind excluderea ei din sistem a ajuns la Curtea Europeană pentru Drepturile omului.