08 noiembrie 2023, ora 10:55

8 noiembrie este „o zi foarte importantă pentru noi toți”,  a declarat prim-ministrul la ședința Guvernului, deoarece Comisia Europeană urmează să recomande începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Totuși, Dorin Recean a subliniat că această recomandare nu este „un jalon”, dând de înțeles că mai e de muncit până țara noastră va deveni membră a UE.

„Noi continuăm cu intensitate și mai mare să lucrăm pentru integrarea europeană și pentru a construi Europa acasă. Ne doresc nouă tuturor spor la muncă tuturor cu intensitate și mai mare”, a spus premierul.

Reamintim că astăzi, Comisia Europeană (CE) va recomanda oficial țărilor membre UE să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Raportul urmează a fi prezentat în după amiaza zilei de miercuri de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Negocierile ar putea începe anul viitor dacă sunt îndeplinite condițiile necesare. 

În contextul prezentării raportului, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a plecat la Bruxelles.

La Bruxelles, ministrul Nicu Popescu va avea întrevederi cu directorul general pentru vecinătate și extindere, Gert Jan Koopman, cu secretarul general al Secretariatului General al Consiliului UE,  Thérèse Blanchet și cu secretarul general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone.

De asemenea, vicepremierul Nicu Popescu va participa la evenimentul cu genericul „Pachetul de extindere 2023 al Comisiei Europene și calea europeană a Moldovei”.

De menționat că publicația Politico a scris că raportul va conține atât o evaluare a progresului realizat, cât și anumite „rezerve” și „dorințe”. În general, Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor privind aderarea acestor două țări la UE. După raportul Comisiei Europene, chestiunea va fi discutată în Parlamentul European. Iar decizia finală va fi luată de Consiliul European în prima jumătate a lunii decembrie.

Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit CE, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut progrese importante în agenda sa de reformă. În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.

Pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea, manipularea și interferența informațiilor străine.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.