28 septembrie 2023, ora 17:12

Cunoscutul scriitor Ion Druță care s-a stins din viață joi, 28 septembrie, la Moscova, a lăsat un testatament. Acesta a cerut să fie înmormântat la Soroca. Testamentul a fost făcut public de Directorul editurii „Cartier”, Gheorghe Erizanu.

„Corpul meu neînsuflețit să-l întoarceți în mica mea patrie și să fiu înmormântat în Soroca, la Lumânarea Recunoștinței, monument căruia i-am dedicat șaisprezece ani din viața mea. Vă rog să organizați înmormântarea în liniște și modestie, fără discursuri lungi și vizite inutile în diverse locuri, cu excepția, poate, a Teatrului Național, unde, într-adevăr, se mai aud replicile eroilor mei. 

Dacă repatrierea trupului meu va fi imposibilă în mica mea patrie, dau instrucțiuni nepoatei mele, Ana Druță, să-mi incinereze trupul și să ia cenușa în Moldova pentru a o îngropa pe teritoriul Lumânării Recunoștinței. Un mormânt simplu, modest și demn. 

Moștenitoare a bunurilor mele, precum și a dreptului de a dispune de moștenirea mea creatoare, atât în proză, cât și în teatru și de a primi dobânda datorată în conformitate cu legea, sunt confirmate Anei Druță, conform testamentului făcut la Chișinău, în limba română, la 11.10.2017”, se arată în testament.

Totodată, pe canalul de youtube al scriitorului a apărut și înregistrarea audio, în care regretatul scriitor își spune ultimele dorințe.

Cunoscutul scriitor Ion Druță s-a stins din viață la 95 de ani. Acesta a decedat astăzi dimineață, la ora 10:00, la Moscova.

Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, azi în raionul Donduşeni. Cele dintâi povestiri îi sunt publicate la începutul anilor ’50. Primul volum de schiţe şi nuvele „La noi în sat” vede lumina zilei în 1953, fiind urmat de alte povestiri, apoi de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). 

Colaborează la ziarele Ţăranul Sovietic, Moldova socialistă şi la revista Femeia Moldovei. Absolvă cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură „A. M. Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS (1957). 

Criticile din partea oficialităţilor comuniste din RSS Moldovenească vizând scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătăţii noastre (1963, prima parte, Balade din câmpie; integral, Povara bunătăţii noastre, 1970), precum şi filmul Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (1959). 

Ca dramaturg, este autorul unui şir de piese montate cu succes atât în RSSM, cât şi pe scenele multor teatre din fosta URSS şi din străinătate: Casa mare (1961), Doina (1968), Păsările tinereţii noastre (1971), Horia (1973), Frumos şi sfânt (Sfânta sfintelor 1974), Cervius divinus (1975), Întoarcerea ţărânei în pământ (Plecarea lui Tolstoi; 1978), Apostolul Pavel (1996) şi multe altele.

În 1967 i se decernează Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti pentru nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie. Scriitor bilingv, publică la Moscova în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramaturgie. 

Deţine titlurile de Scriitor al Poporului (1988), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii (2008) și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură (2014). 

Opera sa include, de asemenea, romanele Clopotniţa (1972), Întoarcerea țărânei în pământ (1974) şi Biserica Albă (1983).

26 ianuarie 2026, ora 14:15

Ministerul Apărării a venit cu precizări după ce deputatul Vasile Costiuc a acuzat autoritățile că un tânăr ar fi fost încorporat ilegal în Armata Națională și declarat ulterior apatrid din cauza lipsei buletinului de identitate. Instituția respinge aceste afirmații și susține că procedura a fost realizată în baza legii și a documentelor oficiale.

Ministerul precizează într-un comunicat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit instituției, tânărul a fost încorporat în baza documentelor existente, inclusiv certificatul de naștere și faptul că a fost luat la evidența militară la vârsta de 16 ani, cu respectarea Legii cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Autoritățile mai menționează că acesta a efectuat serviciul militar în termen în perioada 22 decembrie 2023 - 20 decembrie 2024, fiind trecut ulterior în rezervă, până la intrarea în vigoare a noii Legi a cetățeniei.

Ministerul Apărării mai subliniază că lipsa buletinului de identitate nu echivalează cu lipsa cetățeniei Republicii Moldova: „Cetățenia este un statut juridic reglementat de lege, iar Constituția interzice privarea arbitrară de cetățenie”.

„Legea prevede modalități clare de verificare și confirmare a statutului persoanei, iar instituțiile statului au obligația să utilizeze aceste mecanisme. Evidența militară și încorporarea trebuie să se bazeze pe date verificate și pe actele/registrele relevante”, mai comunică ministerul.

Cazul a fost făcut public de Vasile Costiuc, care susține că tânărul ar fi efectuat serviciul militar fără a fi cetățean al Republicii Moldova și ar fi fost declarat apatrid.

„A jurat credință patriei, a făcut serviciu militar fără să fie cetățean al Republicii Moldova. Astăzi a luat certificatul de apatrid și urmează să înceapă procesul de redobândire a cetățeniei. Are certificatul de naștere și livretul militar, dar este apatrid”, a scris Costiuc pe Facebook.

Politicianul a mai afirmat că procedura ar urma să-l coste pe tânăr 6.500 de lei. Totodată, acesta trebuie să dea examen la cunoașterea limbii române și a Constituției, conform noii legi a cetățeniei.

Între timp, Agenția Servicii Publice a venit cu o reacție în contextul discuțiilor generate de noua Lege a cetățeniei, menționând că autoritățile analizează situațiile sensibile apărute.

„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important ca orice ajustare a cadrului legal să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, precizează ASP într-un comunicat.

ASP reamintește totodată că documentarea copiilor este responsabilitatea părinților:

„Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară”.