02 octombrie 2023, ora 21:20

Soarta deputatei Marina Tauber la localele din 5 noiembrie va fi decisă marți, 3 octombrie, de Curtea Constituțională. Magistrații urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de către Marina Tauber și Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Denis Ulanov și Petru Jardan, privind prevederile care interzic unor persoane asociate partidelor politice declarate neconstituționale să candideze la alegeri. 

Între timp, Marina Tauber, care vrea să candideze independent pentru funcția de primar la Bălți, se laudă că a colectat deja toate semnăturile necesare în susținerea sa. 

„Eu, împreună cu echipa mea din Bălți, am adunat 50 de liste semnate, foarte repede, inclusiv toate documentele necesare pentru înregistrarea în calitate de candidat independent la funcția de primar al municipiului Bălți. Acum, comisia va verifica toate actele, și noi vom aștepta invitație la ședință în legătură cu înregistrarea mea”, a anunțat Marina Tauber într-o postare pe canalul său de Telegram. 

Deputata Marina Tauber a depus repetat, în dimineața de vineri, 29 septembrie, dosarul pentru înregistrarea în cursa electorală pentru primăria Bălți. Asta după ce Curtea Constituțională a decis să suspende interdicția prin care membrii fostului partid Șor nu pot candida la alegeri timp de trei ani. După depunerea cererii suplimentare, Tauber a primit de la Consiliul electoral de circumscripție Bălți listele de subscripție în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea sa în calitate de candidat independent la funcția de primar.

În urma deciziei recente a Curții Constituționale, autoritățile nu mai pot pune în practică articolul 16 aliniatul 2 din Codul Electoral, votat în luna iulie de majoritatea parlamentară. 

Acesta prevede că „nu pot fi alese persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale”. 

Partidul Șor a fost declarat neconstituțional pe 19 iunie. Decizia a fost pronunțată de magistrații Curții Constituționale, urmare a sesizării Guvernului Republicii Moldova, în care se menționa că formațiunea ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept și ar reprezenta interesele Federației Ruse în Republica Moldova. Este pentru prima dată când un partid politic a fost scos în afara legii în Republica Moldova. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.