03 octombrie 2023, ora 10:51

„Măsurile de precauție” privind activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, au fost actualizate. Deciziile au fost aprobate în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). 

În acest sens, a fost exclusă interdicția privind transferul bunurilor sancțiunilor către o autoritate publică, instituție publică sau o întreprindere cu capital majoritar de stat, precum și în cazul înregistrării unui asemenea transfer de drepturi. 

Totodată, va fi permisă administrarea și valorificarea bunurilor infracționale în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului, unei autorități/instituții publice sau unei întreprinderi cu capital majoritar de stat.

În octombrie 2022, SUA au introdus sancțiuni împotriva a doi oligarhi moldoveni, fugiți din țară. Este vorba despre Vladimir Plahotniuc și deputatul fugar Ilan Șor.  Soția lui Ilan Șor, Sara Șor, cunoscută cu numele de scenă Jasmin, este vizată și ea.

Alături de aceștia, în lista sancțiunilor impuse de SUA se regăsesc mai mulți cetățeni ai Federației Ruse care au acționat în vederea influențării alegerilor din Republica Moldova și menținerii țării în sfera de influență a Moscovei. 

Printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor sunt Igor Chayka, Iurii Gudilin, Olga Grak, Leonid Gonin, ultimii activând în calitate de consilieri ai fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Ulterior, la 5 iunie 2023, SUA au introdus sancțiuni împotriva a șapte membri cheie ai unui grup de influență malignă, care ar avea legături cu serviciile secrete rusești, pentru rolul lor în eforturile Rusiei de a destabiliza democrația și de a influența alegerile din Republica Moldova. De asemenea, a fost desemnată o entitate deținută sau controlată de una dintre aceste persoane. Iată lista celor care cad sub sancțiuni:

- Konstantin Prokopievici Sapozhnikov este liderul grupului de influență malignă și a organizat complotul de destabilizare a Guvernului Republicii Moldova la începutul anului 2023;

- Iuri Iurievici Makolov a fost implicat în sprijinul logistic pentru complotul de destabilizare a Guvernului;

- Gleb Maksimovici Khloponin a fost implicat în strângerea detaliilor de securitate asupra diferitelor clădiri guvernamentale din Moldova pentru complotul de destabilizare;

- Svetlana Andreevna Boiko este un membru senior al grupului de influență malignă și s-a ocupat de bugetul pentru complotul de destabilizare a Guvernului de la Chișinău;

- Aleksei Viacheslavovici Losev a efectuat recunoașteri în Moldova pentru complotul de destabilizare a guvernului Republicii Moldova. Losev deține Perko Julleuchter, un atelier care produce felinare ceramic și care, la fel, cade sub sancțiuni;

- Vasili Viktorovici Gromovikov a fost implicat în finanțarea complotului de destabilizare a Guvernului Republicii Moldova;

- Anna Travnikova a fost implicată în operațiunile de influență ale grupului, care vizează publicul străin. Operațiunile au fost concepute pentru a influența opinia publică din străinătate în favoarea Rusiei în contextul războiului în desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei. În 2022, Travnikova a coordonat cu Boiko promovarea narațiunilor pro-Rusia pentru publicul din mai multe țări, inclusiv Statele Unite.

Potrivit unui comunicat al Trezoreriei, sancțiunile fac parte dintr-un efort continuu de combatere a influenței maligne a Rusiei în Moldova. Persoanele vizate de sancțiuni au făcut parte dintr-un complot de valorificare a protestelor de la Chișinău și de a sechestra Casa Guvernului Republicii Moldova.

Ca urmare a aplicării sancțiunilor, toate proprietățile și interesele în proprietatea persoanelor desemnate, care se află în Statele Unite sau în posesia sau controlul persoanelor din SUA sunt blocate și trebuie raportate la OFAC. De asemenea, sunt blocate orice entități care sunt deținute, direct sau indirect, individual sau agregat, în proporție de 50 la sută sau mai mult de una sau mai multe persoane blocate. 

Actorii de influență malignă desemnați de OFAC fac parte dintr-o mare operațiune de informare globală legată de Federația Rusă, care vizează Ucraina, țările care se învecinează cu Ucraina, inclusiv Moldova, țările balcanice, Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite. 

Acești actori au provocat, instruit și supravegheat grupuri din țările democratice care desfășoară proteste antiguvernamentale, mitinguri, marșuri și demonstrații. Acești agenți de influență malignă analizează țările vulnerabile la exploatare și provoacă temeri care subminează încrederea în principiile democratice din țările vizate.

Guvernul Statelor Unite a dezvăluit anterior încercările Rusiei de a folosi agenți secreți pentru a submina democrația în Republica Moldova. Pe 26 octombrie 2022, OFAC a sancționat pe Yuriy Igorevich Gudilin, Olga Yurievna Grak și Leonid Mikhailovich Gonin pentru eforturile lor coordonate în 2020 și 2021 de a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. 

Iar pe 30 mai 2023, Uniunea Europeană a sancționat mai mulți indivizi ruși și moldoveni pentru implicarea lor în activități de destabilizare împotriva Guvernului Republicii Moldova.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.