ATENȚIE! Cetățenii Republicii Moldova, aflați în prezent în Israel, sunt îndemnați să se înregistreze prin intermediul acestei platforme: https://shorturl.at/tvCR9. Pentru întrebări sau asistență, conaționalii sunt rugați să contacteze Ambasada din Israel sau linia de urgență a Ministerului. Telefon de urgență: +972527789772 și +9727998396 în regim non-stop. Apel gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova: 0 80 090 990. Pentru apeluri de la telefonul mobil sau de peste hotare:  +373 22 188 000, inclusiv WhatsApp +37379818081. Din data de 7 octombrie până în prezent, 637 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au întors în țară, iar în aceeași perioadă, 312 de cetățeni moldoveni au plecat spre Tel-Aviv. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE)

Armata isralieană a transmis, sâmbătă seară, că pregătește „următoarele etape ale războiului” împotriva Hamas, prin implementarea unei „game largi de planuri operaționale ofensive” care includ un „atac comun și coordonat din aer, de pe mare și de pe uscat”. În același timp, purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului a declarat pentru CNN că „operațiunile militare semnificative” vor fi lansate doar după ce civilii vor pleca. SUA au anunțat că trimit încă un portavion în Mediterana pentru „a descuraja acțiunile ostile împotriva Israelului”. Trupele israeliene îl vânează pe un comandant Hamas descris drept ”Osama bin Laden al Palestinei”, jurând că îl vor găsi oriunde s-ar ascunde și insistând că zilele lui sunt numărate.

UPDATE Șeful Forțelor Aeriene israeliene (IAF) a declarat duminică, 15 octombrie, că avioanele de luptă și dronele lovesc „agresiv” Fâșia Gaza pentru a elimina cât mai multe amenințări înainte ca forțele terestre să înceapă mult așteptata ofensivă, relatează The Times of Israel și Libertatea.

UPDATE Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a declarat că Israelul a mers prea departe ca răspuns la invazia de săptămâna trecută de către Hamas. Potrivit Xinhua, China are un interes în a ajuta la rezolvarea conflictului și a problemelor de bază care implică populația palestiniană, anunță Mediafax.

UPDATE Iranul a avertizat duminică, 15 octombrie, Israelul cu privire la o escaladare a conflictului, dacă nu reușește să pună capăt agresiunilor împotriva palestinienilor, ministrul său de externe afirmând că și alte părți din regiune sunt pregătite să acționeze, relatează duminică agenția iraniană de știri Fars, potrivit Reuters. „Dacă agresiunile sioniste nu se opresc, mâinile tuturor părților din regiune sunt pe trăgaci", a declarat ministrul Hossein Amirabdollahian.

UPDATE Spectrul unui conflict mai larg din Orientul Mijlociu reprezintă o nouă amenințare pentru economia globală, așa cum lumea iese din șocurile declanșate de Covid-19 și războiul din Ucraina, au fost avertizați miniștrii de finanțe și oficialii, potrivit ft.com.

UPDATE Starul francez al echipei Al-Ittihad, Karim Benzema, a postat duminică un mesaj în social media referitor la situaţia din Gaza, potrivit News.ro. „Rugăciunile noastre se îndreaptă către locuitorii din Gaza, victime încă o dată ale unor bombardamente nedrepte care nu menajează nici femeile, nici copiii”, a scris Benzema.

UPDATE Jurnaliștii publicației americane The New Yorker l-au intervievat de curând pe Mousa Abu Marzouk, lider politic al Hamas. Marzouk trăiește în exil la Doha, Qatar, și, potrivit declarațiilor lui, comandanții militari ai grupării teroriste, cu sediul în Gaza, nu i-au dat detalii despre planul de invazie a Israelului. Nu știa că atacul urma să aibă loc sâmbătă, 7 octombrie. „Toți liderii Hamas care nu sunt militari au primit vestea sâmbătă dimineața devreme”, a declarat Abu Marzouk. 

UPDATE Israelul a reluat duminică, 15 octombrie, alimentarea cu apă în sudul Fâşiei Gaza, după o întrerupere de şapte zile ordonată ca represalii la atacul Hamas asupra teritoriului israelian, notează Ziare.com.

UPDATE Qatarul depune eforturi pentru a convinge Hamas să elibereze femeile, copiii şi ostaticii în vârstă pe care gruparea teroristă îi deţine în prezent în Gaza, după ce i-a luat în captivitate în timpul atacului de săptămâna trecută din sudul Israelului, a declarat un oficial diplomatic pentru The Times of Israel.

UPDATE Canalele oficiale palestiniene difuzează informații false cu privire la un copil israelian ucis de Hamas ca fiind, de fapt, o victimă palestiniană. Se întâmplă totul în contextul rundei actuale de violențe, transmite Ambasada Israelului în România într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Gândul.

UPDATE Secretarul de stat al SUA Antony Blinken şi-a reiterat sprijinul pentru Israel, dar a spus că modul în care acesta îşi desfăşoară ofensiva la sol aşteptată în Gaza „contează”, notează SkyNews.

UPDATE Administraţia Biden speră ca în această săptămână să determine Congresul să aprobe un nou pachet de ajutor în armament pentru Israel şi Ucraina, care va depăşi 2 miliarde de dolari.

UPDATE Noi imagini video obținute de pe camerele GoPro ale teroriștilor Hamas arată cum atacatorii au mers din casă în casă în kibbuțul Sufa în dimineața zilei de 7 octombrie, când au început asaltul asupra sudului Israelului, trăgând asupra civililor, scrie The Times of Israel.

UPDATE Armata israeliană a anunţat, duminică, o zonă de 4 km faţă de granița cu Libanul ca fiind interzisă accesului public, adăugând că întrerupe în mod deliberat serviciile GPS acolo și pe frontul de sud cu Gaza, ca parte a operațiunilor sale. Întreruperea comunicaţiilor GPS ar putea afecta funcționarea diferitelor aplicații, a scris purtătorul de cuvânt al armatei, contraamiralul Daniel Hagari, pe platforma de socializare X, cunoscută anterior ca Twitter, scrie Rador.

UPDATE Prioritatea principală a Israelului este salvarea ostaticilor din Gaza, în ciuda dificultăților implicate în lupta într-o zonă urbană dens populată, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israelului (IDF) pentru CNN. Arătând „rețeaua elaborată de tuneluri” a Hamas, locotenent-colonelul Jonathan Conricus a spus că ostaticii sunt „cel mai probabil ținuți în subteran în diferite locații”.„Luptele vor fi lente. Progresele vor fi lente și vom fi precauți, dar suntem foarte hotărâți să ajungem la teroriștii Hamas care se ascund în prezent sub civilii noștri în sistemul de tuneluri pe care îl au” a spus Conricus, scrie G4media.

UPDATE Luptătorii din cadrul grupării libaneze Hezbollah au lansat duminică o rachetă ghidată asupra unui sat israelian de la frontiera de nord, omorând o persoană și rănind alte trei, au anunţat atât grupul militant, cât și medici israelieni. Medicii au declarat inițial că două persoane au fost rănite în atacul asupra satului Shtula, o comunitate de fermieri care se învecinează cu zidul de la frontieră, vizavi de comunitatea libaneză Ayta a-Shab. Armata israeliană a transmis că a atacat obiective din Liban ca răzbunare. Într-un videoclip de la Shtula, care a fost postat pe platforma de socializare X, cunoscută anterior ca Twitter, se poate vedea un soldat verificând un bărbat imobil și însângerat îmbrăcat în haine civile. Reuters nu a putut verifica imediat autenticitatea înregistrării, potrivit Rador.

UPDATE Armata Israelului afirmă că a atacat "peste o sută de ţinte militare" în diferite părţi din Gaza în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, inclusiv cartierele generale şi complexele militare ale Hamas, zeci de lansatoare, posturi antitanc şi posturi de observare, scrie Mediafax.

UPDATE Ucrainenii din Israel vor fi aduşi în România. Este vorba despre 207 de persoane, printre care şi 63 de copii, notează Antena3.

UPDATE Agenția de presă palestiniană Wafa spune că bombardamentul israelian asupra Fâșiei Gaza a ucis peste 400 de palestinieni și a rănit alți 1.500 doar în ultimele 24 de ore. Cifra include 260 de morți în orașul Gaza, 80 în Deir al-Balah din centrul Fâșiei Gaza și 40 în tabăra de refugiați Jabalya din nordul teritoriului. Alți 10 palestinieni au fost uciși în orașul Beit Lahiya, în timp ce 20 au fost uciși în sudul Khan Younis, notează Adevărul.

UPDATE Zecile de mii de soldați pregătiți pentru ofensiva terestră din Fâșia Gaza au ordin să captureze orașul Gaza și să distrugă actuala conducere a Hamas, spun trei ofițeri militari israelieni de rang înalt, citați de ziarul New York Times, notează Libertatea. Scopul lor va fi „ruinarea Hamas și eliminarea liderilor săi după măcelul pe care l-au comis”, a declarat sâmbătă contraamiralul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt principal al Forțelor de Apărare ale Israelului. Un alt purtător de cuvânt militar a spus că armata Israelului se concentrează în special pe uciderea lui Yahya Sinwar, cel mai înalt oficial al Hamas, ale cărui birouri se află în orașul Gaza și pe care Israelul îl consideră responsabil pentru atrocitățile comise pe 7 octombrie.

UPDATE Duminică dimineață, la ora 7.00, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF) a prezentat imagini din satelit despre care a susținut că reprezintă încercarea Hamas de a opri plecarea civililor din Gaza City și din zona de nord a Fâșiei, notează Biziday.

UPDATE NATO se află într-o poziție dificilă. Alianța ar putea să nu aibă suficiente fonduri și echipamente pentru a sprijini Ucraina și Israelul, potrivit ziarului Welt. Articolul notează că Alianța Nord-Atlantică se poate confrunta cu provocări fără precedent: acordarea de asistență a doi parteneri apropiați - Israel și Ucraina, situate în proximitate geografică. NATO nu vrea să se implice direct în conflicte. Cu toate acestea, este necesară aprovizionarea cu arme către parteneri. Țările NATO, așa cum subliniază textul, „nu doresc să-și compromită propriile capacități de apărare și, pe lângă costurile ridicate, stocurile de arme sunt limitate”. Acest lucru este valabil mai ales pentru muniția de artilerie și sistemele moderne de apărare aeriană, cum ar fi IRIS-T și Patriot. Israelul și Ucraina au nevoie disperată de ambele.

UPDATE Un organ de presă pro-guvernamental sirian susține că armata israeliană a atacat sâmbătă seară aeroportul internaţional din oraşul Alep (nord), făcându-l inutilizabil, relatează Times of Israel şi Jerusalem Post.

UPDATE Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că evacuarea a mii de pacienţi de spital către spitalele deja supraaglomerate din sudul Fâşiei Gaza poate fi "o sentinţă de moarte", relatează Times of Israel.

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat sâmbătă că a purtat a cincea convorbire telefonică cu președintele american Joe Biden după declanșarea războiului cu Hamas în Gaza, în urmă cu o săptămână, scrie The Times of Israel. Biroul lui Netanyahu a precizat că premierul israelian i-a mulțumit lui Biden pentru "sprijinul profund al SUA", precum și pentru vizitele din ultimele zile întreprinse în Israel de secretarul american de stat, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin. Cei doi lideri au convenit să continue să țină legătura, a mai transmis biroul lui Netanyahu, potrivit Libertatea.

UPDATE Aviația israeliană a efectuat bombardamente la granița cu Libanul, în zona de nord. În decursul zilei de sâmbătă, Hezbollah (pro-iranian) a lansat mai multe tiruri cu rachete și proiectile anti-tank asupra pozițiilor israeliene din zona Înălțimilor Golan, notează Biziday.

UPDATE Preşedintele american, Joe Biden, le-a spus sâmbătă premierului israelian, Benjamin Netanyahu, şi preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, că Statele Unite sunt preocupate de protecţia civililor în conflictul dintre Hamas şi Israel, notează AFP.

UPDATE Forțele aeriene americane centrale au anunțat sâmbătă că vor trimite avioane de vânătoare F-15E și avioane de atac la sol A-10 în zona Orientului Mijlociu, informează Rador

UPDATE Statele Unite vor trimite al doilea portavion în estul Mării Mediterane "pentru a descuraja acţiunile ostile împotriva Israelului sau orice efort de extindere a acestui război în urma atacului Hamas", a declarat sâmbătă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, citat de AFP.

UPDATE Armata israeliană, solicitată să răspundă la declaraţia Reuters privind moartea unui jurnalist Reuters în sudul Libanului, a declarat că graniţa dintre Israel şi Liban se afla sub tirul grupării libaneze Hezbollah în momentul morţii jurnalistului, anunță Rador, 

UPDATE Doi israelieni, mobilizați la granița cu Fâșia Gaza, s-au căsătorit pe front. Nuntași au fost ceilalți rezerviști. Nunta celor doi tineri trebuia să fie săptămâna trecută, dar nu a mai avut loc din cauza ordinul de mobilizare la război, relatează ynetnews.com. În loc să-și amâne nunta de teama rachetelor, tinerii au ales să-și țină ceremonia în interiorul unei baze militare. Cei doi îndrăgostiţi au mutat petrecerea în tabăra în care au fost mobilizați, la granița cu Fâșia Gaza, notează Știripesurse.

UPDATE Reprezentantul chinez Zhai Jun va vizita Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a face eforturi pentru încetarea focului în conflictul Israel-Hamas şi pentru discuţii de pace, transmite postul de stat CCTV, notează Mediafax.

UPDATE Ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian s-a întâlnit la Doha cu şeful Biroului Politic al Hamas, Ismail Haniyeh, potrivit presei de stat din Iran, scrie Mediafax.

Rusia acceptă armistițiul temporar de 30 de zile, dar sunt unele unele chestiuni care au nevoie de atenție minuțioasă a ambelor părți, astfel încât să aducă pacea pe termen lung și să înlăture cauzele inițiale ale războiului. Anunțul a fost făcut de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei conferințe comune cu liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko. Totuși, liderul de la Kremlin susține că ar fi o serie de întrebări la acest subiect, inclusiv legate de situația tensionată din Kursk și verificarea respectării regimului de încetare a focului, ținând cont că linia frontului are 2.000 de kilometri. 

Totodată, Vladimir Putin a admis că ideea armistițiului va fi discutată cu președintele SUA Donald Trump, căruia i-a mulțumit pentru atenția acordată problemei. Pe de altă parte, Rusia avertizează că trimiterea de forțe europene în Ucraina ar fi considerată un act de agresiune directă. Preşedintele american Donald Trump consideră că „ar fi foarte dezamăgitor” ca Vladimir Putin să respingă în cele din urmă propunerea sa de armistițiu în Ucraina şi transmite public că liderul rus a făcut o declaraţie „foarte promiţătoare”, dar „incompletă” pe acest subiect.

UPDATE Ucraina nu va fi de acord cu un conflict înghețat cu Rusia, a declarat joi șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andriy Yermak, după ce Kievul și Washingtonul au propus împreună o încetare a focului de 30 de zile în război, scrie Reuters. Ucraina a acuzat în mod frecvent Rusia că încearcă să creeze un conflict înghețat – înțeles în mod obișnuit ca fiind un conflict care nu este rezolvat în mod corespunzător și care continuă cu erupții ocazionale – în Ucraina din 2014, când Moscova a anexat peninsula Crimeea și a trimis forțe de luptă în estul Ucrainei, scrie HotNews.

UPDATE Kievul a înţeles că nu poate recuceri toate teritoriile ocupate prin forţă militară de la trupele ruse în acest moment, a declarat un oficial guvernamental ucrainean. Acesta susține că recuperarea teritoriilor va trebui să aibă loc pe cale diplomatică în timp, transmite Reuters, citat de Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump a dezvăluit joi, în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval de la Casa Albă alături de șeful NATO, Mark Rutte, un pic mai mult din ceea ce se întâmplă în negocierile privind încetarea focului în Ucraine, precizând că „au fost discutate o mulțime de subiecte individuale”, scrie The Guardian. „Ei bine, am dori să vedem o încetare a focului din partea Rusiei. Și noi, știți, nu am lucrat «pe întuneric». Am discutat despre (…) teritoriile ucrainene și bucățile de teren care vor fi păstrate și pierdute, precum și despre toate celelalte elemente ale unui acord final. Este implicată o centrală nucleară (centrala de la Zaporojie, n.r.). Știți, este implicată o centrală foarte mare. Cine va primi centrala nucleară și cine va primi un lucru sau altul?”, a declarat Trump. „Așadar, nu este un proces ușor. Dar faza întâi este încetarea focului”, a adăugat liderul american, scrie HotNews.

UPDATE Președintele american Donald Trump a estimat joi că ar fi "foarte dezamăgitor" ca Rusia să nu accepte armistițiul de 30 de zile în războiul din Ucraina, după ce omologul său rus Vladimir Putin a spus că acceptă această propunere, adăugând însă că rămân detalii de clarificat, liderul de la Kremlin arătându-se preocupat mai ales de faptul că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-și reface capacitatea de luptă, scrie NewsWeek. În ceea ce privește declarația lui Vladimir Putin, care s-a arătat „pentru” armistițiu, dar a sesizat existența unor „nuanțe” și „probleme importante de rezolvat”, președintele american a descris-o ca fiind „foarte promițătoare”, dar „incompletă”.

UPDATE „Propunerea este corectă și noi o susținem, dar sunt întrebări pe care trebuie să le discutăm. Trebuie să discutăm cu partenerii americani, poate chiar cu președintele Trump. Ideea în sine pentru a pune punct acestui conflict cu mijloace pașnice noi o susținem. Care este garanția că nu se va întâmpla nimic? Cine va organiza acel control? Sunt întrebări serioase. Cine va da acel ordin de încetare a focului? Și care este prețul acestor ordine? Vă închipuiți cum arată două mii de kilometri? Cine va constata cine și ce a încălcat. Și după, cine și pe cine va da vina pentru această încălcare a înțelegerii. Sunt întrebări care trebuie discutate în detaliu din partea ambelor părți”, a declarat Vladimir Putin.

UPDATE Ucraina a ordonat joi evacuarea a opt localităţi situate în apropiere de frontiera cu regiunea rusă Kursk, relatează AFP, transmite News.ro. ”Din cauza agravării sutuaţiei operaţionale în regiune şi a bombardamentelor constante, s-a hotărât azi (joi) (…) să se procedeze la evacuarea onligatorie a populaţiei a opt localităţi” din regiunea Sumî, anunţă pe Facebook administraţia militară a acestei regiuni.

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că Rusia i-a prins în capcană pe militarii ucraineni aflaţi în regiunea rusă Kursk. Putin a mai declarat că militarii ucraineni se confruntă cu alegerea „predare sau moarte”. De mai bine de şapte luni, în Kursk se duce una dintre bătăliile cheie ale războiului. Acum, ruşii susţin că au reuşit să-i înconjoare pe ucraineni şi că stăpânesc situaţia din Kursk. Comandantul superior al Ucrainei a negat săptămâna aceasta informaţia potrivit căreia oamenii săi sunt încercuiţi. El a spus că ucrainenii adoptă poziţii defensive mai bune. Joi, militarii ucraineni au mai anunţat că au respins cinci atacuri ruseşti în patru poziţii diferite, scrie Mediafax.

UPDATE Principalele companii ale complexului militar-industrial belgian stabilesc în mod activ legături cu partenerii ucraineni și fac progrese în pregătirea producției comune. Acest lucru a fost declarat de ambasadorul Belgiei în Ucraina, Luc Jacobs, într-un interviu acordat Ukrinform.

UPDATE Un acord de pace în Ucraina este necesar pentru a ne asigura că preşedintele rus Vladimir Putin nu-şi va menţine „strânsoarea sufocantă” asupra economiilor europene, a declarat joi premierul britanic Keir Starmer, citat de agenția de știri dpa, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Rusia încearcă să prelungească războiul, a acuzat, joi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cerând Administrației Donald Trump să forțeze Moscova să oprească invazia militară. ”Rusia încearcă să prelungească războiul și să amâne pacea cât mai mult posibil”, a afirmat președintele Volodimir Zelenski, citat de postul de televiziune BBC. ”Sperăm că presiunile americane vor fi suficiente pentru a forța Rusia să oprească războiul. Ucraina este pregătită să continue colaborarea constructivă cu toți partenerii din America, Europa și din alte părți ale lumii pentru facilitarea păcii”, a subliniat Volodimir Zelenski.

UPDATE Politico scrie, în deschiderea analizei, că Mark Rutte, secretarul general al NATO, se întâlnește joi cu președintele american la Casa Albă, pentru a-i demonstra că atât alianța, cât și parteneriatul cu SUA, au încă o importanță deosebită, în contextul în care Emmanuel Macron și Keir Starmer au călătorit deja la Washington pentru acest lucru. Acum, oficialii europeni sunt de părere că următoarea provocare cu care se va confrunta Rutte este cea de a-l convinge pe Trump că SUA trebuie să rămână în NATO, scrie Biziday.

UPDATE Rusia solicită companiilor să propună care sancțiuni ar trebui ridicate înaintea negocierilor cu Washingtonul, relatează Reuters. Două persoane din mediul de afaceri rus au declarat că restricțiile care afectează fluxurile de plăți transfrontaliere sunt cele mai dureroase.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat joi să comenteze un raport Reuters potrivit căruia Rusia ar fi prezentat SUA o listă cu cererile sale pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a reseta relațiile cu Washingtonul.

UPDATE Ungaria a amenințat că va bloca reînnoirea de către UE a sancțiunilor impuse unui număr de aproximativ 2 000 de ruși dacă oligarhul Mihail Fridman nu va fi scos de pe listă, potrivit Financial Times.

UPDATE Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Locuitorii Ucrainei s-au adunat în jurul președintelui țării Volodimir Zelenski după ce acesta s-a certat public cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, a scris ziarul britanic Financial Times.

UPDATE Rusia a reafirmat joi că desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franța și Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace, este 'total inacceptabilă' și va considera țările participante la o asemenea forță ca fiind implicate într-un 'conflict armat direct' cu Moscova, relatează agențiile AFP și EFE, potrivit Agerpres. 

UPDATE Rusia nu doreşte o încetare temporară a focului în Ucraina şi face presiuni pentru un acord de pace pe termen lung care să ţină cont de interesele şi preocupările sale, a declarat un consilier de rang înalt al lui Vladimir Putin, scrie Financial Times, citat de ZF. Yuri Uşakov, consilierul pe politică externă al preşedintelui rus, a declarat joi, la televiziunea de stat, că încetarea focului pentru 30 de zile, propusă după discuţiile dintre SUA şi Ucraina din această săptămână, este „nimic altceva decât o pauză temporară pentru trupele ucrainene”. „Nimeni nu are nevoie de paşi care imită acţiuni paşnice în această situaţie”, a spus Uşakov, adăugând că Moscova „speră că [SUA] cunosc poziţia noastră şi vrem să credem că o vor lua în considerare pe măsură ce vom colabora în continuare”.

UPDATE Ambasadorul rus la Bucureşti, Vladimir Lipaev, a respins acuzaţiile privind sprijinul Rusiei pentru Călin Georgescu, numindu-le „aberaţii” și subliniind impactul negativ al acestor afirmaţii asupra relaţiilor ruso-române.

UPDATE Rusia pare să intensifice pregătirile pentru o mobilizare militară în apropierea frontierelor statelor baltice și ale Finlandei. Potrivit imaginilor satelitare publicate de portalul polonez Onet, mii de trupe, aeronave și unități navale rusești sunt staționate la aproximativ 250 km de Helsinki, scrie Adevărul.

UPDATE Anunţată miercuri de Donald Trump şi confirmată de Kremlin, o delegaţie americană a ajuns joi, 13 martie, la prânz, în Rusia, a informat agenţia rusă Interfax citând surse din serviciile aviatice.

UPDATE Atacurile rusești din noaptea dintre miercuri și joi au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 28, au raportat autoritățile regionale ucrainene joi, potrivit The Kyiv Independent, conform Mediafax.

UPDATE Forțele Armate ale Ucrainei nu mai au rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune de la sfârșitul lui ianuarie, a raportat Associated Press, citând un oficial american și un parlamentar ucrainean.

UPDATE Volodimir Zelenski a făcut apel la partenerii Ucrainei să se asigure că Rusia nu îi „înșală” cu privire la o încetare a focului, informează Sky News, citat de Mediafax. După discuții decisive între oficialii ucraineni și americani în Arabia Saudită, Kievul a declarat că este gata să accepte o încetare a focului de 30 de zile propusă de Rusia. În discursul său de seară de miercuri seara, la o zi după summitul de la Jeddah, președintele ucrainean a declarat că „trebuie să ne îndreptăm spre pace”, dar a lansat un avertisment aliaților, scrie Știripesurse.

UPDATE The Economist a raportat săptămâna trecută că ucrainenii nu au mai putut utiliza artileria de precizie HIMARS în Kursk, iar oprirea furnizării de informații americane (de care acestea au nevoie pentru a stabili țintele) s-a suprapus cu ofensiva rușilor în regiune. Ucrainenii au confirmat ieri că au reluat utilizarea lansatoarelor HIMARS, dar bătălia pentru Kursk pare a fi pierdută, observă publicația britanică The Independent, care leagă mai direct înfrângerea forțelor ucrainene de “orbirea informațională” decisă de Donald Trump, scrie Biziday.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat joi capturarea localităților Melovoi, Podol și Sudja de către unitățile grupului militar Nord, transmite BBC. Cu o zi înainte, mass-media și bloggerii ruși au relatat despre cucerirea orașului Sudja din regiunea Kursk, capturat de forțele armate ucrainene în august, publicând videoclipuri cu soldați ruși, însă armata nu a anunțat oficial acest lucru.

UPDATE Rusia ar trebui să depună eforturi pentru a slăbi poziția de negociere a SUA cu privire la Ucraina, ajutând la stimularea tensiunilor dintre administrația Trump și alte țări, în timp ce-și continuă eforturile de a dezmembra statul ucrainean, potrivit unui document pregătit pentru Kremlin, studiat de Washington Post.

UPDATE Ucraina are o nouă dronă de luptă care seamănă cu una pe care Rusia s-a bazat pe tot parcursul războiului. Soldații ucraineni spun că aeronava artizanală asemănătoare cu Shahed este ușor de utilizat și le oferă deja un avantaj în lovirea țintelor rusești din prima linie, scrie Digi24.

UPDATE Integrarea Ucrainei ar costa Uniunea Europeană (UE) 2,5 trilioane de euro pe cinci ani, respectiv de 12 ori mai mult decât bugetul comunității în 2025, iar pentru Ungaria ar însemna 20 de trilioane de forinți, potrivit unui studiu intitulat „Prețul aderării: cine va plăti pentru aderarea Ucrainei la UE?”, realizat de Institutul Ungar pentru Afaceri Externe, notează Rador.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda joi o posibilă încetare a focului cu Ucraina, dacă va fi întrebat de reporteri despre aceasta, a declarat Kremlinul, informează agenţia de stat TASS, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Vladimir Putin ar urma să accepte întrebări alături de omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, acesta din urmă aflându-se într-o vizită oficială în Rusia.

UPDATE Rusia își intensifică operațiunile subversive în Europa, recrutând sabotori și propagandiști prin intermediul unei rețele de hackeri pro-ruși pe Telegram. În schimbul unor sume modeste plătite în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru misiuni de spionaj, sabotaj și dezinformare în țări precum Belgia, Polonia și Germania. O investigație jurnalistică dezvăluie modul în care Kremlinul își diversifică tacticile după expulzarea diplomaților suspectați de spionaj, scrie Știripesurse.

UPDATE Ca parte a negocierilor pentru un armistițiu cu Ucraina, autoritățile ruse ar putea solicita oprirea livrărilor de arme din Occident către Kiev, conform unei surse apropiate Kremlinului, citată de Bloomberg.

UPDATE Producătorul german de armament Rheinmetall a depășit joi la capitalizarea de piață Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa. Trendul arată creşterea apetitului investitorilor pentru acţiunile companiilor din sectorul apărării.

UPDATE Se formează un consens foarte larg’ între europeni pentru a susține armata ucraineană la sfârșitul conflictului cu Rusia, deoarece constituie ‘premiera unor garanții de securitate’ pentru Kiev, a declarat miercuri ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, relatează AFP.

UPDATE Vladimir Soloviov, cunoscut propagandist rus, prezentator TV și membru al partidului lui Vladimir Putin „Rusia Unită”, cere ocuparea rapidă a mai multor orașe din Ucraina, dar și a Transnistriei. Pe lângă ocuparea unor orașe ucrainene și Transnistriei, Soloviov, considerat cel mai important propagandist al Kremlinului, susține că și-ar dori și atacarea Italiei pentru că l-a interzis în Parlamentul European. „Mai trebuie să mergem la Odesa, Nikolaev și Transnistria. Mai trebuie să vizitez Lombardia. Vreau ca italienii care mă interzic în Parlamentul European să chițăie. Trebuie să aflu cum merg lucrurile acolo. Am o mulțime de lucruri de făcut”, a spus propagandistul rus cunoscut pentru declarațiile sale șocante antiucrainene și antioccidentale, notează Libertatea.

UPDATE Secretarul de presă de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a declarat că Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al SUA, a discutat telefonic cu ‘omologul său rus’ despre încheierea războiului din Ucraina. După cum notează chiar și agențiile ruse, Leavitt nu a precizat însă cu cine mai exact a discutat consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz. Kremlinul nu a anunţat nimic despre această convorbire, scrie Rador.

UPDATE Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja, principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează AFP și Xinhua. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii în Biroul Oval, că, dacă Rusia decide să continue războiul, s-ar putea confrunta cu sancțiuni „devastatoare”, transmite BBC.

UPDATE Un document redactat în februarie de către un cerc de reflecţie apropiat Serviciilor de securitate ruse (FSB) prezintă cerinţele Moscovei în vederea unor negocieri care să pună capăt Războiului din Ucraina, dezvăluie The Washington Post (WP), citat de Le Monde. Autorii acestui text - obţinut de către un serviciu de informaţii european -, pe care cotidianul american scrie că l-a consultat, resping planurile preliminare ale lui Donald Trump în vederea unui acord de pace în 100 de zile ca fiind ”imposibil de realizat”. În document se arată că ”o soluţionare paşnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026”. Ei resping, de asemenea, ideea unei desfăşurări a unor militari străini care să garanteze pacea şi subliniază asupra recunoaşterii suveranităţii ruse în teritoriile ucrainene pe care Mocova le-a cucerit. O nouă împărţire a teritoriului Ucrainei este necesară, consideră autorii documentului, prin crearea unei zone-tampon în nord-estul Ucrainei şi unei zone demilitarizate în regiunile din sudul Ucrainei, situate în apropiere de Crimeea. ”Destructurarea completă” a actualului Guvern de la Kiev este, de asemenea, una dintre cerinţele ruseşti, scrie News.ro.

UPDATE Armata federală germane are probleme. Îi lipsesc atît cadrele militare, cît şi echipamentele. Viitorul guvern pregăteşte un pachet de măsuri financiare în vederea modernizării armatei şi a ridicării numărului de militari activi. În acest context se vorbeşte despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu – desfiinţat în 2011. Raportul anual, privind starea armatei, lansat la Berlin, mai reţine şi o serie de abateri grave, care contravin prevederilor constituţionale, scrie RFI.

UPDATE Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA, scrie RFI.

UPDATE „Se formează un consens foarte larg între europeni” pentru a susține armata ucraineană la sfârșitul conflictului cu Rusia, iar acest lucru constituie „premiera unor garanții de securitate pentru Kiev”, a declarat ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. „Apare cuvântul «demilitarizare», dar nu este nimic de genul acesta. Dimpotrivă, adevărata garanție a securității pe termen lung vor fi mai degrabă capacitățile pe care le vom putea oferi armatei ucrainene”, a adăugat Lecornu după o reuniune la Paris cu omologii săi german, britanic, polonez și italian.

UPDATE Miniștrii de externe ai principalelor democrații occidentale se întâlnesc joi în Canada, după șapte săptămâni de tensiuni în creștere între aliații Statelor Unite și președintele Donald Trump, din cauza schimbărilor pe care acesta le-a adus politicii externe privind Ucraina și impunerii de tarife, informează Reuters.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat, joi, că Rusia a lansat peste noapte o rachetă balistică și 117 drone. Forțele aeriene au doborât 74 de drone, iar alte 38 de drone nu și-au atins țintele, cel mai probabil din cauza contramăsurilor de război electronic.

UPDATE Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi dimineață că a doborât peste noapte 77 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ruse, la două zile după cel mai mare atac de acest tip care a vizat Rusia de la începutul războiului. Forțele de apărare antiaeriană „au interceptat și distrus (în cursul nopții precedente) 77 de drone aeriene ucrainene”, dintre care 30 deasupra regiunii Briansk de pe granița cu Ucraina, și 25 deasupra Kaluga, a afirmat ministerul într-un comunicat, potrivit HotNews.

UPDATE Regimul Putin și cel de la Teheran comit „terorism de stat” împotriva Europei, a declarat șefa diplomației UE, miercuri, răspunzând la noile informații conform cărora Rusia recrutează europeni în încercarea de a răspândi dezinformări și de a face sabotaje și atacuri cibernetice, relatează Politico.

UPDATE În contextul recentelor evenimente politice din România urmate scrutinului prezidențialelor anulate, în care ordinea lucrurilor a fost surprinzătoare constant, mai multe voci publice spun că haosul ar fi parte dintr-o strategie a Rusiei care vizează destabilizarea internă a României, cu scopul de a slăbi pozițiile sale în structuri internaționale esențiale, precum NATO și Uniunea Europeană, notează Ziare.com.

UPDATE Finlanda va face cu siguranță parte din orice „coaliție a doritorilor” care ar putea contribui la sprijinirea securității Ucrainei, a declarat miercuri ministrul de externe Elina Valtonen pentru postul britanic Times Radio. La începutul acestei luni, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit, Franța și alte câteva națiuni vor forma o coaliție care să elaboreze planuri pentru a oferi sprijin Ucrainei în cazul unui acord de pace care să pună capăt războiului din Rusia, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele polonez Andrzej Duda le-a cerut Statelor Unite să transfere arme nucleare pe teritoriul Poloniei ca factor de descurajare contra unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, propunere pe care a afirmat că a discutat-o recent cu Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina şi Rusia, a relatat joi Financial Times, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

UPDATE Armata ucraineană raportează că în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 1.200 de soldați. De la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 890.250 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, joi, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Schimbul de informații al SUA a fost reluat complet, iar armele americane ajung din nou în Ucraina după întâlnirea de marți dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei din Arabia Saudită, potrivit unui oficial american, scrie CNN.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul de încredere al președintelui american Donald Trump pentru cele mai sensibile dosare internaționale, va călători la Moscova „săptămâna aceasta”, a declarat miercuri Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, potrivit AFP.

UPDATE Slovacia şi-a dublat exporturile de armament şi muniţie anul trecut, devenind unul dintre cei mai importanţi exportatori de arme din Europa, după ponderea acestor exporturi în Produsul Intern Brut, arată o analiză a CSOB, una din cele mai mari bănci comerciale slovace, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

UPDATE Serviciul de securitate al Rusiei (FSB) a prevenit o serie de atacuri teroriste, care urmau să fie comise cu ajutorul unor seturi de parfumuri trimise prin poștă la adresele unor militari din opt regiuni, informează TASS. Un cetățean rus recrutat de spionajul ucrainean și care trimitea coletele a fost reținut în regiunea Sverdlovsk, potrivit Spotmedia.

UPDATE Operațiunea militară de expulzare a forțelor ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei a intrat în faza finală, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. Declarația vine după ce Vladimir Putin a vizitat miercuri Kursk pentru prima oară din august, când a început incursiunea militară prin care forțele ucrainene au ocupat o parte a regiunii ruse.

UPDATE Trupele ruse au recâștigat controlul asupra a peste 86% din teritoriul regiunii Kursk cucerit de forțele Kievului, a declarat miercuri generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, în timp ce Ucraina, prin vocea comandantului-șef, susține că este pregătită să lupte acolo „atât timp cât va fi necesar”, scrie The Kyiv Independent. În urma declarațiilor lui Gherasimov, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a confirmat luptele în desfășurare care se dau în suburbiile din Sudja și în zonele din jur, scrie HotNews.

UPDATE În cadrul vizitei preşedintele rus la Kursk, Vladimir Putin, la un punct de comandă din regiunea Kursk, liderul de la Kremlin a declarat că militarii ucraineni capturați ar trebui să fie tratați ca teroriști, scrie Rador. Preşedintele Putin a trasat drept sarcină pentru forțele armate ruse de a învinge inamicul din regiunea Kursk în cel mai scurt timp posibil și de a elibera complet teritoriul regiunii. Președintele rus a adăugat că este necesar să 'se revină la situația de dinainte, de-a lungul graniței de stat ruse'. Imagini din timpul vizitei lui Putin la un punct de comandă din regiunea Kursk au fost difuzate miercuri seara de postul TV Rossia-24.