08 noiembrie 2023, ora 13:21

Comisia Europeană (CE) recomandă oficial țărilor membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Mai mult, a fost acordat și statutul de ţară candidată la UE pentru Georgia.

„Moldova nu se confruntă cu un război cinetic, dar Moldova este subiectul unor eforturi constante de destabilizare împotriva democrației sale. 

De asemenea, țara suferă în urma războiul din Ucraina. A primit numeroși refugiați ucraineni. Moldova se confruntă cu perturbări și șantaj legate de sistemul său energetic. La fel ca Ucraina, Moldova a întreprins eforturi semnificative de reformă. De exemplu, în domeniul justiției, reformele s-au intensificat considerabil. Comisia recomandă Consiliului Eoropean deschiderea negocierilor de aderare”, a declarat președinta CE.

CE a prezentat astăzi raportul în care s-a analizat cât de bine a îndeplinit țara noastră cele nouă recomandări.

Astfel, în raport este indicat că R. Moldova a continuat eforturile de reformă pentru consolidarea democrației și a statului de drept, în ciuda multiplelor provocări legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

„S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește legislația electorală. În perioada de raportare, Parlamentul a jucat un rol major în procesul de aderare la UE, sprijinind eforturile de reformă ale guvernului”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Totodată, CE notează că Guvernul a lucrat activ la agenda de reformă a UE și la abordarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

„A luat măsuri pentru a îmbunătăți transparența mecanismelor de luare a deciziilor și de responsabilitate democratică. De asemenea, a asigurat un nivel bun de coordonare și planificare a politicilor. Sunt necesare eforturi decisive pentru a se asigura că legislația adoptată este implementată în mod eficient și că toate părțile politicii de reglementare sunt aplicate la toate nivelurile guvernamentale.

(...) Moldova a lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru deoligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. 

Moldova are un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ului UE privind lupta împotriva crimei organizate. Totodată, au fost înregistrate unele progrese, inclusiv lupta împotriva criminalității financiare și recuperarea activelor. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului.

(...) Moldova are un mediu mediatic pluralist și are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare”, se mai arată în raport.

Raportul conține atât o evaluare a progresului realizat, cât și anumite „rezerve” și „dorințe”. În general. După raportul CE, chestiunea va fi discutată în Parlamentul European. Iar decizia finală va fi luată de Consiliul European în prima jumătate a lunii decembrie.

Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit CE, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut progrese importante în agenda sa de reformă. În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.

Pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea, manipularea și interferența informațiilor străine.

26 decembrie 2024, ora 20:12

Parlamentul intră în vacanță. Astăzi s-a desfășurat ultima ședință din sesiunea de iarnă la care aleșii poporului au făcut totalurile activității pentru anul 2024. În timp ce unii spun că au cu ce se mândri, alții regretă că niciun proiect de-al lor nu a fost susținut de majoritatea parlamentară. 

Întrebați cu ce reușite se pot lăuda, deputații ne-au spus că sunt mulțumiți de activitatea pe care au avut-o pe durata anului 2024.

„Am scos monopolul Gazpromului asupra sistemului nostru de transportare a gazelor naturale și cred că asta este important este unul din lucrurile care le am aprobat și îmi vine în cap. Evident că noi am depus multe eforturi să luăm decizii cât mai bune în interesul cetățenilor, dar se poate și mai bine, cred că la anumite proiecte ar trebui să avem mai multe consultări publice, aici trebuie să lucrăm mai mult”, a menționat deputatul PAS, Radu Marian.

Unii se mândresc cu atâtea realizări încât nici nu au putut să o numească pe cea mai importantă.

„Mă mândresc cu toate proiectele pe care le-am votat. - Numiți unul la care ați lucrat dumneavoastră? - Bine, am avut cred că mai multe proiecte din domeniul social, nu pot să vă spun o cifră concretă. Am avut proiecte pe inspectoratul social, dar cred că e de anul trecut, dar bine, muncim, mulțumesc”, a punctat deputatul PAS, Dorian Istrati.

„Toate au fost importante, acum să scot ceva în evidență îmi este greu, dar toate au contribuția lor mică, mare și cele privind armonizarea legislației în procesul de integrare europeană, toate sunt bune haideți să nu fac acum discriminare”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În tabăra opusă, deputații din opoziție s-au plâns că au vrut să facă multe pentru țară, dar le-a lipsit susținerea.

„De ce proiecte sunteți mândru în acest an? - ..... Opoziția a înaintat sute de inițiative, sute de proiecte, care nu au fost puse nici în ordinea de zi pentru dezbateri, nu că să fie adoptate. - Cum calificați activitatea Parlamentului? Nesatisfăcătoare, problemele vitale ale țării noastre nu au fost puse în capul mesei”, a menționat deputatul BCS, Vladimir Voronin.

 „În agenda Parlamentului nu a fost niciun proiect semnificativ să fie acceptat. Este un lucru remarcat și de organismele internaționale din domeniu și de societatea civilă, avem ce avem. Luptăm în continuare, proiecte sunt, au fost elaborate foarte multe, cu regret nu au fost puse pe agenda parlamentară”, a punctat deputatul BCS, Corneliu Furculiță.

„Noi ne dorim ca Parlamentul să devină lucrativ, să respecte procedurile, să fie consens să revenim la situația când înainte ca un proiect să fie dezbătut să fie lansat către societatea civilă. Dacă ar fi un cuvânt prin care să descrieți activitatea Parlamentului, care ar fi acela? - Haideți două - lasă de dorit”,  a subliniat deputatul BCS, Adrian Albu.

„Opoziției îi doresc cât mai multe proiecte mai puțin populiste să reflecte așteptările oamenilor și atunci noi cum mare drag o să le susținem”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Sesiunea de primăvară a Parlamentului va începe în luna februarie.