08 noiembrie 2023, ora 13:21

Comisia Europeană (CE) recomandă oficial țărilor membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Mai mult, a fost acordat și statutul de ţară candidată la UE pentru Georgia.

„Moldova nu se confruntă cu un război cinetic, dar Moldova este subiectul unor eforturi constante de destabilizare împotriva democrației sale. 

De asemenea, țara suferă în urma războiul din Ucraina. A primit numeroși refugiați ucraineni. Moldova se confruntă cu perturbări și șantaj legate de sistemul său energetic. La fel ca Ucraina, Moldova a întreprins eforturi semnificative de reformă. De exemplu, în domeniul justiției, reformele s-au intensificat considerabil. Comisia recomandă Consiliului Eoropean deschiderea negocierilor de aderare”, a declarat președinta CE.

CE a prezentat astăzi raportul în care s-a analizat cât de bine a îndeplinit țara noastră cele nouă recomandări.

Astfel, în raport este indicat că R. Moldova a continuat eforturile de reformă pentru consolidarea democrației și a statului de drept, în ciuda multiplelor provocări legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

„S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește legislația electorală. În perioada de raportare, Parlamentul a jucat un rol major în procesul de aderare la UE, sprijinind eforturile de reformă ale guvernului”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Totodată, CE notează că Guvernul a lucrat activ la agenda de reformă a UE și la abordarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

„A luat măsuri pentru a îmbunătăți transparența mecanismelor de luare a deciziilor și de responsabilitate democratică. De asemenea, a asigurat un nivel bun de coordonare și planificare a politicilor. Sunt necesare eforturi decisive pentru a se asigura că legislația adoptată este implementată în mod eficient și că toate părțile politicii de reglementare sunt aplicate la toate nivelurile guvernamentale.

(...) Moldova a lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru deoligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. 

Moldova are un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ului UE privind lupta împotriva crimei organizate. Totodată, au fost înregistrate unele progrese, inclusiv lupta împotriva criminalității financiare și recuperarea activelor. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului.

(...) Moldova are un mediu mediatic pluralist și are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare”, se mai arată în raport.

Raportul conține atât o evaluare a progresului realizat, cât și anumite „rezerve” și „dorințe”. În general. După raportul CE, chestiunea va fi discutată în Parlamentul European. Iar decizia finală va fi luată de Consiliul European în prima jumătate a lunii decembrie.

Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit CE, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut progrese importante în agenda sa de reformă. În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.

Pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea, manipularea și interferența informațiilor străine.

23 noiembrie 2024, ora 19:40

Peste 18 de mii de moldoveni care dețin și cetățenia română au votat până în prezent la primul tur al alegerilor prezidențiale din țara vecină. Secțiile de votare deschise în țara noastră au avut parte de alegători de la primele ore ale dimineții. Oamenii spun că încearcă să se implice cât mai activ în viața politică de peste Prut și să-și îndeplinească datoria civică.

Moldovenii care dețin cetățenie română votează sâmbătă pentru a doua zi consecutiv. În țara noastră sunt deschise, în total, 59 de birouri electorale dintre care 16 sunt în Chișinău. Acestea vor activa și duminică de la ora șapte până la 21.

Alegătorii cu cetățenie română din țara noastră spun că este foarte important ca la Cotroceni să fie un președinte care să susțină necondiționat Republica Moldova.

„- După ce votezi te simți așa de bine pe suflet, ai dat votul pentru țara ta, pentru România, pentru cei mai buni. - De cât timp aveți cetățenia și de cât timp votați? - De vreo 15 ani avem și mereu am fost la alegeri, nu este nicio lipsă a noastră la vreun scrutin”.

„Suntem diaspora la momentul dat și diaspora probabil la fel de mult contează cum și diaspora Republicii Moldova a contat la alegerile noastre. Fiecare vot este important și ar fi bine ca toată lumea să fie activă, să fie prezentă pentru un viitor mai bun, european. Din 2005 de când am cetățenia particip absolut la toate scrutinele”.

„Fiecare vot contează dacă cineva nu înțelege lucrul acesta greșește amarnic, sunt milioane, dar totuși unul poate face pe cântar diferența”.

„Noi ne bucurăm de succesele României, dar vrem să fie mai bine să nu vie la putere partidele pro-ruse, asta e problema”.

Ilie Cristian Tofan spune că a venit în această dimineață de la Iași special pentru a vota la Chișinău.

„Am venit astăzi în Moldova pentru că sunt cetățean român, dar am buletinul expirat așa că pot vota doar în diasporă, în străinătate și cel mai frumos este să votăm la frații noștri moldoveni.  - Ce schimbări doriți în România? - Sigur o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, așa cum își dorește Moldova și sigur multe schimbări în domeniul corupției”.

La scrutinul prezidențial din România sunt înscriși, în total, 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. Printre cele mai cunoscute nume în Republica Moldova se numără: Elena Lasconi, George Simion, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. 

„Credeam că în Moldova e greu să faci o alegere, dar văzând ce se întâmplă în România e și mai greu să faci o alegere corectă. Trebuie să fie un președinte integru, care apără interesele românilor oriunde nu s-ar afla și aș dori să fie incoruptibil”.

„Mai mulți candidați de dreapta dar trebuie să facem alegerea corectă și să alegem pe cel mai bun din toți. Nu a fost greu să aleg pentru că am privit filme documentare, investigațiile Recorder știam că vin și pe cine să votez”.

„O să fie un președinte care mă gândesc că o să facă bine și pentru Moldova și pentru România. Numai să fie bine, să trăim într-o țară europeană toți și să fie pace”.

Cele 59 de secții de votare din țara noastră vor activa astăzi până la ora 21, iar duminică vor fi deschise de la ora șapte dimineața. Moldovenii cu cetățenie română pot vota în baza cărții de identitate, buletinului sau pașaportului de toate tipurile. Turul doi al alegerilor prezidențiale din România va avea loc peste două săptămâni, însă până atunci, chiar săptămâna viitoare, pe 1 decembrie vor avea loc deja alegerile parlamentare. Și atunci românii de peste hotare vor putea vota trei zile consecutiv.