Maia Sandu și Volodimir Zelenski au discutat la telefon, după ce ieri Comisia Europeană a recomandat statelor membre UE să-și dea acordul în privința inițierii negocierilor de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei. Atât Președinția de la Chișinău cât și cea de la Kiev au anunțat că cei doi șefi de stat s-au felicitat reciproc pentru avansarea în parcursul european. În raportul prezentat ieri de Comisia Europeană se spune că am reușit să avansăm pe șase condiționalități din cele nouă. Dar Republica Moldova mai are restanțe la capitolul reforma justiției, deoligarhizare și combaterea corupției. Experții sunt de părere că la Bruxelles există mai multă indulgență acțiunile Chișinăului și pentru că, după Ucraina, țara noastră este a doua care are de suferit cel mai mult de pe urma războiului. Totodată, Ucraina va deveni membru al Uniunii Europene şi al NATO, este „un lucru cert”, a declarat, joi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la deschiderea Aspen - GMF Bucharest Forum, potrivit Agerpres. Pe de altă parte “extinderea ar trebui să servească exact extinderii păcii, şi nu intrării războiului în Uniunea Europeană”, a avertizat un oficial maghiar.
Rușii au atacat cu avioane tactice din Marea Neagră o navă ce transporta fier în China. Forțele aeriene ruse au vizat suprastructura unei nave civile sub pavilionul Liberiei cu o rachetă în seara zilei de 8 noiembrie, chiar când nava intra într-un port în regiunea Odesa, notează NewsWeek. Mai mult, forțele ruse au bombardat miercuri 9 comunități din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, provocând peste 149 de explozii, a anunțat administrația militară regională. Pe de altă parte, forțele ucrainene au lansat, joi dimineața, un atac cu rachete asupra Sevastopolului, Crimeea. Alarmele antiaeriene au răsunat în toată peninsula. De asemenea, alte două explozii puternice au fost raportate în orașul Skadovsk din regiunea Herson. Totodată, forțele ruse, ale căror efective au fost suplimentate de rezerve, au strâns miercuri „menghina” în jurul orașului Avdiivka din estul țării, dar forțele Kievului rezistă pe pozițiile lor defensive, au declarat oficiali militari ucraineni. În alte zone ale frontului, în apropiere de Bahmut și în vestul regiunii Zaporojie, forțele ucrainene au continuat operațiunile de contraofensivă, notează HotNews.
UPDATE Kremlinul a obţinut anul acesta un miliard de euro în plus pentru efortul său de război, după ce cea mai mare firmă petrolieră privată din Rusia a exploatat lacunele din normele UE privind sancţiunile, cu ajutorul Bulgariei, scrie Mediafax.
UPDATE Ungaria consideră că UE nu ar trebui să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina şi că ar trebui să-i ofere un „parteneriat privilegiat", potrivit Sky News.
UPDATE În timp ce protestele anti-război sunt interzise în Rusia, tinerii activiști sabotează trenuri și a căile ferate pentru a-și manifesta opoziția față de agresiunea militară împotriva Ucrainei, dând astfel mari bătăi de cap regimului Putin, notează Adevărul.
UPDATE „Cei care susţin că Ucraina ar trebui să negocieze cu Rusia chiar acum sunt fie neinformaţi, fie greşiţi, fie sunt de partea Rusiei şi vor ca Putin să ia o pauză înainte de o agresiune şi mai mare. Nu trebuie şi nu vom cădea în această capcană”. Astfel a scris pe X ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. „Pentru cei cu memorie scurtă: între 2014 şi 2022, Ucraina a purtat aproximativ 200 de discuţii cu Rusia – aminteşte Kuleba – în această perioadă s-au ajuns la 20 de acorduri de încetare a focului, toate fiind încălcate rapid de Rusia. Niciuna din 200 de runde de discuţii sau 20 de încetări a focului nu l-a împiedicat pe Putin să lanseze o invazie totală brutală a Ucrainei pe 24 februarie 2022”, scrie Mediafax.
UPDATE În urmă cu un an, forţele ucrainene sărbătoreau eliberarea oraşului Herson din sudul ţării. Dar de atunci, cei aproximativ o mie de kilometri de linie de front nu s-au modificat, în ciuda unei contraofensive ucrainene majore şi a multiplelor atacuri ruseşti, potrivit AFP, informează News.ro. Principalele puncte fierbinţi de pe un front în mare parte îngheţat sunt atât la sud, cât şi la est.
UPDATE Occidentul trebuie să-l împiedice pe Vladimir Putin din a provoca un conflict în Balcani, scriu în Foreign Affairs (FA) David R. Shedd, fost director interimar al Agenției de informații a apărării din SUA, și Ivana Stradner, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor. NATO ar trebui să desfășoare în Kosovo echipe care să contracareze mașina de propagandă a Rusiei și a Serbiei. Aceste echipe ar trebui să vizeze grupările sârbe de extremă dreapta și să le reamintească faptul că mesajele rusești despre „frăția slavă” - din care aparent face parte Serbia - sunt un mit și că, dacă izbucnește un conflict, Putin nu îi va ajuta. Pentru asta, tot ce trebuie să facă este să spună adevărul: Putin are mâinile ocupate luptând într-un război pierdut împotriva Ucrainei și nu va oferi resurse Serbiei pentru un conflict armat cu Kosovo. Ca dovadă, aceste echipe ar putea da ca exemplu războiul din septembrie dintre Armenia și Azerbaidjan. Rusia era un aliat de lungă durată al Armeniei și, totuși, în ciuda solicitărilor Armeniei, nu i-a oferit niciun sprijin militar în conflictul recent, pe care Armenia l-a pierdut. De asemenea, ar putea să li se reamintească naționaliștilor sârbi că Moscova nu i-a ajutat în timpul războaielor din anii 1990. Este posibil ca statele NATO să nu dorească să ia aceste măsuri. De fapt, probabil că vor să îl ignore pe Vucic cu totul. Alianța este epuizată cu ajutorul oferit Ucrainei, așa că a cheltui timp și resurse pentru Kosovo și Serbia poate părea prea mult, mai ales când pot pur și simplu să-l cumpere pe președintele sârb. Dar Occidentul trebuie să realizeze că, dacă sunt lăsate să se agraveze, tensiunile din aceste state ar putea deveni mult mai dificil - și mai costisitor - de rezolvat. Ceea ce se întâmplă în Kosovo și Serbia rareori rămâne în aceste țări, iar această criză s-ar putea extinde cu ușurință la alte state din Balcani. Macedonia de Nord din apropiere, care aparține NATO, ar putea fi atrasă în această situație. O nouă escaladare în Kosovo va invita, de asemenea, la haos în Bosnia și Herțegovina, unde liderul sârbilor bosniaci Milorad Dodik - care are legături strânse cu Putin - a amenințat că teritoriile sârbești din Bosnia se vor separa. În octombrie, Dodik a subliniat chiar că sârbii ar trebui să „formeze un singur stat”, alcătuit din Serbia, Republica Srpska și Muntenegru. O extindere a conflictului ar fi un cadou și mai mare pentru Putin, care dorește ca Occidentul să își mute atenția de pe Kiev. Pentru a proteja Europa și a opri Kremlinul, este, prin urmare, esențial ca NATO să-și fortifice flancul din Balcani chiar acum, cât timp costurile sunt încă ieftine.
UPDATE Armata rusă a bombardat comunităţi din regiunea Cernihiv, lângă graniţa cu Rusia, de 24 de ori în ultima zi. Acest lucru a fost raportat de Departamentul Regional Nord al Serviciului de Grăniceri de Stat, citat de Ukrinform. „În ultima zi, ruşii au bombardat de 24 de ori zonele de graniţă ale regiunii Cernihiv de pe teritoriul lor. Au fost înregistrate un total de 206 explozii. Comunităţile Novhorod-Siverskyi, Semenivka, Snovsk şi Horodnia au fost atacate”, se arată în raport, potrivit Mediafax.
UPDATE Bloggerii militari ruși au afirmat că este posibil ca comandanții ruși să ia decizii cheie în timpul războiului folosind hărți ale câmpului de luptă care „diferă de realitatea tactică”, relatează Sky News.
UPDATE Armata ucraineană a tras cu rachete dintr-un sistem de lansare multiplă (MLRS) împotriva zonelor locuite din regiunea rusă Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a relatat guvernatorul Viacheslav Gladkov, citat de agenţia rusă Ria Novosti. Ieri, 4 municipalităţi de la graniţă, din raionul Valuiski, au fost bombardate cu 88 de explozibili, dintre care trei proveneau de la o dronă de atac. Nu au fost raportate victime, dar au fost raportate pagube la locuinţe, maşini şi infrastructură, potrivit Mediafax.
UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact negativ uriaș asupra bunăstării și educației copiilor, mii de școli și grădinițe fiind distruse, milioane de tineri nemaiavând acces la educație, a declarat Human Rights Watch (HRW) într-un raport și un material video publicat pe 9 noiembrie.
UPDATE Deşi e dat în urmărire internaţională de Curtea Penală de la Haga, Vladimir Putin se aventurează din nou în străinătate. Este a treia oară când părăseşte Rusia. Liderul de la Kremlin a ajuns în Kazahstan, iar la Astana discută cu omologul său kazah, notează Agerpres.
UPDATE Ucraina va deveni membru al Uniunii Europene şi al NATO, este „un lucru cert”, a declarat, joi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la deschiderea Aspen – GMF Bucharest Forum. El a mărturisit că este „extrem de bucuros” privind avizul Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina. „În special, pentru Republica Moldova este o veste formidabilă”, a completat Mircea Geoană, menționând susținerea pentru obiectivul aderării Chișinăului la UE până în 2030, notează Cotidianul.
UPDATE Rusia oferă militarilor angajați cu contract ceea ce Kremlinul numește condiții „foarte, foarte atractive” pentru a lupta în Ucraina. Dar unitatea de investigație rusă a RFE/RL, Systema, a descoperit numeroase cazuri în care beneficiile promise nu au venit niciodată.
UPDATE Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a declarat că un coridor de transport în Marea Neagră funcționează în ciuda unui atac recent al rușilor asupra unei nave civile, potrivit Sky News.
UPDATE Pierderile de sisteme de rachete sol-aer (SAM) în urma atacurilor ucrainene înseamnă că Rusia ar putea fi forțată să realoce arme pentru apărarea zonelor sale mai îndepărtate, potrivit Ministerului britanic al Apărării, citat de Sky News. Ministerul Apărării a raportat la 2 noiembrie că Moscova a pierdut probabil cel puțin patru SAM-uri cu rază lungă de acțiune în săptămâna precedentă. În urma acestui raport, o nouă analiză sugerează că Rusia „va trebui probabil să realoce SAM-uri care protejează în mod obișnuit zone îndepărtate ale Rusiei”, a declarat Londra, în actualizarea sa zilnică privind războiul din Ucraina, scrie G4media.
UPDATE Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat joi că împărtășește îngrijorările sud-coreene cu privire la creșterea cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, pe care a numit-o „o stradă cu două sensuri” care implică fluxuri de arme și sprijin tehnic, scrie Rador.
UPDATE Rusia caută să menţină cota sezonieră la exportul de cereale la un nivel ridicat, ceea ce probabil nu va afecta livrările, după încă o recoltă majoră de grâu, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
UPDATE Olena Zelenska, soţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a îndemnat lumea "să susţină mai mult Ucraina", patrimoniul şi poporul său, miercuri, în faţa UNESCO, la câteva zile după bombardamentele ruse asupra oraşului Odesa (sud), care s-au soldat cu cel puţin opt răniţi şi au avariat un muzeu, informează AFP.
UPDATE Aproape două treimi dintre români se declară îngrijorați foarte mult şi destul de mult de efectele pe care războiul Israel-Hamas le-ar putea avea asupra României, creşterea amenințărilor teroriste fiind cea mai mare temere. Întrebați care dintre cele două conflicte îi îngrijorează mai mult, cel dintre Ucraina şi Rusia sau cel dintre Israel şi Hamas, aproape 50% au indicat conflictul din Ucraina, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
UPDATE Într-o postare pe Facebook, Forţele de Apărare ucrainene informează că au eliminat aproximativ 308.720 de soldaţi ruşi din 24 februarie 2022 şi până astăzi. Din total, 1.080 au fost omorâți în ultimele 24 de ore. De regulă, numărul militarilor ruşi ucişi într-o zi era de ordinul sutelor. Vorbind la conferința Reuters Next desfășurată ieri la New York, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că Kievul este încă pe cale să „obțină rezultate militare până la sfârşitul anului”, notează Mediafax. „Avem un plan. Avem obiective foarte concrete. Avem progrese lente în sud, dar şi în est”, a declarat Zelenski, citat de presa ucraineană. Preşedintele ucrainean a mai spus că ieri a fost o „zi de succes” pentru Kiev, după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor cu Ucraina pentru aderarea la UE.
UPDATE Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de la Kiev, Oleksi Danilov, a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei au obținut succese uriașe în ceea ce priveşte distrugerea rușilor de pe teritoriul Crimeei, peninsulă temporar ocupată. „Avem succese uriașe în direcția Crimeea. Suntem în mod constant atenți la ceea ce se întâmplă pe uscat” – a afirmat Danilov, miercuri seară, menționând că se referă la loviturile împotriva forțelor ruse din Crimeea și la distrugerea navelor flotei ruse de la Marea Neagră. Secretarul a adăugat că este convins că Ucraina va avea parte de vești bune cu privire la distrugerea rușilor din Crimeea.
UPDATE Șeful adjunct al cancelariei prezidențiale de la Kiev, Ihor Jovkva, a declarat că Ucraina intenționează să inițieze oficial negocierile privind aderarea la UE la începutul anului viitor. „Este foarte important pentru noi și vom realiza acest lucru – declanşarea procesului de negocieri la începutul anului viitor” – a remarcat oficialul, potrivit Rador.
UPDATE Un deputat și fost oficial militar din regiunea ucraineană Lugansk (Est) aflată sub ocupație rusă, Mihail Filiponenko, a murit după ce mașina sa a explodat, a informat miercuri site-ul local de știri Lug-info.
UPDATE Ucraina nu este eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană până când nu va fi creată pacea, prin aderarea ţării, războiul ar intra în comunitate, ceea ce, evident, nimeni nu îşi poate dori, a declarat miercuri, la Lisabona, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, reacţionând la recentul pachet de extindere al Comisiei Europene, scrie Rador.
UPDATE Germania va trimite patru avioane de luptă Eurofighter în România pentru a sprijini misiunea de poliţie aeriană a NATO de la sfârşitul lunii noiembrie, a declarat o sursă de securitate pentru Reuters, misiunea intervenind la câteva săptămâni de când Rusia a atacat sistematic porturile ucrainene de pe Dunăre.
UPDATE O rachetă rusească, "lansată de un avion, a atins suprastructura unei nave civile sub pavilion liberian, la momentul intrării sale în port", a afirmat pe Telegram comandamentul Sud al armatei ucrainene. "Trei membri ai echipajului, cetăţeni filipinezi, au fost răniţi; unul dintre ei a fost spitalizat. Pilotul a fost ucis şi un alt angajat al portului a fost rănit", mai menţionează acelaşi mesaj. Incidentul a fost confirmat şi de directorul companiei de consultanţă Bosphorus Observer, Yoruk Isik, care însă a descris o versiune uşor diferită a evenimentelor. Acesta a declarat agenţiei Reuters că respectiva navă era deja acostată în port şi erau în desfăşurare operaţiunile de încărcare a acesteia în momentul impactului cu racheta. Conform aceleiaşi surse, pilotul ucrainean ucis se afla la bordul navei. Yoruk Isik a identificat respectiva navă ca fiind cargoul Kmax Ruler, cu o capacitate de 92.000 dwt. Pe această navă se încărca în portul ucrainean Pivdenîi minereu de fier ce urma să fie expediat către China. Este primul incident de acest gen după ce Rusia s-a retras în iulie din înţelegerea care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur. De atunci, Ucraina foloseşte un "coridor umanitar" pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră, navele care utilizează acest coridor către şi dinspre porturile ucrainene trecând prin apele teritoriale ale ţărilor din partea de vest a Mării Negre.
UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că poporul său merită să fie în Uniunea Europeană, împreună cu celelalte popoare libere. ”Înţelegem deja ce paşi sunt necesari în continuare pentru a avansa după decizia Consiliului European şi a aduce scopul cheie – accederea ţării noastre în UE – mai aproape”, a arătat el, citat de News.ro. Zelenski a afirmat, în mesajul transmis miercuri seară, că aceasta a fost o zi pe care istoria Ucrainei o va aminti cu siguranţă.
