21 noiembrie 2023, ora 13:52

La următoarele alegeri prezidențiale din Moldova, Moscova va încerca să propună cât mai mulți candidați afiliați cu ea. De această părere este politologul Vitalii Andrievschi, potrivit căruia aceștia vor lucra pentru diferite grupuri țintă, vor simula concurența, dar în final vor susține în mod clar unul dintre cei care va ajunge în al doilea tur. 

Analistul subliniază că președinta Maia Sandu, a devenit „dușmanul nr. 1 al Kremlinului”, iar pentru a o înlătura, cei de la Moscova vor depune toate eforturile. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 20 noiembrie a emisiunii „Новая неделя” с Анатолием Голя de la TV8.

„Ce mă îngrijorează în viitoarea campanie prezidențială. Kremlinul va propune o asemenea paletă, cinci - șase candidați ipotetici. Și toți vor lucra pentru cel care va ajunge în al doilea tur. Kremlinul va acționa foarte inteligent, va împărți bazinele electorale. Cine și cât poate contribui, cine va fi responsabil pentru care grup țintă, iar apoi totul ar trebui să se împlinească într-un singur candidat”, consideră politologul.

Andrievschi crede că politicienii pro-europeni nu au un nivel suficient de consolidare pentru a susține solid un candidat „pro-european” care va ajunge în al doilea tur și care va contracara un reprezentant ipotetic al forțelor de stânga, apropiat de Moscova.

„Cel mai important lucru pe care trebuie să-l înțelegem - Kremlinului nu-i pasă cine devine președinte. Important este doar să nu fie Maia Sandu”, a declarat Andrievschi.

El spune că Igor Dodon a făcut o mare greșeală când a decis să o demită pe Sandu din funcția de prim-ministru în 2019. În noiembrie al acelui an, vizita șefului Guvernului la Moscova fusese deja aprobată și negocierile ar fi putut adăuga loialitatea lui Sandu față de Rusia. Președintele de atunci, Dodon, se temea că Maia Sandu ar putea să ajungă la un acord cu Moscova fără participarea sa și a insistat asupra demiterii ei din funcția de prim-ministru, este convins politologul.

„Și Kremlinul nu poate ierta asta acum. Acum Sandu este dușmanul nr. 1. Trebuie să o înlăture și oricine va fi, chiar și un unionist, dar doar să nu fie ea”, a menționat analistul.

Andrievschi nu a dat numele potențialilor candidați care ar putea fi legați de Moscova, dar a sugerat că aceștia ar putea fi susținuți, inclusiv prin intermediul structurilor oligarhului fugar Ilan Șor.

Următoarele alegeri prezidențiale din Moldova vor avea loc în 2024. Președintele actual, Maia Sandu, a declarat deja că intenționează să își depună candidatura pentru un al doilea mandat.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.