Limitarea accesului la informație și cheltuielile ce depășesc încasările. Acestea rămân a fi principalele probleme ale presei independente din Republica Moldova. Provocările mass-mediei au fost abordate, astăzi, în cadrul unui forum, ce a adunat la un loc peste o sută de jurnaliști din întreaga țară, experți internaționali, dar și oficiali.
În cadrul Media Forum, experții au remarcat faptul că presa angajată politic, sau televiziunile care fac propagandă, atunci când retransmit conținut rusesc, sunt cele mai bine finanțate. Colega noastră, Mariana Rață a declarat că este o adevărată provocare să dezvolți o televiziune, cu principii și valori jurnalistice și să reușești să-ți acoperi toate cheltuielile din publicitate.
„M-am gândit dacă anul acesta putem să ne lăudăm cu o instituție de presă independentă care este sustenabilă financiar, adică, își poate acoperi cheltuielile din activitate economică. În ultima săptămână, am făcut un exercițiu de verificare a instituțiilor de presă rusești și ele sunt cele care indică profituri în ultimul an. Doar ele indică profituri”, a spus jurnalista TV8, Mariana Rață.
Cât privește presa scrisă, în Republica Moldova tendința de dispariție a ziarelor este accelerată și de creșterea costurilor. Problema este că, din 2024, Poșta Moldovei a majorat de peste trei ori tarifele de distribuție a ziarelor.
„În toiul campaniei de promovare a abonării, cu prețurile de abonamente anunțate, Poșta Moldovei, foarte calm și senin, ne-a anunțat o creștere cu 350% de ex de la 1,31 de lei la 5,70 lei. Abonarea 2024 va fi compromisă. Încă o primejdie ne paște, că vor scădea dramatic tirajele și tipografiile ne-au anunțat că vor mări prețul”, a spus Elena Cobăsneanu, directoare „Observatorul de Nord”.
„Tariful a fost de 52 de bani. Vă dați bine seama că nicio scrisoare să o trimiți dintr-o parte în alta nu costă 52 de bani. Tarifele la Ziare erau foarte mici, s-au majorat la 1 leu 32 de bani, dar nici această sumă nu reflecta realitatea economică. Deși este o întreprindere de stat nu trebuie să rămânem cu mentalitatea că această întreprindere de stat trebuie să fie ineficientă și să-și nu-și servească scopul”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Prezentă la Media Forum, președinta Maia Sandu a recunoscut că se întâmplă des ca unele instituții ale statului mai degrabă să îngrădească accesul la informație, decât să răspundă solicitărilor venite din partea presei.
„Parlamentul a aprobat o lege care va determina instituțiile statului să răspundă mai repede la solicitările presei. Din păcate avem și situația în care nu sunt suficienți funcționari publici, sau acești funcționari publici, chiar dacă există nu sunt suficient de pregătiți ca să poată să ofere răspunsuri rapid și bine”, a subliniat Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.
La eveniment au participat și șefii misiunilor diplomatice ale UE și SUA de la Chișinău, Occidentul fiind și cel mai important donator pentru presa independentă.
„Suntem pregătiți să colaborăm cu autoritățile, cu instituțiile media și cu societatea civilă pentru a dezvolta soluții care să abordeze nu doar dezinformarea ci și problemele provocate de lipsa de credibilitate a sistemului de măsurare a audiențelor TV”, a spus șeful Delegației UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks.
„Cunoaștem că mass-media din Republica Moldova, la fel ca massmedia din întreaga lume, este o afacere și e dificil din punct de vedere financiar să rămâi în această afacere. E dificil să găsești sponsori, publicitate, să plătești bine jurnaliștii și să îi motivezi să crească și să se dezvolte în această profesie”, a punctat ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent Longsdon.
