14 aprilie 2023, ora 20:20

Uniunea Europeană salută hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care deputatul fugar Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Nabila Massrali, decizia reprezintă un succes în lupta împotriva corupției și asigurarea eficacității justiției.

„Sentința Curții de Apel Chișinău prin care fugarul pro-Kremlin, Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru frauda bancară în valoare de un miliard de dolari în 2014, reprezintă un pas semnificativ pentru justiție și lupta împotriva corupției”, a scris Massrali, pe Twitter.

Aceasta a subliniat că UE va continua să sprijine Moldova în procesul său de reformă.

TV8.md reamintește că Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chișinău. Totodată, bunurile pe care a fost aplicat sechestru acum vor fi confiscate în favoarea statului, mai exact 5 miliarde și 291 de milioane de lei, potrivit președintei Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

A reacționat în scurt timp și Ilan Șor, care a calificat decizia drept „ilegală, cu încălcarea tuturor procedurilor, normelor și legilor”. Totodată, Șor a precizat că nu se va conforma deciziei.

Decizia va fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Anunțul a fost făcut de avocatul Aureliu Colenco. Acesta se declară convins că în urma acestei condamnări, Ilan Șor va câștiga la CEDO. 

„Decizia Curții de Apel Chișinău nu corespunde faptelor dosarului penal, legilor Republicii Moldova și Codului Penal. Judecătorii au luat această decizie sub o presiune extrem de mare din partea guvernării. Avocații au prezentat toate probele disponibile care, din păcate, nu au fost luate în considerare”.

Procurorul șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că deciziile luate de Curtea de Apel sunt definitive și executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, astfel că hotărârea în privința lui Ilan Șor poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție, însă doar pe motive de procedură.

În 2019, după ce Partidul Democrat a plecat de la guvernare, Ilan Șor a părăsit țara. El s-ar afla în Israel, de unde organizează proteste contra guvernării. Anul trecut, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Sancțiunile prevăd inclusiv faptul că cei doi nu pot intra pe teritoriul Statelor Unite ca și imigranți sau non-imigranți. 

27 ianuarie 2025, ora 20:56

Provocările crizei energetice din Republica Moldova au fost discutate, astăzi, la Bruxelles de miniștrii de Externe din statele membre UE. Oficialii s-au arătat indignați de faptul că Rusia a lăsat stânga Nistrului fără gaz și au declarat că țara noastră trebuie să depună mai mult efort în combaterea dezinformării, în prag de alegeri parlamentare. Colega noastră Camelia Ciornocan, se află la Bruxelles și vine cu mai multe detalii. 

27 de miniștri ai țărilor UE s-au reunit de dimineață în cadrul Consiliului Afacerilor Externe pentru a aborda subiecte ce țin de cele mai mari priorităţi în materie de securitate și apărare. Unul din subiectele centrale este războiul din Ucraina, în acest sens miniștrii de externe, cât și Kaja Kallas, înalta reprezentantă UE, s-au referit la necesitatea înăspririi sancțiunilor și presiunilor asupra Rusiei, pentru a contribui astfel la stoparea războiului din Ucraina. 

Situația în care se află Republica Moldova în această perioadă, fiind afectată de una dintre cele mai puternice crize energetice, se află pe agenda discuțiilor. Se întâmpla după ce Rusia a oprit livrările de gaze spre regiunea transnistreana pentru a crea situații de destabilizare în țara noastră. Înainte de reuniune, unii miniștrii de externe și-au reiterat sprijinul pentru țara noastră în contextul aderării, dar și opinii despre eventualele provocări cu care s-ar putea confrunta Republica Moldova la alegerile parlamentare din această toamnă.

„Moldova este o prioritate și noi felicităm Moldova pentru succesul de la referendum, dar și pentru introducerea viitorului european în Constituție. Suntem foarte indignați de modul în care Rusia a blocat livrările de gaze, dar în același timp guvernul Republicii Moldova a spus ca este gata sa ofere acest ajutor cetățenilor și să compenseze acesta creștere a prețurilor”, a subliniat ministra Afacerilor Externe din Letonia, Baiba Braze.

„Noi am văzut cum Rusia folosește resursele energetice pe post de armă, în așa situație a fost și Lituania 15 ani în urmă și știm cum funcționează. Ceea ce vedem acum în Moldova este aceeași strategie pe care Rusia a folosit-o si anterior. Acum vedem vedem o presiune directă pe guvernul pro european și demonstrează o implicare directă în viitoarele alegeri parlamentare. Noi vedem necesitatea de a continua sa susținem Republica Moldova sa facă fata acestor provocări”, a punctat ministrul Afacerilor Externe din Lituania, Kestutis Burdys.

Și dacă unii miniștri de Externe ai țărilor membre UE s-au axat mai mult pe criza energetică, alții au sugerat că Moldova ar trebui să pună mai mult accent pe combaterea valului de de dezinformare venit din partea Rusiei. 

„Sper că Moldova implementează reforme pe care Guvernul Republicii Moldova să le folosească, inclusiv fondurile pe care le-a primit Moldova pentru dezvoltarea și evoluția în procesul de integrare europeană Estonia susține, de asemenea, Republica Moldova în ceea ce privește știrile false și dezinformarea. Sper că alegerile din această toamnă să se petreacă într-o manieră democratică”, a menționat ministrul Afacerilor Externe din Estonia, Margus Tsahkna.

„Noi susținem Moldova și aderarea la Uniunea Europeană. Am oferit 148 de milioane de euro în susținerea refugiaților ucraineni din Republica Moldova. Asta înseamnă că opt milioane de euro dintre aceștia au fost dedicați în special pentru Moldova”, a subliniat comisarul European pentru Gestionarea Crizelor, Hadja Lahbib.